Se crede \u00een genere c\u0103 psihanaliza aplicat\u0103 e anexa cultural\u0103 a clinicii de divan. Nu-i prea pu\u0163in? Freud era fascinat de arti\u015fti. \u00cen 1913, \u00een Interesul psihanalizei, el crede c\u0103 \u00een unele privin\u0163e artistice psihanaliza poate interpreta edificator (dup\u0103 cum, \u00eentr-altele, nu). Zece ani mai t\u00e2rziu, \u00een Scurt compendiu de psihanaliz\u0103, vede cum cercetarea psihanalitic\u0103 trimite o raz\u0103 de lumin\u0103 asupra mitologiei, literaturii \u015fi psihologiei arti\u015ftilor. \u00cen Moise al lui Michelangelo Freud \u00ee\u015fi justific\u0103 interesul pentru psihanaliza aplicat\u0103 prin nevoia clarific\u0103rii pentru sine a experien\u0163ei estetice. Al\u0163i pionieri, ca Otto Rank, vor c\u0103uta \u015fi ei o alian\u0163\u0103 literar\u0103, util\u0103 \u00een confirmarea \u015fi dezvoltarea ideilor \u015ftiin\u0163ifice ale psihanalizei. Altfel, evaluarea estetic\u0103 a operei de art\u0103, condi\u0163ia ei formal\u0103 \u015fi explicarea datelor artistice, a geniului \u015fi a posibilit\u0103\u0163ii de a crea nu s-ar num\u0103ra printre competen\u0163ele psihanalizei. Psihanaliza singur\u0103 nu poate oferi un tablou complet al lumii.\u00a0 Forma operelor freudiene \u00eens\u0103\u015fi face un compromis \u00eentre \u00eenclina\u0163iile \u015ftiin\u0163ifice \u015fi cele literare. Acestea din urm\u0103 confer\u0103 textelor un caracter divers \u015fi uneori nu foarte u\u015for de p\u0103truns. Dac\u0103 Trei eseuri asupra sexualit\u0103\u0163ii e o monografie clasic\u0103, Cazul Dora inaugureaz\u0103 un nou gen literar, la confluen\u0163a artei romanului, a medicinei \u015fi a psihiatriei. Alte texte ale lui Freud par eseuri filosofice sau literare. A fost notat\u0103 \u015fi preferin\u0163a savantului pentru fic\u0163iune, pentru \u201eantropologia mitic\u0103\u201c din Totem \u015fi tabu ori pentru \u201eautobiografia fantastic\u0103\u201c din Moise \u015fi monoteismul, ca \u015fi pentru \u201ebiologia fic\u0163ional\u0103\u201c din Dincolo de principiul pl\u0103cerii, inspirat\u0103 parc\u0103 de fantasticul romantic. S\u0103 nu neglij\u0103m nici imensa Coresponden\u0163\u0103, un Bildungsroman unde via\u0163a se \u00eentrep\u0103trunde cu psihanaliza. S-a putut considera astfel c\u0103 freudismul ar fi o \u015ftiin\u0163\u0103 poetizat\u0103 sau o nou\u0103 mitologie \u015ftiin\u0163ific\u0103. \u015ei nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor Thomas Mann vede \u00een Freud un scriitor cu o g\u00e2ndire reprezentativ\u0103 pentru cultura german\u0103, modelator al limbii primite de la Luther \u015fi Schopenhauer.\u00a0 Interesul psihanalizei pentru literatur\u0103 nu poate fi redus totu\u015fi la circumstan\u0163e biografice, fie \u015fi ale lui Freud, ci are, genetic, dou\u0103 cauze. Psihanaliza e o metod\u0103 de investigare fundat\u0103 pe ascultarea discursului pacientului (\u015fi pe rela\u0163ie, am spune azi). Firesc, psihanaliza s-a aplicat la literatur\u0103 mai mult dec\u00e2t la alte arte \u015fi are \u00een vedere problemele ap\u0103rute \u00een limbaj, servindu-se chiar de limbaj. Reflec\u0163ia despre limbaj e primordial\u0103, ea constituind instrumentul de observare \u015fi totodat\u0103 de vindecare a pacientului. Limba (limbajul, mai larg) \u2013 iar de la un punct literatura \u2013 se afl\u0103 a\u015fadar intricat\u0103 \u00een leg\u0103turile cu incon\u015ftientul. \u00cen al doilea r\u00e2nd, dup\u0103 Freud, visele, fantasmele \u015fi miturile de\u0163in o \u00eensemn\u0103tate capital\u0103. Pe t\u0103r\u00e2m literar, ele s-au dovedit indispensabile pentru imagina\u0163ie. Dac\u0103 psihanaliza este fundamental\u0103 pentru cunoa\u015fterea imagina\u0163iei \u015fi a limbajului, devine atunci limpede c\u0103 metoda lui Freud nu putea sc\u0103pa aten\u0163iei criticii literare.\u00a0 Din perspectiv\u0103 istoric\u0103, literatura se afl\u0103 \u00een centrul psihanalizei \u00eenc\u0103 de la constituirea acesteia, prin interpretarea unor opere precum Oedip rege \u015fi Hamlet \u015fi mai ales prin inspira\u0163ia major\u0103 pe care ele au reprezentat-o. Pentru c\u0103 a \u00eencercat ca, odat\u0103 cu constituirea teoriei sale, s\u0103 se aplice \u015fi extraclinic, psihanaliza urm\u0103re\u015fte nu doar vindecarea \u00een terapie, ci \u015fi constituirea unei antropologii, \u00eendeosebi ca reflec\u0163ie asupra fenomenelor culturale. Leg\u0103tura dintre aplicarea clinic\u0103 \u015fi aplicarea extraclinic\u0103 a psihanalizei este mult mai str\u00e2ns\u0103 dec\u00e2t \u00eendeob\u015fte se crede, cele dou\u0103 neput\u00e2nd fi desp\u0103r\u0163ite f\u0103r\u0103 clivarea, \u00een fapt, a psihanalistului, a\u015fa cum observa Janine Chasseguet-Smirgel \u00eenc\u0103 \u00een 1970.\u00a0 O ipotez\u0103 ce merge chiar mai departe, a unei alte psihanaliste franceze a epocii, Anne Clancier: \u201eNu am putea considera astfel c\u0103 psihanaliza s-a n\u0103scut din literatur\u0103? \u00centr-adev\u0103r, dac\u0103 Freud avea o forma\u0163ie medical\u0103, el avea nu mai pu\u0163in \u015fi o mare cultur\u0103 \u015fi un gust sigur pentru literatur\u0103. Aplec\u00e2ndu-ne asupra vie\u0163ii \u015fi a operei sale, putem \u00een\u0163elege c\u0103 literatura a jucat un mare rol \u00een formarea sa \u015fi chiar \u00een geneza ideilor sale. De exemplu, romantismul german \u015fi mai ales Goethe au avut o influen\u0163\u0103 asupra spiritului s\u0103u, tot astfel \u015fi operele antichit\u0103\u0163ii, o tragedie a lui Sofocle, Oedip rege, fiind cea care i-a oferit modelul complexului Oedip ce st\u0103 \u00een miezul teoriilor sale\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Se crede \u00een genere c\u0103 psihanaliza aplicat\u0103 e anexa cultural\u0103 a clinicii de divan. Nu-i prea pu\u0163in? Freud era fascinat de arti\u015fti. \u00cen 1913, \u00een Interesul psihanalizei, el crede c\u0103 \u00een unele privin\u0163e artistice psihanaliza poate interpreta edificator (dup\u0103 cum, \u00eentr-altele, nu). Zece ani mai t\u00e2rziu, \u00een Scurt compendiu de psihanaliz\u0103, vede cum cercetarea psihanalitic\u0103… Cite\u0219te mai mult »Inspira\u0163ia literar\u0103 a psihanalizei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[13836,13835,13833,13834],"class_list":["post-22834","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-aplicarea-extraclinica-a-psihanalizei","tag-metoda-lui-freud","tag-psihanaliza-si-literatura","tag-reflectia-despre-limbaj"],"views":2129,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22834","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22834"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22834\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22834"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22834"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22834"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}