{"id":22832,"date":"2015-03-26T12:49:10","date_gmt":"2015-03-26T10:49:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22832"},"modified":"2015-03-26T12:49:10","modified_gmt":"2015-03-26T10:49:10","slug":"baletul-amagirilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/baletul-amagirilor\/","title":{"rendered":"Baletul am\u0103girilor"},"content":{"rendered":"

Dezbaterea \u201eIntelectualii sub comunism\u00a0 Supunere, convie\u0163uire, opozi\u0163ie\u201c, 25 februarie 2015<\/strong><\/p>\n

\n

Prima conferin\u0163\u0103 organizat\u0103 de Centrul de Studii \u00een Istorie Contemporan\u0103 \u00een 2015 a propus o tem\u0103 \u00eenc\u0103 destul de controversat\u0103 \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc: intelectualii sub comunism. Plec\u00e2nd de la considera\u0163ii generale, oferind particulariz\u0103ri \u015fi exemple relevante, lans\u00e2nd opinii personale, invita\u0163ii s-au \u00eendreptat cu to\u0163ii spre o concluzie des \u00eent\u00e2lnit\u0103 la evenimentele Centrului: judec\u0103\u0163ile absolute sunt imposibile, iar contextualizarea permanent\u0103 \u2013 esen\u0163ial\u0103.
\n\u00cen formula cu care publicul CSIC este obi\u015fnuit, moderatorul \u00eent\u00e2lnirii a fost Sorin Lavric, av\u00e2ndu-i ca parteneri de dialog pe Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f (cercet\u0103tor la Institutul Na\u0163ional pentru Studiul Totalitarismului), Theodor Paleologu (profesor, diplomat \u015fi om politic) \u015fi Daniel Cristea-Enache (profesor \u015fi critic literar). Conferin\u0163a din 25 februarie 2015 a avut loc la hotelul Howard Johnson, aduc\u00e2nd, \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103, o audien\u0163\u0103 variat\u0103 ca v\u00e2rst\u0103 \u015fi preocup\u0103ri profesionale.
\nCine pe cine p\u0103c\u0103le\u015fte<\/strong>
\nPentru o plasare \u00een discu\u0163ie, prima \u00eentrebare a vizat, \u00eentr-o direc\u0163ie mai ampl\u0103, raporturile posibile dintre un intelectual \u015fi regimul comunist. Primul care a r\u0103spuns a fost Theodor Paleologu. Apel\u00e2nd la propria experien\u0163\u0103, a f\u0103cut o schi\u0163\u0103 a caracterelor pe care, st\u00e2nd \u00een apropierea tat\u0103lui s\u0103u (Alexandru Paleologu), a avut \u015fansa s\u0103 le cunoasc\u0103. Dac\u0103 prietenii cei mai apropia\u0163i erau fo\u015ftii de\u0163inu\u0163i politici (Dinu Pillat, Nicolae Steinhardt), i-a cunoscut \u015fi pe cei f\u0103r\u0103 adeziuni la regim, dar speria\u0163i de represiunea acestuia (nume\u015fte exemplul lui \u015eerban Cioculescu), pe cei care au f\u0103cut compromisuri, dar \u015fi pe cei care, fo\u015fti ilegali\u015fti sau oameni de st\u00e2nga, au fost deziluziona\u0163i de comunism (cazul lui Dan De\u015fliu sau Ovid S. Crohm\u0103lniceanu). Fiecare dintre ace\u015ftia, consider\u0103 Theodor Paleologu, trebuie privit \u00een contextul lumii de atunci \u015fi al mediului personal, sus\u0163in\u00e2nd ideea c\u0103 nu to\u0163i intelectualii au voca\u0163ia de a deveni o voce \u00een cetate \u015fi c\u0103 nu trebuie dispre\u0163uit\u0103 o pozi\u0163ie sau alta.
\nPlec\u00e2nd de la un articol scris de Dorin Tudoran \u015fi citit \u00een anii \u201980 la Europa Liber\u0103 (\u201eFrig sau fric\u0103\u201c), Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f a vorbit despre rolul pe care ideologia comunist\u0103 \u00eel acorda intelectualului: fie de parte a sistemului, trebuind s\u0103 lucreze al\u0103turi de Partid la construirea comunismului, fie de (porta)voce \u00eendreptat\u0103 c\u0103tre mase, duc\u00e2nd la constituirea Omului Nou (\u201econstructor con\u015ftient al noii societ\u0103\u0163i comuniste\u201c). Cei care se opuneau deschis uneia dintre aceste pozi\u0163ii riscau, se \u015ftie, represiuni puternice. Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f insist\u0103, \u00eens\u0103, pe faptul c\u0103, dac\u0103 \u00een perioada regimului Dej, opozi\u0163ia era un act sinuciga\u015f (\u00een contrast cu adeziunea, r\u0103spl\u0103tit\u0103 din abunden\u0163\u0103), \u00een timpul comunismului na\u0163ionalist al lui Ceau\u015fescu intelectualii se puteau constitui \u00eentr-o voce, \u00eens\u0103 cei mai mul\u0163i s-au mul\u0163umit la o rezisten\u0163\u0103 tacit\u0103, care \u201enu a avut capacitatea de a oferi un r\u0103spuns la nivelul maselor\u201c. Cauzele acestei lipse de implic\u0103ri vor fi discutate \u00een a doua parte a conferin\u0163ei.
\nDaniel Cristea-Enache urm\u0103re\u015fte traseul biografic \u015fi bibliografic al lui Marin Preda pentru a contura un posibil raport dintre intelectual \u015fi putere. De la cartea de debut (\u00cent\u00e2lnirea din p\u0103m\u00e2nturi) \u2013 \u201eultimul tren al libert\u0103\u0163ii\u201c, la nuvelele cu care \u00ee\u015fi \u015fterge stigmatul (Ana Ro\u015fcule\u0163 \u015fi Desf\u0103\u015furarea), la Delirul (c\u00e2nd se v\u0103d urmele ideologiei Ceau\u015fescu) \u015fi la Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni, Marin Preda dovede\u015fte c\u0103, spune Cristea-Enache, \u201eintelectualul a \u00een\u015felat Partidul \u015fi Partidul l-a am\u0103git\u201c. \u201eUn pilon al rezisten\u0163ei scriitorice\u015fti\u201c, dar \u015fi \u201eunul dintre elementele de sistem\u201c, cazul Preda transform\u0103 raportul disjunctiv propus de organizatori (intelectualul a \u00een\u015felat Partidul sau acesta din urm\u0103 l-a am\u0103git) \u00eentr-unul copulativ, confirm\u00e2nd complexitatea studiului comportamentului intelectualilor \u00een comunism. \u201eBaletul am\u0103girilor\u201c discutat \u015fi de Theodor Paleologu devine o practic\u0103 pasat\u0103 de la un pol de putere la altul; scriitorul \u015fi Partidul sunt, pe r\u00e2nd, p\u0103pu\u015far \u015fi p\u0103pu\u015f\u0103, ca \u00een filmul lui Spike Jonze, Being John Malkovich.
\nOrgolii, neputin\u0163e \u015fi paranoia<\/strong>
\nConvenind asupra necesit\u0103\u0163ii diferen\u0163ierii dintre perioada Dej \u015fi cea dominat\u0103 de figura lui Nicolae Ceau\u015fescu (la care Sorin Lavric a ad\u0103ugat-o pe cea din jurul Anei Pauker \u015fi a camarilei alogene), cei trei invita\u0163i au identificat cauzele unei lipse de solidaritate a intelectualilor rom\u00e2ni. Theodor Paleologu vorbe\u015fte despre oportunism, gradul sc\u0103zut de adeziune la o ideologie al indivizilor, primitivismul societ\u0103\u0163ii, izolarea preferat\u0103 de intelectuali \u015fi despre sentimentul de neputin\u0163\u0103, baz\u00e2ndu-\u015fi concluziile pe experien\u0163a proprie \u00een mediul din jurul tat\u0103lui s\u0103u. Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f aminte\u015fte despre inten\u0163ia puternic\u0103 a regimului comunist de spargere a solidarit\u0103\u0163ii de grup \u015fi de o anumit\u0103 \u201elehamite\u201c a intelectualilor din intervalul 1965-1989, c\u00e2nd, cunosc\u00e2nd ororile anterioare \u015fi put\u00e2nd profita de supapele existente, s-ar fi putut coagula \u00eentr-o mas\u0103 critic\u0103 perceptibil\u0103. Daniel Cristea-Enache pronun\u0163\u0103 un verdict clar: \u201ecolabora\u0163ioni\u015ftii ceau\u015fi\u015fti nu au, din partea mea, nici o circumstan\u0163\u0103 atenuant\u0103 \u015fi nici o scuz\u0103\u201c; de\u015fi Securitatea era omniprezent\u0103, \u00een anii \u201970 comunismul era \u201eun totalitarism soft\u201c, astfel c\u0103 adeziunea nu mai are nici un alibi, \u00eentruc\u00e2t exista posibilitatea sustragerii impozi\u0163iilor regimului (ofer\u0103 exemplul lui \u015etefan Agopian, care a avut un parcurs profesional \u015fi existen\u0163ial f\u0103r\u0103 a se compromite \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, f\u0103r\u0103 a fi marginalizat).
\nA\u015ftept\u0103rile societ\u0103\u0163ii cu privire la intelectuali par a fi similare at\u00e2t \u00een comunism, c\u00e2t \u015fi \u00een postcomunism. Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f a identificat unele aspecte: proiecte \u015fi proiec\u0163ii propuse masei cet\u0103\u0163enilor, rostirea adev\u0103rului (o pozi\u0163ie greu de atins \u015fi \u00een democra\u0163ie, c\u00e2nd adev\u0103rul \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 gradul ridicat al relativit\u0103\u0163ii) \u015fi indicarea unui traseu viabil de urmat (mai ales de la cei cu o mai mare prezen\u0163\u0103 public\u0103). \u00cenainte de 1989 implicarea abuziv\u0103 a factorului ideologic a \u00eempiedicat \u00eemplinirea acestor deziderate, dar la acesta s-au ad\u0103ugat \u015fi alte piedici \u00een calea solidariz\u0103rii intelectualilor. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu lipsa de adeziune a acestora la mi\u015fcarea din Valea Jiului din 1977 (o alt\u0103 tem\u0103 propus\u0103 de CSIC pentru seara de 25 februarie), C\u0103t\u0103nu\u015f a punctat bazele economice ale revoltei, (din nou) orgoliul personal \u015fi lipsa de empatizare chiar \u015fi cu colegii de breasl\u0103 (invoc\u0103 exemplul lui Paul Goma, sus\u0163inut deschis doar de Ion Vianu \u015fi Ion Negoi\u0163escu). Identific\u00e2nd acelea\u015fi cauze, Daniel Cristea-Enache aminte\u015fte momentul 1989 ca singurul \u00een care s-a produs aceast\u0103 solidarizare, c\u00e2nd \u201ea trebuit o paranoia ca a lui Ceau\u015fescu ca intelectualii s\u0103 ias\u0103 din vanit\u0103\u0163ile proprii \u015fi s\u0103 se opun\u0103 \u00een mas\u0103 dictatorului\u201c.
\nUltima parte a conferin\u0163ei a urm\u0103rit gradul de vulnerabilitate a intelectualului sub comunism, Sorin Lavric apel\u00e2nd \u015fi la exemplul diferen\u0163ei de impact \u00eentre ac\u0163iunea de opozi\u0163ie a lui Petru Dumitriu \u015fi cea a lui Alexandr Soljeni\u0163\u00een. Daniel Cristea-Enache consider\u0103 c\u0103 Petru Dumitriu, al\u0103turi de Marin Preda \u015fi Eugen Barbu, a constituit \u201enucleul de valoare literar\u0103 al genera\u0163iei lor\u201c; dar, de\u015fi au avut acela\u015fi context, au dovedit caractere diferite: \u00een timp ce Preda a ales solu\u0163ia rezisten\u0163ei prin cultur\u0103 (cea mai dificil\u0103), Petru Dumitriu s-a transformat dintr-un st\u00e2lp al puterii \u00eentr-un rezistent f\u0103cut peste noapte, iar Eugen Barbu s-a ad\u00e2ncit \u00een compromisuri, devenind, prin revista S\u0103pt\u0103m\u00e2na, \u201eun focar negativ al vie\u0163ii literare\u201c. Ideea imposibilit\u0103\u0163ii generaliz\u0103rii \u015fi necesitatea urm\u0103ririi cazurilor \u00eem particularit\u0103\u0163ile lor este sus\u0163inut\u0103 \u015fi de Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f, care explic\u0103 maniera distinct\u0103 de receptare a opozi\u0163iei lui Petru Dimitriu \u015fi a lui Soljeni\u0163\u00een \u015fi prin importan\u0163a inegal\u0103 pe care cele dou\u0103 \u0163\u0103ri (Rom\u00e2nia \u015fi URSS) o aveau pe harta Europei.
\nCoerent\u0103 \u015fi bine argumentat\u0103 (cu nuan\u0163\u0103ri \u015fi exemple relevante), discu\u0163ia de la Howard Johnson a consolidat importan\u0163a plas\u0103rii evenimentelor trecutului recent \u00een contextele definitorii \u015fi determinante. De\u015fi cei trei invita\u0163i veneau din domenii relativ diferite, ce i-a lipsit conferin\u0163ei a fost o orientare \u015fi spre alte categorii de intelectuali (arhitec\u0163i, arti\u015fti plastici, muzicieni \u015f.a.), r\u0103spunsurile viz\u00e2nd aproape \u00een totalitate via\u0163a literar\u0103 \u015fi comportamentele scriitorilor. O diversificare a numelor \u015fi a ariilor de activitate ar fi creat o imagine mai complex\u0103 a tabloului, dar, \u00een acela\u015fi timp, prin nerealizare, r\u0103m\u00e2ne o tem\u0103 disponibil\u0103 pentru proiectele Centrului de Studii \u00een Istorie Contemporan\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dezbaterea \u201eIntelectualii sub comunism\u00a0 Supunere, convie\u0163uire, opozi\u0163ie\u201c, 25 februarie 2015 Prima conferin\u0163\u0103 organizat\u0103 de Centrul de Studii \u00een Istorie Contemporan\u0103 \u00een 2015 a propus o tem\u0103 \u00eenc\u0103 destul de controversat\u0103 \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc: intelectualii sub comunism. Plec\u00e2nd de la considera\u0163ii generale, oferind particulariz\u0103ri \u015fi exemple relevante, lans\u00e2nd opinii personale, invita\u0163ii s-au \u00eendreptat cu to\u0163ii spre… Cite\u0219te mai mult »Baletul am\u0103girilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[9099,13831,13832],"class_list":["post-22832","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-centrul-de-studii-in-istorie-contemporana","tag-intelectualii-si-regimul-comunist","tag-intelectualii-sub-comunism"],"views":1527,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22832","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22832"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22832\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22832"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22832"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22832"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}