{"id":22830,"date":"2015-03-26T12:46:39","date_gmt":"2015-03-26T10:46:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22830"},"modified":"2015-03-26T12:46:39","modified_gmt":"2015-03-26T10:46:39","slug":"protectia-mediului-si-dusmanii-sai","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/protectia-mediului-si-dusmanii-sai\/","title":{"rendered":"Protec\u0163ia mediului \u015fi du\u015fmanii s\u0103i"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen urma protestelor din ultimii ani \u00eempotriva proiectelor ini\u0163iate de companiile RMGC, Chevron \u015fi Gazprom, o discu\u0163ie despre protec\u0163ia mediului este necesar\u0103 \u015fi \u00een spa\u0163iul public rom\u00e2nesc. Desigur, protestele respective au avut \u015fi alte dimensiuni cel pu\u0163in la fel de importante \u2013 cazul Ro\u015fia Montan\u0103 a fost \u015fi un caz de corup\u0163ie, demonstrat \u00een cartea lui Mihai Go\u0163iu Afacerea Ro\u015fia Montan\u0103; autorit\u0103\u0163ile au ac\u0163ionat abuziv \u00een Punge\u015fti, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd Drepturile Omului (1), c\u00e2torva jandarmi li s-au \u00eentocmit de cur\u00e2nd \u015fi dosare penale (2). O parte a presei a discutat deja cazurile respective; \u00eengrijor\u0103rile mai mult sau mai pu\u0163in justificate legate de riscurile exploat\u0103rii cu cianuri \u015fi a explor\u0103rii\/ exploat\u0103rii gazelor de \u015fist prin fracturare hidraulic\u0103 au fost \u00eens\u0103 adesea ignorate sau catalogate de o alt\u0103 parte a presei (inclusiv prin intermediul unor platforme de extrema dreapt\u0103, precum \u00cen Linie Dreapt\u0103, sprijinite altminteri de o bun\u0103 parte a establishmentului intelectual-mediatic (3)) ca fiind \u201ehipstereal\u0103 ecologist\u0103\u201c, iar protestatarii au fost calomnia\u0163i \u00een diverse moduri, inclusiv prin eticheta de \u201ev\u00e2ndu\u0163i ai ru\u015filor.\u201c<br \/>\n\u00cen cele ce urmeaz\u0103 nu voi discuta despre cazurile particulare men\u0163ionate mai sus, ci despre protec\u0163ia mediului \u00een genere. Or, aici trebuie \u00een primul r\u00e2nd spulberat mitul conform c\u0103ruia g\u00e2ndirea de dreapta ar presupune renun\u0163area la orice reglementare privind protec\u0163ia mediului, \u00een vreme ce grijile ecologiste ar fi reprezentative doar pentru st\u00e2nga politic\u0103. Desigur, exist\u0103 aici un s\u00e2mbure de adev\u0103r, partidele ecologiste au tendin\u0163a de a se plasa mai ales \u00een zona de centru-st\u00e2nga. Nu se vorbe\u015fte \u00eens\u0103 deloc despre faptul c\u0103 ideologii clasici ai dreptei moderne nu au cerut distrugerea reglement\u0103rilor \u00een ceea ce prive\u015fte protec\u0163ia mediului, ci au subliniat importan\u0163a lor. Friedrich Hayek, de pild\u0103, afirm\u0103 \u00een Drumul c\u0103tre servitute c\u0103 \u201edaunele provocate de c\u0103tre ac\u0163iunea v\u0103t\u0103m\u0103toare a desp\u0103duririlor ori efectul nociv al unor metode de agricultur\u0103, ori r\u0103ul produs de fumul sau zgomotele uzinelor nu pot fi restr\u00e2nse la cercul format din de\u0163in\u0103torul propriet\u0103\u0163ii respective \u015fi cei dispu\u015fi s\u0103 suporte dezavantajele \u00een schimbul unei compensa\u0163ii stabilite de comun acord. \u00cen asemenea situa\u0163ii, trebuie s\u0103 g\u0103sim un substitut al regl\u0103rii prin mecanismul pre\u0163urilor\u201c (4). Milton Friedman eviden\u0163iaz\u0103, de asemenea, \u00een Capitalism \u015fi libertate, importan\u0163a pe care o are diminuarea \u201eefectelor de vecin\u0103tate\u201c negative (5). De altfel, se pare c\u0103 \u00een ziua de azi o mare parte dintre oamenii de dreapta nu mai au nici un suport intelectual respectabil pentru \u00een\u0163elegerea sistemelor socio-politice \u015fi economice, ceea ce duce \u00een mod inevitabil la o radicalizare nociv\u0103 a spa\u0163iului public. Cel mai izbitor \u00eens\u0103 este refuzul pseudo-dreptei de a \u00een\u0163elege critica adus\u0103 exploat\u0103rii resurselor comune de c\u0103tre Garrett Hardin, \u00een teoria \u201etragediei comunelor.\u201c Pe scurt, Hardin afirm\u0103 \u00een articolul Tragedia comunelor c\u0103 libertatea nelimitat\u0103, \u00een cazul resurselor comune (aer, ap\u0103 etc.), va duce mai devreme sau mai t\u00e2rziu la un dezastru general, din cauza a\u015fa-numi\u0163ilor \u201efree rideri,\u201c care exploateaz\u0103 oportunit\u0103\u0163ile existente pentru propriul c\u00e2\u015ftig pe termen scurt. \u00cen cazul mediului \u00eenconjur\u0103tor tragedia comunelor apare sub o form\u0103 inversat\u0103, cea a polu\u0103rii; actorii economici nu iau, ci introduc ceva nociv \u2013 fum, reziduuri chimice sau radioactive etc. Curios lucru \u00eens\u0103, aceia\u015fi oameni care nu sesizeaz\u0103 tragedia comunelor nu ezit\u0103, pe baza aceluia\u015fi criteriu, s\u0103 critice statul bun\u0103st\u0103rii\/ statul social. Aici dubla m\u0103sur\u0103 este evident\u0103: resursele comune pot fi exploatate f\u0103r\u0103 probleme de marile companii, f\u0103r\u0103 teama de free rideri, \u00eens\u0103 categoriile cele mai vulnerabile de cet\u0103\u0163eni trebuie musai deconectate de la orice form\u0103 de ajutoare sociale, pentru a nu abuza de acestea.<br \/>\nProbabil c\u0103 manipularea cea mai grosolan\u0103 este \u00eens\u0103 legat\u0103 de problema \u00eenc\u0103lzirii globale (sau a schimb\u0103rii climatice, dac\u0103 lu\u0103m \u00een calcul cre\u015fterea frecven\u0163ei fenomenelor meteorologice extreme). Contrar miturilor populare, nu exist\u0103 nici un dubiu \u00een leg\u0103tur\u0103 cu existen\u0163a \u00eenc\u0103lzirii globale. Temperatura medie la nivel global a crescut semnificativ \u00een ultimele decenii, mare parte din calotele glaciare ale Polului Sud \u015fi ale Groenlandei s-au topit etc. (6). Singura poten\u0163ial\u0103 disput\u0103 se refer\u0103 la posibilul caracter antropomorfic al \u00eenc\u0103lzirii globale. Or, aici peste 97% dintre oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 sunt de p\u0103rere c\u0103 \u00eenc\u0103lzirea global\u0103 este cauzat\u0103 de activit\u0103\u0163ile umane (7). Scepticii sunt \u00eens\u0103 foarte vizibili \u00een spa\u0163iul public, iar contraargumentele lor obi\u015fnuite sunt dintre cele mai puerile \u2013 de la observarea fluctua\u0163iilor de temperatur\u0103 sau a calotelor glaciare pe termen scurt (de la un an la altul), la argumente ad hominem (\u00eempotriva lui Al Gore, \u00een special), la invocarea unor materiale pseudo-\u015ftiin\u0163ifice care pot fi \u00eencadrate cel mult la categoria \u201eteorii ale conspira\u0163iilor\u201c. Altminteri, vizibilitatea scepticilor \u00een spa\u0163iul public duce la impresia c\u0103 nu exist\u0103 un consens general \u00een r\u00e2ndul oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 referitor la cauzele \u00eenc\u0103lzirii globale, ceea ce este fals.<br \/>\nDesigur, se poate obiecta c\u0103 eficien\u0163a economic\u0103 este mai important\u0103 dec\u00e2t protec\u0163ia mediului, \u00een special pentru \u0163\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, cum este \u015fi Rom\u00e2nia. Ceea ce este par\u0163ial adev\u0103rat, cel pu\u0163in \u00een unele cazuri \u2013 de\u015fi \u00een multe altele neglijarea mediului are efecte economice nefaste -, \u00eens\u0103 nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 factorul economic, un alt factor important care influen\u0163eaz\u0103 calitatea vie\u0163ii este mediul \u00eenconjur\u0103tor, acesta put\u00e2nd afecta \u00een mod hot\u0103r\u00e2tor s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103 \u015fi mental\u0103, bun\u0103starea \u015fi, desigur, speran\u0163a de via\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen urma protestelor din ultimii ani \u00eempotriva proiectelor ini\u0163iate de companiile RMGC, Chevron \u015fi Gazprom, o discu\u0163ie despre protec\u0163ia mediului este necesar\u0103 \u015fi \u00een spa\u0163iul public rom\u00e2nesc. Desigur, protestele respective au avut \u015fi alte dimensiuni cel pu\u0163in la fel de importante \u2013 cazul Ro\u015fia Montan\u0103 a fost \u015fi un caz de corup\u0163ie, demonstrat \u00een cartea&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/protectia-mediului-si-dusmanii-sai\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Protec\u0163ia mediului \u015fi du\u015fmanii s\u0103i<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[13826,13825,13829,13830,13828,13827],"class_list":["post-22830","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-chevron-si-gazprom","tag-companiile-rmgc","tag-in-linie-dreapta","tag-partidele-ecologiste","tag-platforme-de-extrema-dreapta","tag-protectia-mediului"],"views":1345,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22830","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22830"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22830\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22830"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22830"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22830"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}