{"id":22828,"date":"2015-03-26T12:44:43","date_gmt":"2015-03-26T10:44:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22828"},"modified":"2015-03-26T12:44:43","modified_gmt":"2015-03-26T10:44:43","slug":"expropriere-in-numele-interesului-privat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/expropriere-in-numele-interesului-privat\/","title":{"rendered":"Expropriere \u00een numele interesului privat"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Mihai Go\u0163iu, <em>Afacerea Ro\u015fia Montan\u0103<\/em>, Cluj-Napoca, EdituraTact, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Exploatarea minier\u0103 de la Ro\u015fia Montan\u0103 comprim\u0103 perfect tr\u0103s\u0103turile tranzi\u0163iei postcomuniste: privatizare \u00eempotriva, nu \u00een favoarea binelui public, publicitate agresiv\u0103, ignorarea \u015fi intimidarea vocilor critice, arogan\u0163\u0103, condescenden\u0163\u0103, corup\u0163ie, furt, meschin\u0103rie. Toate aceste ingrediente nu sunt identificabile doar \u00een cazul tranzi\u0163iilor postcomuniste; nici pe departe. Sunt con\u0163inute \u00eens\u0103 \u00een marile proiecte miniere, la nivelul \u00eentregului mapamond. Proiecte care au produs tragedii sociale \u015fi ecologice de amploare \u00een Canada, Italia \u015fi nu numai. De\u015fi firmele private care contractaser\u0103 proiectele se angajaser\u0103 ferm s\u0103 reduc\u0103 poluarea la minimum \u015fi s\u0103 ecologizeze zonele afectate de minerit, aceast\u0103 responsabilitate a fost pasat\u0103, prin diferite tertipuri legislative, statelor pe teritoriile c\u0103rora se desf\u0103\u015furaser\u0103 respectivele opera\u0163iuni. State care puseser\u0103 \u00een parantez\u0103 necesitatea de a reprezenta interesele propriilor cet\u0103\u0163eni, ac\u0163ion\u00e2nd \u00een schimb, prin diferi\u0163i edili locali \u015fi politicieni de prim rang, \u00een calitate de reprezentan\u0163i ai firmei \u00een cauz\u0103.<br \/>\nStatul rom\u00e2n s-a comportat exact la fel. Redeven\u0163ele ridicole pe care le-ar fi ob\u0163inut din exploatarea minier\u0103 de la Ro\u015fia Montan\u0103 conform proiectului propus de compania canadian\u0103 Gabriel Resources, care de\u0163ine \u00een propor\u0163ie de 80% Ro\u015fia Montan\u0103 Gold Corporation (RMGC) \u2013 2%, ulterior 4% \u2013 nu denot\u0103 altceva dec\u00e2t corup\u0163ie, \u015fp\u0103gi consistente \u015fi un cras dezinteres fa\u0163\u0103 de bunul public. Jurnalistul clujean Mihai Go\u0163iu investigheaz\u0103 pe larg i\u0163ele \u00eencurcate ale acestei afaceri care a demarat acum dou\u0103 decenii. Frank Timi\u015f, Ioan Talpe\u015f, Ovidiu Tender \u015fi acolitul lor canadian Stephen G. Roman au fost cei care au ini\u0163iat, cu ajutorul statului rom\u00e2n, demersul. Dac\u0103 Talpe\u015f \u015fi Tender fac parte din categoria \u201enoroco\u015filor\u201c tranzi\u0163iei, \u00eembog\u0103\u0163i\u0163i peste noapte prin intermediul unor privatiz\u0103ri obscure \u015fi cel pu\u0163in contestabile, m\u0103car moral, dac\u0103 nu legal, aspect de care s-a avut grij\u0103 cu asupra de m\u0103sur\u0103 \u2013 Timi\u015f a fost plasat \u00een anii 1980 de Securitate \u00een Australia ca parte a unei re\u0163ele de trafican\u0163i de droguri menite s\u0103 accelereze din interior descompunerea \u201ecapitalismului putred\u201c. \u00cen cazul \u00een care nu \u015ftia\u0163i, Securitatea s-a ocupat \u015fi cu astfel de m\u0103suri, pe care Ceau\u015fescu le considera apte de a promova interesele interna\u0163ionale ale Rom\u00e2niei. T\u0103t\u0103l lui Stephen G. Roman a aflat de z\u0103c\u0103m\u00e2ntul de la Ro\u015fia Montan\u0103 \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, fiind invitat, al\u0103turi de o echip\u0103 de exper\u0163i canadieni, pentru a trasa planul unui reactor nuclear rom\u00e2nesc.<br \/>\nDup\u0103 1989, beneficiind de complicitatea statului rom\u00e2n, care nu i-a re\u00eempropriet\u0103rit pe cei c\u0103rora le fuseser\u0103 confiscate terenurile de la Ro\u015fia Montan\u0103 dup\u0103 1948, tergivers\u00e2nd situa\u0163ia \u00een favoarea controversa\u0163ilor afaceri\u015fti \u2013 presiunile \u00een favoarea exploat\u0103rii cresc. Apare o lege special\u0103 a minelor, menit\u0103 s\u0103 faciliteze proiectul RMGC. \u00cencep s\u0103 se fac\u0103 presiuni asupra ro\u015fienilor circumspec\u0163i, care nu accept\u0103 alternativa companiei de a \u00ee\u015fi vinde casele \u015fi a se muta. Cei care au f\u0103cut-o, ajung\u00e2nd pe la periferiile din Alba Iulia, regret\u0103: au r\u0103mas f\u0103r\u0103 sursele tradi\u0163ionale de venit, au fost \u00eent\u00e2mpina\u0163i cu reticen\u0163\u0103 de noii vecini, suspicio\u015fi, pe fondul crizei economice, c\u0103 \u00ee\u015fi vor pierde locurile de munc\u0103 \u00een favoarea \u201emilionarilor\u201c de la Ro\u015fia Montan\u0103, nu s-au adaptat, contrar temerilor amintite, la cerin\u0163ele pie\u0163ei muncii de la ora\u015f \u015fi au ajuns s\u0103 \u00eengroa\u015fe, debusola\u0163i, r\u00e2ndurile lumpenproletariatului. Se investesc multe milioane de dolari \u00een mass-media, care insist\u0103 obsesiv asupra \u201emiilor\u201c de locuri de munc\u0103 generate de exploatare (\u00een realitate c\u00e2teva sute, \u015fi acestea, majoritatea, pe o perioad\u0103 de 2-3 ani) \u2013 uit\u00e2nd cu non\u015falan\u0163\u0103 faptul c\u0103 mult mai multe locuri de munc\u0103 (agricultur\u0103, turism) s-ar pierde pe \u00eentreg perimetrul afectat, considerabil mai mare dec\u00e2t exploatarea propriu-zis\u0103. Pozi\u0163iile contrare au fost constant eludate; atunci c\u00e2nd, pe fondul indign\u0103rii generale, au reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a, au fost marginalizate \u015fi bagatelizate. Tehnici de manipulare eficiente \u015fi agresive, limitate \u00eens\u0103 de amploarea pe care a luat-o \u00een ultimii ani informarea din mediile alternative, cum ar fi re\u0163elele de socializare virtual\u0103.<br \/>\nS\u0103 nu uit\u0103m un aspect crucial: \u00een ciuda propagandei oficiale, aflat\u0103 ast\u0103zi, temporar, \u00een defensiv\u0103, nimeni nu se pronun\u0163\u0103 \u00eempotriva unei exploat\u0103ri ra\u0163ionale a aurului din regiune. Al\u0103turi de numeroase alte metale pre\u0163ioase, care ar urma \u00eens\u0103 s\u0103 fie distruse de metoda rudimentar\u0103 \u015fi periculoas\u0103 propus\u0103 de RMGC: utilizarea cianurilor. Astfel, patru mun\u0163i ar urma s\u0103 fie distru\u015fi, pentru a face loc unui enorm bazin de decantare, cel mai mare din Rom\u00e2nia. Riscurile, nu numai pentru locuitori \u015fi pentru mediu, ar fi imense. S\u0103 ne amintim doar de tragedia de la Certej, din 1971, c\u00e2nd un astfel de baraj, incomparabil mai mic, a cedat, omor\u00e2nd zeci de oameni. Presa comunist\u0103 a mu\u015famalizat evenimentul. \u015ei tot comuni\u015ftii au \u00eenceput exploatarea pe scar\u0103 larg\u0103 a aurului de la Ro\u015fia Montan\u0103. Tot cu riscuri enorme de mediu \u015fi tot \u00een absen\u0163a consim\u0163\u0103m\u00e2ntului locuitorilor. Dar de la ce se \u00eent\u00e2mpla \u00eenainte de 1989 la Ro\u015fia Montan\u0103 \u015fi ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ast\u0103zi e cale lung\u0103.<br \/>\nRiscurile nu sunt numai ecologice \u015fi locale, ci \u0163in \u015fi de economia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een ansamblu. Go\u0163iu trimite la a\u015fa-numita \u201eboal\u0103 olandez\u0103\u201c, datorat\u0103 unui (aparent) exces de prosperitate. \u00cen anii 1960, descoperind importante z\u0103c\u0103minte de petrol \u015fi gaze naturale \u00een Marea Nordului, olandezii s-au confruntat, la c\u00e2\u0163iva ani dup\u0103 demararea exploat\u0103rilor, cu un paradox: sc\u0103dere economic\u0103 generalizat\u0103. De ce? Deoarece surplusul economic generat de petrol \u015fi gaze naturale a contribuit la aprecierea monedei na\u0163ionale, descuraj\u00e2nd astfel exporturile. Sigur, cazul Olandei nu este neap\u0103rat comparabil cu exploatarea preconizat\u0103 la Ro\u015fia Montan\u0103, unde doar 4% din profit ar fi \u00eencasate de c\u0103tre stat, acesta urm\u00e2nd s\u0103 suporte de asemenea \u015fi costurile ecologiz\u0103rii zonei sau ale unui eventual accident. El exemplific\u0103 \u00eens\u0103, la modul general, capcanele ascunse ale goanei ira\u0163ionale dup\u0103 profituri rapide \u015fi sigure \u00een domeniul resurselor naturale.<br \/>\nPe deplin justificat, Ungaria \u015fi-a exprimat \u00eengrijorarea \u00een leg\u0103tur\u0103 cu un astfel de proiect. \u00cen anul 2000, \u00een urma ced\u0103rii unui baraj de l\u00e2ng\u0103 Baia Mare \u00een care se aflau ape reziduale \u015fi cianuri, utilizate tot pentru o exploatare aurifer\u0103, substan\u0163ele toxice au ajuns \u00een marile r\u00e2uri din nord-vestul \u0163\u0103rii, ulterior \u00een Tisa, Dun\u0103re \u015fi Marea Neagr\u0103. Pentru mediu rezultatele au fost catastrofale.<br \/>\nChiar \u015fi cota parte de 4% (sporit\u0103, pe h\u00e2rtie, la 6%, \u00een 2013) care ar reveni Rom\u00e2niei \u00een urma exploat\u0103rii cu cianuri de la Ro\u015fia Montan\u0103 este extrem de incert\u0103. Asta deoarece Gabriel Resources este o companie offshore, specializat\u0103 \u00een evaziuni \u015fi inginerii financiare menite s\u0103 cumuleze toate avantajele statelor \u00een care aceasta are sedii: Canada, Insulele Barbados, Olanda, Insulele Jersey, Rom\u00e2nia. \u201e\u00cen Canada nu exist\u0103 legi prin care s\u0103 fie reglementate activit\u0103\u0163ile companiilor miniere \u00een afara \u0163\u0103rii, \u00een Barbados taxele se reduc la pl\u0103tirea chiriei unui apartament\/ cutii po\u015ftale, \u00een Insulele Jersey taxele de tranzac\u0163ionare sunt inexistente, iar \u00een Olanda exist\u0103 cea mai bun\u0103 legisla\u0163ie care ap\u0103r\u0103 marile corpora\u0163ii atunci c\u00e2nd ajung s\u0103 se judece cu statele\u201c (p. 20).<br \/>\n\u00cen 2011, dup\u0103 o pauz\u0103 de aproximativ zece ani, RMGC a reluat \u00een for\u0163\u0103 negocierile cu statul rom\u00e2n pentru demararea exploat\u0103rii. Numero\u015fi jurnali\u015fti au fost mitui\u0163i, prin excursii luxoase \u00een Noua Zeeland\u0103, pentru a observa, \u201epe viu\u201c, c\u00e2t de lipsite de riscuri sunt astfel de proceduri de extragere a aurului, excursii av\u00e2nd, evident, trasee fixe. La fel, numero\u015fi politicieni s-au transformat \u00een propagandi\u015fti ai companiei. Fostul pre\u015fedinte Traian B\u0103sescu, dup\u0103 ce a prezentat la televiziune forografii personale din care ar fi trebuit s\u0103 rezulte c\u0103 exploatarea preconizat\u0103 nu era chiar at\u00e2t de mare, fotografii care s-a dovedit ulterior c\u0103 nu au fost f\u0103cute la Ro\u015fia Montan\u0103 \u2013 a lansat o alt\u0103 manipulare public\u0103: numai RMGC ar dispune de fondurile necesare ecologiz\u0103rii zonei. Statul rom\u00e2n, str\u00e2mtorat de criz\u0103, nu \u00ee\u015fi permite astfel de cheltuieli. Ceea ce este fals de la un cap\u0103t la altul: statul rom\u00e2n aloc\u0103 fonduri speciale \u00een acest sens, numai c\u0103 acestea sunt deturnate abil de c\u0103tre baronii locali.<br \/>\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, \u00eenclin s\u0103 cred, al\u0103turi de autor, c\u0103 proiectul minier de la Ro\u015fia Montan\u0103 nu va demara niciodat\u0103. Nu neap\u0103rat din cauza amplelor proteste de strad\u0103 din toamna lui 2013, care au demonstrat c\u0103 Rom\u00e2nia nu este chiar at\u00e2t de lipsit\u0103 de o societate civil\u0103 autentic\u0103 pe c\u00e2t p\u0103rea. Chiar \u015fi a\u015fa, \u00ee\u015fi va fi atins \u00een mare m\u0103sur\u00e3 \u0163inta, const\u00e2nd \u00een specula\u0163ii la bursa interna\u0163ional\u0103. \u00cen momentele \u00een care exploatarea pare c\u0103 v\u0103 demara, beneficiind de o conjunctur\u0103 politic\u0103 propice, pre\u0163ul ac\u0163iunilor Gabriel cre\u015fte de c\u00e2teva ori, put\u00e2nd trece de opt dolari. Ulterior, pre\u0163ul ac\u0163iunilor se pr\u0103bu\u015fe\u015fte, ajung\u00e2nd chiar \u015fi la un dolar \u015fi jum\u0103tate. Aceste uria\u015fe fluctua\u0163ii de pre\u0163 sunt atent regizate: \u00eenaintea declara\u0163iilor oficiale, canalele de comunicare informale pornind de la Bucure\u015fti transmit semnale potrivite \u201eprietenilor\u201c canadieni, care \u015ftiu exact c\u00e2nd s\u0103 cumpere, respectiv c\u00e2nd s\u0103 v\u00e2nd\u0103 ac\u0163iuni. Toat\u0103 lumea e mul\u0163umit\u0103. Lumea bun\u0103, evident. Pentru care cealalt\u0103 lume nu exist\u0103, sau exist\u0103 doar ca o permanent\u0103 confirmare a statutului privilegiat pe care \u00eel de\u0163ine. Jurnali\u015ftii care \u00ee\u015fi merit\u0103 numele nu trebuie s\u0103 se lase niciodat\u0103 cump\u0103ra\u0163i de lumea bun\u0103. Pentru c\u0103 esen\u0163a jurnalismului este dat\u0103 de criticarea puterii \u015fi de disocierea permanent\u0103 \u00een raport cu aceasta: \u201eR\u0103m\u00e2ne\u0163i cu garda sus atunci c\u00e2nd ceea ce v\u0103 ofer\u0103\/ prezint\u0103 un jurnalist seam\u0103n\u0103 prea mult cu povestea oficial\u0103, dar \u015fi c\u00e2nd sunt prea multe similitudini cu propriile voastre convingeri. Acestea sunt primele semnale c\u0103 cineva \u00eencearc\u0103 s\u0103 v\u0103 manipuleze. Un jurnalist nu are de ce s\u0103 v\u0103 prezinte ceea ce \u015fti\u0163i deja (cu excep\u0163ia cazului \u00een care v\u0103 afla\u0163i \u00eentr-o minoritate, fiind printre cei pu\u0163ini care \u015ftiu acel lucru \u2013 situa\u0163ie \u00een care, de fapt, materialele lui nu vi se adreseaz\u0103 direct, ci unor alte persoane). Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 povestea oficial\u0103 trebuie s\u0103 dispar\u0103 sau s\u0103 fie blocat\u0103 \u00een mass-media. Povestea oficial\u0103 reprezint\u0103 \u00eens\u0103 doar \u00eenceputul muncii de jurnalist, nu scopul \u015fi finalitatea ei. Verificarea \u015fi contestarea pove\u015ftii oficiale fac diferen\u0163a \u00eentre un jurnalist \u015fi un agent comercial, un purt\u0103tor de cuv\u00e2nt sau un PR-ist, \u00eentre o institu\u0163ie de pres\u0103 \u015fi o agen\u0163ie de publicitate. \u015ei \u00eel pozi\u0163ioneaz\u0103 pe jurnalist acolo unde \u00eei este, \u00een mod normal, locul, \u00een societatea civil\u0103, \u015fi nicidecum \u00een preajma puterii \u2013 ca un apendice al acesteia\u201c (p. 225).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mihai Go\u0163iu, Afacerea Ro\u015fia Montan\u0103, Cluj-Napoca, EdituraTact, 2013 &nbsp; Exploatarea minier\u0103 de la Ro\u015fia Montan\u0103 comprim\u0103 perfect tr\u0103s\u0103turile tranzi\u0163iei postcomuniste: privatizare \u00eempotriva, nu \u00een favoarea binelui public, publicitate agresiv\u0103, ignorarea \u015fi intimidarea vocilor critice, arogan\u0163\u0103, condescenden\u0163\u0103, corup\u0163ie, furt, meschin\u0103rie. Toate aceste ingrediente nu sunt identificabile doar \u00een cazul tranzi\u0163iilor postcomuniste; nici pe departe. Sunt con\u0163inute&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/expropriere-in-numele-interesului-privat\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Expropriere \u00een numele interesului privat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[9689,9979],"class_list":["post-22828","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-afacerea-rosia-montana","tag-mihai-gotiu"],"views":1436,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22828","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22828"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22828\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22828"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22828"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22828"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}