{"id":22826,"date":"2015-03-26T12:43:19","date_gmt":"2015-03-26T10:43:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22826"},"modified":"2015-03-26T12:43:19","modified_gmt":"2015-03-26T10:43:19","slug":"noua-era-a-terorismului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/noua-era-a-terorismului\/","title":{"rendered":"Noua er\u0103 a terorismului"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Favorizat de tehnica re\u0163elelor de socializare, terorismul a intrat \u00eentr-o nou\u0103 er\u0103: extinderea frontului de ac\u0163iune este dublat\u0103 de o propagand\u0103 violent\u0103. Crima devine subiect de spectacol mediatizat \u00een direct. Speciali\u015ftii vorbesc tot mai \u00eendrept\u0103\u0163it de \u201eterorismul video\u201c ca tehnic\u0103 a comunic\u0103rii. Prin web sunt recruta\u0163i \u015fi instrui\u0163i combatan\u0163ii, organizate re\u0163ele criminale, r\u0103sp\u00e2ndite imagini oripilante ale crimelor de r\u0103zboi.<\/strong> <\/em><br \/>\n<strong>Efectul de bumerang al re\u0163elelor de socializare<\/strong><br \/>\nCercet\u0103torii americani de la Academia militar\u0103 West Point au studiat filmele aruncate \u00een eter de c\u0103tre terori\u015ftii din Daech (\u00een arab\u0103: \u201eStatul Islamic\u201c) \u015fi au ajuns la concluzia c\u0103 punerea \u00een scen\u0103 a ororii teroriste are un model consacrat: filmele horror produse la Hollywood. A ap\u0103rut deja denumirea de \u201edjihadul hollywoodian\u201c. Terori\u015ftii posteaz\u0103 pe web scene din r\u0103zboiul pe care l-au declarat civiliza\u0163iei \u00een numele hijra, adic\u0103 \u201erecucerirea p\u0103m\u00e2ntului musulmanilor\u201c pentru crearea unui Califat \u00een Siria \u015fi Irak. Djihadul adun\u0103 \u201efra\u0163ii \u015fi surorile Statului Islamic\u201c, \u00eei \u00eembrac\u0103 \u00een c\u0103m\u0103\u015file mor\u0163ii \u015fi \u00eei trimite \u00een lupt\u0103. Re\u0163elele de socializare, at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndite ast\u0103zi, sunt folosite de ace\u015ftia pentru recrutarea de copii \u015fi tineri. Nu sunt ocoli\u0163i, din contr\u0103, sunt c\u0103uta\u0163i tinerii fanatiza\u0163i \u015fi psihopa\u0163i din cartierele m\u0103rgina\u015fe ale marilor ora\u015fe occidentale. Speciali\u015ftii consider\u0103 c\u0103 folosirea copiilor urm\u0103re\u015fte preg\u0103tirea de noi genera\u0163ii \u00een legea djihadului \u015fi \u00eentre\u0163inerea ideii de normalitate a acestei legi la nivelul familiei. Secven\u0163ele luptelor pentru cucerirea de teritorii, mai ales cele ale execut\u0103rii ostaticilor, sunt amestecate cu scene din timpul bombardamentelor alia\u0163ilor \u00een teritoriile pe care terori\u015ftii le cuceresc pentru a sugera c\u0103 r\u0103zbunarea este un act de dreptate. Mesajele care \u00eenso\u0163esc execu\u0163iile sunt transmise \u00een englez\u0103, francez\u0103 \u015fi german\u0103, realiz\u00e2ndu-se astfel o propagand\u0103 \u00een medii c\u00e2t mai largi. Totul pentru a \u015foca, pentru a \u00eentre\u0163ine groaza. Construc\u0163ia acestui tip de propagand\u0103, o adev\u0103rat\u0103 capcan\u0103 mediatic\u0103, a f\u0103cut victime printre jurnali\u015ftii care au preluat, f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt, comunicatele terori\u015ftilor. S\u0103 recunoa\u015ftem: este greu s\u0103 se fac\u0103 fa\u0163\u0103 avalan\u015fei comunica\u0163ionale produse, prin re\u0163elele de socializare la care are acces oricine. Bani s\u0103 fie! Iar terori\u015ftii procur\u0103 bani din traficul cu droguri, \u0163ig\u0103ri, falsuri, din taxele impuse popula\u0163iei, din \u015fantajul cu ostatici, din comer\u0163ul cu arme \u015fi, mai ales, cu petrol. Adic\u0103 din activit\u0103\u0163i criminale.<br \/>\nPoate fi contracarat\u0103 aceast\u0103 ofensiv\u0103 mediatic\u0103? Solu\u0163iile ar presupune, spun exper\u0163ii, introducerea de restric\u0163ii \u00een libertatea marilor platforme de net (YouTube, Twitter, Facebook) de a trata comunica\u0163ia ca marf\u0103 de pia\u0163\u0103 liber\u0103. Dar, \u00een fa\u0163a cifrelor de afaceri, cine este dispus s\u0103 accepte restric\u0163ii? Iat\u0103 c\u0103, \u00een cazul terorismului, noile tehnologii de comunicare au dob\u00e2ndit efect de bumerang.<br \/>\n<strong>P\u0103r\u0103sirea certitudinilor<\/strong><br \/>\n\u00cen numai patru ani, \u00een r\u0103zboiul din Siria au fost uci\u015fi 215.000 de oameni, patru milioane au luat calea refugiului, iar alte \u015fapte au fost dislocate. S\u0103 adun\u0103m cifrele \u015fi s\u0103 le sc\u0103dem din num\u0103rul total al popula\u0163iei Siriei, 22 de milioane, \u015fi vom avea imaginea terifiant\u0103 a catastrofei umane s\u0103v\u00e2r\u015fite doar \u00eentr-unul din r\u0103zboaiele deschise azi \u00een lume. Noul val de violen\u0163e provocat de \u201eStatul Islamic\u201c oblig\u0103 la schimb\u0103ri urgente de atitudine. \u015ei de pozi\u0163ii. Secretarul de stat John Kerry a admis recent c\u0103 Washingtonul a \u00eencurajat, \u00een 2014, organizarea de negocieri \u00eentre opozi\u0163ia moderat\u0103 sirian\u0103 \u015fi reprezentan\u0163i ai guvernului de la Damasc. \u201eAssad nu a vrut s\u0103 negocieze, a spus \u015feful diploma\u0163iei americane. (Acum), dac\u0103 este gata s\u0103 se angajeze \u00een negocieri serioase pentru punerea \u00een aplicare a \u00een\u0163elegerilor de la Geneva 1, bine\u00een\u0163eles c\u0103 vom discuta. \u00cen final, trebuie s\u0103 negociem. Am fost \u00eentotdeauna pentru negocieri \u00een cadrul procesului (de pace, n.n.) de la Geneva&#8230; avans\u0103m pe calea diplomatic\u0103\u201c. U\u015foara ambiguitate \u2013 negocieri cu Bachar al-Assad? \u2013 a fost \u00eenl\u0103turat\u0103 de Departamentul de Stat care a precizat c\u0103, la negocieri, vor fi accepta\u0163i reprezentan\u0163i ai guvernului, nu pre\u015fedintele sirian.<br \/>\nVaticanul, de asemenea, anun\u0163\u0103 o nuan\u0163are a pozi\u0163iei tradi\u0163ionale, accept\u00e2nd c\u0103 folosirea for\u0163ei \u00eempotriva extremi\u015ftilor poate fi luat\u0103 \u00een calcul. Papa Francisc a condamnat \u00een repetate r\u00e2nduri \u201ebrutalitatea intolerabil\u0103\u201c la care sunt supu\u015fi cre\u015ftinii din Orient \u015fi alte minorit\u0103\u0163i din Siria \u015fi Irak, dar a r\u0103mas la o pledoarie pacifist\u0103. Cardinalul Silvano Tomasi, nun\u0163iu apostolic la ONU, a mers ceva mai departe \u015fi a cerut constituirea unui grup de reflec\u0163ie care s\u0103 examineze \u015fansele reglement\u0103rii politice a conflictului din Siria. \u201eDar, dac\u0103 aceast\u0103 cale nu este posibil\u0103, este necesar\u0103 recurgerea la for\u0163\u0103&#8230; trebuie s\u0103 oprim acest genocid. Dac\u0103 nu, ne vom lamenta mai t\u00e2rziu \u00eentreb\u00e2ndu-ne de ce nu am f\u0103cut nimic, de ce am permis ca o astfel de tragedie s\u0103 se produc\u0103\u201c.<br \/>\nRealizarea unui nou front de lupt\u0103 pentru eliminarea grup\u0103rii \u201eStatul Islamic\u201c pare s\u0103 fie privilegiat\u0103 tot mai mult de statele afectate de terorism. Certitudinile celor care au refuzat negocieri cu Assad \u00eencep s\u0103 fie dep\u0103\u015fite. Iranul este pe cale s\u0103 se al\u0103ture alia\u0163ilor. Suntem \u00een fa\u0163a unui paradox, du\u015fmanii de ieri devin utili \u00een lupta de azi. Modificarea de strategie, surprinz\u0103toare, dar necesar\u0103, nu este acceptat\u0103 de toat\u0103 lumea. Politologul Uzi Rabi, directorul Centrului Moshe Dayan, consider\u0103 c\u0103 \u201eprim\u0103vara arab\u0103\u201c, declan\u015fat\u0103 \u00een 2011, a contribuit nu numai la schimbarea regimurilor dictatoriale, ci a adus mult\u0103 ne\u00eencredere. Noua realitate spore\u015fte \u00eengrijor\u0103rile, \u015fi a\u015fa destul de mari la Tel Aviv, privind logica evenimentelor din regiune. Uzi Rabi afirm\u0103: \u201e&#8230;revolu\u0163iile (arabe) au scos la iveal\u0103 un lucru fundamental: nu se mai poate conta pe nimeni. Mul\u0163i israelieni spun: uita\u0163i-v\u0103 ce i s-a \u00eent\u00e2mplat lui Mubarak (fostul pre\u015fedinte al Egiptului, n.n.), Statele Unite l-au abandonat\u201c. Cum declara\u0163ia a fost f\u0103cut\u0103 \u00een preajma alegerilor din Israel, este de presupus c\u0103 ceva subiectivism (interes!) s-a strecurat \u00een supralicitarea \u00eengrijor\u0103rii directorului Centrului Moshe Dayan.<br \/>\n<strong>P\u0103r\u0103se\u015fte Teheranul <\/strong><br \/>\n<strong>\u201eaxa r\u0103ului\u201c?<\/strong><br \/>\n\u00cen discursul privind starea Uniunii din 2002, pre\u015fedintele american George W. Bush a\u015feza Iranul pe \u201eaxa r\u0103ului\u201c, al\u0103turi de Irak \u015fi Coreea de Nord. Ast\u0103zi, Teheranul poate deveni o pies\u0103 important\u0103 pe frontul de lupt\u0103 \u00eempotriva terorismului. Iranul, condus de regimul \u015fiit al mollahilor, este dispus s\u0103 intervin\u0103 cu armata \u00een Siria \u015fi Irak pentru a lichida adversarul s\u0103u religios, \u201eStatul Islamic\u201c al sunni\u0163ilor. Desigur, o astfel de interven\u0163ie este privit\u0103 cu circumspec\u0163ie \u015fi, \u00een plus, dac\u0103 ar fi necesar\u0103, ar trebui trecut\u0103 prin Consiliul de Securitate. \u00cen afar\u0103 de acest filtru, Iranul nu \u015fi-a clarificat rela\u0163iile cu Statele Unite, deteriorate grav \u00een 1979, prin asediul Ambasadei americane la Teheran. \u015ei ar mai fi ceva de clarificat, nu numai cu Statele Unite: punerea sub control a programului nuclear iranian prin semnarea unui acord ferm, negociat intens \u00een ultimii doi ani. Oric\u00e2t de mare ar fi interesul pentru antrenarea Teheranului \u00een confruntarea cu extremi\u015ftii sunni\u0163i, clarificarea acestor probleme prevaleaz\u0103 \u00een calculele alia\u0163ilor. Unele progrese s-au f\u0103cut \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie. Exper\u0163ii \u015fi mini\u015ftrii de externe ai statelor din \u201eGrupul 5+1\u201c \u2013 partenerul de negociere cu Iranul, format din China, Statele Unite, Fran\u0163a, Marea Britanie, Rusia \u015fi Germania, au intensificat naveta diplomatic\u0103 pentru definitivarea acordului programului nuclear. Iranului i se cer garan\u0163ii c\u0103 nu urm\u0103re\u015fte scopuri militare; Teheranul pretinde, \u00een schimb, ridicarea total\u0103 a embargoului economic instituit de Statele Unite \u00een 1979. \u00centre aceste dou\u0103 exigen\u0163e de natur\u0103 politic\u0103 se afl\u0103 probleme tehnice care urm\u0103resc crearea unui control interna\u0163ional eficient pentru folosirea centralei nucleare iraniene \u2013 construit\u0103 cu Rusia \u2013 exclusiv \u00een scopuri pa\u015fnice. Washingtonul consider\u0103 c\u0103 este posibil s\u0103 se realizeze un \u201efront comun \u00een negocieri\u201c \u015fi sper\u0103 ca \u00een var\u0103 acordul s\u0103 fie semnat.<br \/>\n\u00cen Orientul Mijlociu, Iranul, Turcia \u015fi Egiptul se comport\u0103 tot mai evident ca puteri militare de luat \u00een seam\u0103 \u00een rea\u015fezarea raporturilor de for\u0163\u0103 regionale. \u00cen aceste condi\u0163ii, scoaterea din izolare a Teheranului deschide o nou\u0103 perspectiv\u0103. Sanc\u0163iunile economice impuse Iranului sunt de mult\u0103 vreme ineficiente, chiar st\u00e2njenitoare pentru Europa, care se vede privat\u0103 de avantajele p\u0103trunderii pe uria\u015fa pia\u0163\u0103 iranian\u0103. Dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, profesorul Thomas Flichy de la Universitatea din Paris prive\u015fte \u00eenc\u0103 \u015fi mai \u00een profunzime: izolat, Iranul s-a v\u0103zut nevoit s\u0103 se apropie de China \u015fi de Rusia; cele trei state alc\u0103tuiesc un fel de fort\u0103rea\u0163\u0103 care se opune puterii Statelor Unite.<br \/>\n\u00cen competi\u0163ia cu terorismul, intrat \u00eentr-o nou\u0103 er\u0103, este nevoie de adapt\u0103ri rapide ale alian\u0163elor la realitate.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Favorizat de tehnica re\u0163elelor de socializare, terorismul a intrat \u00eentr-o nou\u0103 er\u0103: extinderea frontului de ac\u0163iune este dublat\u0103 de o propagand\u0103 violent\u0103. Crima devine subiect de spectacol mediatizat \u00een direct. Speciali\u015ftii vorbesc tot mai \u00eendrept\u0103\u0163it de \u201eterorismul video\u201c ca tehnic\u0103 a comunic\u0103rii. Prin web sunt recruta\u0163i \u015fi instrui\u0163i combatan\u0163ii, organizate re\u0163ele criminale, r\u0103sp\u00e2ndite imagini oripilante&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/noua-era-a-terorismului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Noua er\u0103 a terorismului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13823,13821,13824,13822,13820,12278],"class_list":["post-22826","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-djihadul-hollywoodian","tag-recrutarea-combatantilor","tag-recrutarea-de-copii-si-tineri","tag-retele-criminate","tag-retelelede-socializare-si-terorismul","tag-statul-islamic"],"views":1251,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22826","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22826"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22826\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22826"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22826"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22826"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}