{"id":22822,"date":"2015-03-26T12:37:50","date_gmt":"2015-03-26T10:37:50","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22822"},"modified":"2015-03-26T14:08:57","modified_gmt":"2015-03-26T12:08:57","slug":"50-de-ani-cu-g-calinescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/50-de-ani-cu-g-calinescu\/","title":{"rendered":"50 de ani cu G. C\u0103linescu"},"content":{"rendered":"

Comemor\u00e2nd 50 de ani de la plecarea dintre noi a lui G. C\u0103linescu,\u00a0 consemn\u0103m, de fapt, un paradox. De\u015fi disp\u00e3rut dintre noi, G. C\u0103linescu este \u00een continuare o prezen\u0163\u0103 permanent\u0103.<\/strong> <\/em><\/p>\n

Ne lipse\u015fte, desigur, omul de zi cu zi: complex, \u015farmant c\u00e2teodat\u0103, mizantrop \u015fi retractil alteori, imprevizibil cel mai adesea. Dar criticul \u015fi pedagogul literar na\u0163ional sunt \u00een continuare prezen\u0163i. Mai mult chiar dec\u00e2t unii protagoni\u015fti, vocali, \u00eens\u0103 nu foarte conving\u0103tori, ai momentului.
\nA contribuit la aceast\u0103 supravie\u0163uire a lui G. C\u0103linescu nu numai geniul s\u0103u critic, evident pentru oricine nu este \u2013 vorba criticului \u2013 surd la sublim. Ci \u015fi adversit\u0103\u0163ile care l-au \u00eenso\u0163it, ca un blestem, la tot pasul, \u00een cariera sa, adversit\u0103\u0163i ale oamenilor \u015fi ale istoriei prin care i-a fost dat s\u0103 treac\u0103.
\nPractic, \u00een urm\u0103 cu cinci decenii, c\u00e2nd pleca (mult prea timpuriu) dintre noi, G. C\u0103linescu se afla \u00een situa\u0163ia bizar\u0103 de a fi, concomitent, un autor oficial \u2013 adic\u0103 aflat \u00een libertate, posesor al unor demnit\u0103\u0163i publice \u00een regimul comunist \u2013 \u015fi un scriitor interzis.
\nSe afla \u00een libertate \u015fi nu f\u0103cuse, desigur, nicio zi de pu\u015fc\u0103rie, spre deosebire de al\u0163ii. Dar fusese dat afar\u0103 de la Facultatea de Litere, fiind \u00eenlocuit de un medic dentist, marxist de conjunctur\u0103. Dat afar\u0103, el a transformat ofensa \u00een \u015fans\u0103, cre\u00e2nd prima structur\u0103 modern\u0103 de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een domeniul umanist din Rom\u00e2nia, \u015fi anume Institutul de Istorie Literar\u0103, care ast\u0103zi \u00eei poart\u0103 numele. Era deputat \u00een acea ridicol\u0103 \u201eMare Adunare Na\u0163ional\u0103\u201d, dar, c\u00e2nd a ap\u0103rut Bietul Ioanide, \u00een 1953, critica oficial\u0103 \u015fi ideologii partidului l-au f\u0103cut praf, romanul a fost, dup\u0103 un timp, retras din libr\u0103rii, iar publicarea lui a fost considerat\u0103 o eroare. Putea s\u0103 publice monografii de scriitori clasici \u015fi avea o foarte gustat\u0103 rubric\u0103 \u00een Contemporanul, ba chiar primise, din partea partidului, sarcina de a coordona un utopic \u201etratat\u201d de istorie a literaturii rom\u00e2ne. \u00cens\u0103 istoria sa, Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, era o carte interzis\u0103. Nu putea fi citat\u0103, iar lectura ei putea aduce grave consecin\u0163e pentru cel surprins \u00een flagrant. Avea s\u0103 fie una dintre cele mai lungi interdic\u0163ii ale perioadei comuniste, c\u0103ci de-abia \u00een 1982 a v\u0103zut lumina tiparului edi\u0163ia a II-a a acestei c\u0103r\u0163i fundamentale a literaturii rom\u00e2ne… 41 de ani de interdic\u0163ie pentru \u00eent\u00e2iul monument \u00eenchinat literaturii rom\u00e2ne…
\n\u00cen chip straniu, aceast\u0103 interdic\u0163ie, \u00een loc s\u0103 fac\u0103 uitat\u0103 fundamentala sintez\u0103, a transformat-o \u00eentr-un cult. \u00centre 1982 \u015fi 1989, \u00een acei ani \u00eentuneca\u0163i ai finalului de dictatur\u0103 ceau\u015fist\u0103, Istoria literaturii rom\u00e2ne… se d\u0103dea \u201epe sub m\u00e2n\u0103\u201d, \u00eempreun\u0103 cu alimentele \u015fi bunurile de strict\u0103 necesitate. Era o mod\u0103, desigur, dar, ca orice mod\u0103, avea \u00een spate un autentic interes \u015fi un adev\u0103rat cult pentru aceast\u0103 carte unic\u0103 nu numai \u00een critica noastr\u0103, ci \u015fi \u00een cea european\u0103.
\nDup\u0103 1989 G. C\u0103linescu a r\u0103mas \u00een actualitate. \u00centr-un mod regretabil, o serie de critici lipsi\u0163i de merite civice sau profesionale l-au f\u0103cut responsabil de toate relele perioadei 1948-1965. O perioad\u0103 \u00een care criticul nu s-a comportat irepro\u015fabil, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103. \u00cens\u0103 nici nu a fost el campionul realismului socialist ori aedul literar al regimului. Jocul s\u0103u complicat de acte de curaj \u015fi de concesii surprinz\u0103toare i-a f\u0103cut r\u0103u lui \u015fi bine tuturor celor pe care, \u00eentr-un fel sau altul, i-a protejat. Era singurul care le putea oferi, de pild\u0103, unor de\u0163inu\u0163i politici, ca Dinu Pillat sau Ovidiu Papadima, posturi de cercet\u0103tori \u015ftiin\u0163ifici \u00een Capital\u0103, \u015fi a f\u0103cut-o. Era singurul care putea angaja un fiu de preot (agent al r\u0103sp\u00e2ndirii \u201eopiului pentru popor\u201d, nu?), este vorba de eminentul istoric literar Teodor V\u00e2rgolici, un post de asistent de cercetare, \u00een locul stagiului la \u0163ar\u0103, \u00een noroaiele din creierii mun\u0163ilor, sau al \u015fomajului. \u015ei iar\u0103\u015fi a f\u0103cut-o. Era singurul care a \u00een\u0163eles c\u0103 eliminarea lui Tudor Vianu din facultate era (\u00eentruc\u00e2t Vianu nu era membru de partid) un preludiu la arestarea profesorului \u015fi s-a gr\u0103bit s\u0103-l angajeze la Institut, pe un post \u015fi cu un salariu echivalent celui de la facultate.
\nAcest comportament complicat, \u00een care compromisurile erau dublate de acte de curaj \u015fi insubordonare \u2013 uneori \u00een cadrul aceluia\u015fi articol! \u2013, a fost transformat \u00eentr-o culp\u0103 global\u0103. Am auzit chiar un critic, el \u00eensu\u015fi lipsit de orice merite civice \u00een perioada comunist\u0103, declar\u00e2nd senin c\u0103 G. C\u0103linescu \u201enu avea nici un pic de caracter\u201d. Ce s\u0103 mai zici \u00een fa\u0163a unei asemenea judec\u0103\u0163i (mai bine zis, execu\u0163ii) morale? Doar c\u0103 M\u00e2ntuitorul ne-a recomandat s\u0103 nu arunc\u0103m primii piatra dac\u0103 nu suntem siguri c\u0103 suntem f\u0103r\u0103 p\u0103cat, iar despre caracterul criticului \u00een cauz\u0103 \u00eel las tot pe Atotputernicul s\u0103 se pronun\u0163e…
\nDup\u0103 contestarea moral\u0103 a urmat cea critic\u0103. S-a spus c\u0103 e un critic \u201esuperficial\u201d, c\u0103 \u201enu i-a citit pe scriitorii despre care a scris\u201d, iar Istoria… a fost considerat\u0103 \u201eo pacoste, care a blocat receptarea literaturii rom\u00e2ne\u201d. Dac\u0103 \u00een materie moral\u0103 aveam de-a face cu imoralitatea moralizatoare, \u00een cea critic\u0103 ne afl\u0103m \u00een plin absurd. Singurul geniu pe care l-a dat critica noastr\u0103, un superficial? Nu a citit scriitorii despre care a scris? Edi\u0163ia critic\u0103 realizat\u0103 de colectivul Institutului a reprodus cronicile pe care li le-a dedicat tuturor scriitorilor contemporani, chiar \u015fi celor minori, cronici care arat\u0103 c\u0103 G. C\u0103linescu i-a citit pe to\u0163i cu creionul \u00een m\u00e2n\u0103. \u015ei \u015fi-a recitit cronicile, redimension\u00e2nd judecata din momentul cronicii, \u00een contextul istoric al \u00eentregii literaturi rom\u00e2ne. O pacoste, care a blocat receptarea literaturii rom\u00e2ne? S-ar putea argumenta, poate, c\u0103 Istoria… a inventat literatura rom\u00e2n\u0103, imprim\u00e2nd, pentru prima dat\u0103, o istoricitate coerent\u0103 \u015fi o tradi\u0163ie verosimil\u0103 unui morman de texte.
\nContestat, f\u0103r\u0103 dovezi, \u00een primul deceniu de democra\u0163ie \u2013 sau, poate, de capitalism literar s\u0103lbatic \u2013, G. C\u0103linescu a revenit \u00een for\u0163\u0103 \u00een urm\u0103toarele dou\u0103. Edi\u0163ia critic\u0103, realizat\u0103, sub coordonarea lui Nicolae Mecu, de c\u0103tre Oana Soare, Pavel \u0162ugui \u015fi Magdalena Dragu, a constituit o adev\u0103rat\u0103 restituire. C\u0103ci ne-a ar\u0103tat c\u0103 G. C\u0103linescu a planificat ani \u00eendelunga\u0163i \u2013 \u00eenc\u0103 de prin 1930 \u2013 elaborarea Istoriei literaturii rom\u00e2ne…, dar \u015fi c\u0103, dup\u0103 1948, el planifica o a doua edi\u0163ie, radical diferit\u0103, a acestei sinteze. O edi\u0163ie mult amplificat\u0103 \u2013 fa\u0163\u0103 de dimensiunile, deja monumentale, ale primeia \u2013, \u00een care elementul istoric \u015fi documentar s\u0103 prevaleze. Edi\u0163ia critic\u0103 a Academiei constituie, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, o piatr\u0103 de hotar \u00een \u00een\u0163elegerea lui
\nG. C\u0103linescu.
\nG. C\u0103linescu este prezent \u00een actualitate \u015fi prin Institutul care-i poart\u0103 numele. Singurul institut de literatur\u0103 care deruleaz\u0103 proiecte fundamentale, ca Dic\u0163ionarul general al literaturii rom\u00e2ne, Cronologia vie\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fti, edi\u0163iile critice din colec\u0163ia \u201eOpere fundamentale\u201d \u015fi altele, unele dintre ele chiar \u00een cadrul unor proiecte POSDRU cu finan\u0163are european\u0103. Este un institut care, sub conducerea academicianului Eugen Simion, posed\u0103 at\u00e2t expertiz\u0103, c\u00e2t \u015fi tinere\u0163e. Inten\u0163ionez s\u0103 invit institutul \u2013 ca \u015fi Academia Rom\u00e2n\u0103 \u00een \u00eentregul ei \u2013 s\u0103 fie partener \u00een demersul Ministerului Culturii de elaborare a unei Strategii culturale na\u0163ionale. Expertiza Institutului de Istorie \u015fi Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne \u00een materie de conservare \u015fi explorare a memoriei literare este esen\u0163ial\u0103 pentru succesul oric\u0103rei strategii culturale \u00een materie de literatur\u0103 \u015fi de memorie cultural\u0103.
\nSunt onorat, ca fiu de profesoar\u0103 de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, s\u0103 particip, \u00een aceast\u0103 ilustr\u0103 Aul\u0103 a Academiei Rom\u00e2ne, la celebrarea a cinci decenii de posteritate c\u0103linescian\u0103. Am crescut cu Via\u0163a lui Mihai Eminescu, cu Opera lui Mihai Eminescu, cu Ion Creang\u0103. Via\u0163a \u015fi opera \u015fi cu Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nu \u00een bibliotec\u0103, ci pe masa de lucru. Ca elev, am avut \u015fansa unei incursiuni fascinante printre straturile istorice ale literaturii noastre, vegheat de spiritul critic \u015fi ghidat de uria\u015fa cultur\u0103 literar\u0103 \u015fi filosofic\u0103 a lui G. C\u0103linescu. Romanele sale, de asemenea, m-au fascinat \u015fi nu pot s\u0103 uit replica dat\u0103 de un prozator optzecist unui contestatar care acuza sc\u0103derile morale \u015fi literare ale Scrinului negru: \u201eAi dreptate, e un roman ratat, dar \u00een acest roman ratat se afl\u0103 200 de pagini pe care \u00eenc\u0103 nu le-a scris toat\u0103 genera\u0163ia noastr\u0103 la un loc…\u201d Poate c\u0103 exagera, dar e cert c\u0103, \u015fi dac\u0103 ar\u0103t\u0103m onest sc\u0103derile geniului, geniul r\u0103m\u00e2ne ceea ce este \u00een raport cu mediocritatea contemporan\u0103.
\nNe afl\u0103m la ceas aniversar, \u00een care ne amintim de unul dintre cele mai str\u0103lucite spirite rom\u00e2ne\u015fti ale secolului XX. Ne afl\u0103m \u00eentr-un loc drag lui, Academia Rom\u00e2n\u0103, unde spiritul s\u0103u s-a al\u0103turat celor ale \u00eenainta\u015filor ilu\u015ftri. Se cade s\u0103 fim m\u00e2ndri c\u0103 apar\u0163inem unei culturi care, de\u015fi mic\u0103, a dat, \u00eentre al\u0163ii, un C\u0103linescu \u015fi s\u0103 \u00eel celebr\u0103m studiindu-i opera \u015fi continu\u00e2ndu-i demersurile \u00een domeniul proiectelor fundamentale pentru identitatea noastr\u0103.
\n\u00cenchei spun\u00e2nd c\u0103, dac\u0103 G. C\u0103linescu avea dreptul s\u0103 simt\u0103 cum \u00eel roade melancolia \u015fi \u00eei vine s\u0103 se prind\u0103 de marginile cerului, noi suntem obliga\u0163i s\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m cuprin\u015fi de lenea valah\u0103, nici de blazarea post-umanist\u0103, ci s\u0103 privim cu \u00eencredere viitorul unei culturi care este, dup\u0103 cum a ar\u0103tat chiar cel omagiat ast\u0103zi, veche, dar, \u00een acela\u015fi timp, t\u00e2n\u0103r\u0103. Am convingerea c\u0103, dac\u0103 Rom\u00e2nia se va \u00eemplini \u00een cadrul familiei europene, ea se va \u00eemplini \u00eent\u00e2i \u015fi-nt\u00e2i prin cultura ei.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n

Discurs rostit de ministrul Culturii <\/strong><\/em>
\n\u00een Aula Academiei Rom\u00e2ne \u00een sesiunea din 12 martie a.c.<\/strong><\/em>
\ndedicat\u0103 comemor\u0103rii a 50 de ani de la moartea lui G.C\u0103linescu.<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Comemor\u00e2nd 50 de ani de la plecarea dintre noi a lui G. C\u0103linescu,\u00a0 consemn\u0103m, de fapt, un paradox. De\u015fi disp\u00e3rut dintre noi, G. C\u0103linescu este \u00een continuare o prezen\u0163\u0103 permanent\u0103. Ne lipse\u015fte, desigur, omul de zi cu zi: complex, \u015farmant c\u00e2teodat\u0103, mizantrop \u015fi retractil alteori, imprevizibil cel mai adesea. Dar criticul \u015fi pedagogul literar na\u0163ional… Cite\u0219te mai mult »50 de ani cu G. C\u0103linescu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[13814,13815,13813,4],"class_list":["post-22822","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-50-de-ani-de-la-moartea-lui-g-cqlinescu","tag-aula-academiei-romane","tag-discurs-ministrul-culturii","tag-editorial"],"views":2667,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22822","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22822"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22822\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22822"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22822"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22822"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}