{"id":22818,"date":"2015-03-26T12:28:53","date_gmt":"2015-03-26T10:28:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22818"},"modified":"2015-03-26T12:32:16","modified_gmt":"2015-03-26T10:32:16","slug":"denigratori-si-retrograzi-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/denigratori-si-retrograzi-2\/","title":{"rendered":"Junii corup\u0163i \u015fi patriarhii lor&#8230;"},"content":{"rendered":"<p>L\u0103s\u00e2nd la o parte c\u00e2teva noti\u0163e pline de priviri \u015fi \u00een\u0163ep\u0103turi r\u0103ut\u0103cioase aruncate de vigilentul \u201eochi magic\u201c ori teribila \u201efantom\u0103 care b\u00e2ntuie \u015fi Rom\u00e2nia\u201c din imagina\u0163ia tulburat\u0103 (\u201e\u015fi nimica mi\u015fc\u0103\u201c!) a lui Mihai Zamfir, unde el \u00eei descoper\u0103 \u015fi-i trage de p\u0103r pe \u201ejunii comuni\u015fti rom\u00e2ni de ast\u0103zi\u201c care \u201ear vrea s\u0103 fie ei cei care s\u0103 exercite teroarea, s\u0103 decid\u0103 ei cine trebuie trimis \u00een lag\u0103rul de exterminare\u201c (unde e\u015fti, tu, Felix Edmundovici?!?), \u00een fine, in\u015fi nesocoti\u0163i c\u0103rora \u201ele place comunismul pentru c\u0103 ofer\u0103 posibilitatea de a-\u0163i lichida adversarul f\u0103r\u0103 a da socoteal\u0103 cuiva\u201c \u2013 trec\u00e2nd, a\u015fadar, peste asemenea gloan\u0163e r\u0103t\u0103cite \u00een sumarul bogat \u015fi interesant al Rom\u00e2niei literare (nr.11\/13 martie 2015), s\u0103 citim (e tema editorialului semnat de Nicolae Manolescu: Cum citim) un poem inedit de Nicolae Labi\u015f, Ciclul curajului, descoperit \u015fi prezentat ca \u201eun poem ini\u0163iatic\u201c de c\u0103tre Mircea Colo\u015fenco: \u201eNe-am temut de furtun\u0103 precum se tem r\u00e2\u015fii,\/ C\u00e2nd pu\u015fca aud bubuind,\/ R\u00e2\u015fii ce nu-n\u0163eleg tunetul pu\u015ftii,\/ Dar tremur\u00e2nd \u00eel presimt. \/\/ De foc ne-am temut precum lupii la prad\u0103,\/ Fl\u0103m\u00e2nzi, biciuindu-\u015fi cu cozile p\u00e2ntecele,\/ Cl\u0103n\u0163\u0103nind c\u0103tre rugul \u00eenalt de la st\u00e2n\u0103:\/ Nu \u00eendr\u0103znesc s\u0103-i priveasc\u0103 v\u0103paia ca s\u00e2ngele.\/\/ Ne-am temut de \u00eentinderea m\u0103rii \u015fi-a cerului,\/ Cum tigrii privindu-se \u00een ape uimi\u0163i\/ Se tem de du\u015fmanul ce-n und\u0103 r\u00e2nje\u015fte\/ Cu col\u0163i ascu\u0163i\u0163i.\/\/ Ne-am temut de g\u00e2ndirile noastre-ndr\u0103zne\u0163e\/ Precum de cometele ro\u015fii se tem\/ triburi s\u0103lbatice, roabe p\u0103durilor,\/ Crez\u00e2nd \u00een strigoi \u015fi blestem\/\/ \u015ei voi v-a\u0163i temut de acestea, de toate,\/ Dar de noi mai ales v-a\u0163i temut, v-a\u0163i temut,\/ De noi, sclavii vo\u015ftri, ce spaima aveau s\u0103-\u015fi ucid\u0103,\/ \u00cengrop\u00e2nd-o-n trecut.\/\/ Dar noi cobor\u00e2m din s\u0103m\u00e2n\u0163a acelor \/ Ce din brazii tr\u0103zni\u0163i au bulg\u0103rii ro\u015fii \u00een m\u00e2ini\/ \u015ei-nfr\u00e2ng\u00e2ndu-\u015fi durerea arsurii supuser\u0103 lupii,\/ Preschimb\u00e2ndu-i \u00een c\u00e2ni.\/\/ Am \u00eendr\u0103znit spre furtuni: ne-au crescut\/ Aripi cu care de luturi ne-am rupt\/ Furtuni str\u0103b\u0103t\u00e2nd \u015fi genuni.\/ G\u00e2ndurile noastre izbir\u0103-n minuni,\/ Dezghioc\u00e2nd, pip\u0103ind \u00een\u0163elesuri ce fug.\/\/ Ne-a\u0163i ars pentru aceasta pe rug\/ Nu voi ne-a\u0163i ucis \u00een v\u0103paie, ci noi\/ Ucideam spaima noastr\u0103 de noi \u015fi de voi!\/\/ \u00centregi, neatin\u015fi, ne-au dat jos de pe ruguri \u2013\/ Lumino\u015fi, luminam \u00een\u0163elesuri \u015fi lucruri.\/ \u00centinderea m\u0103rii \u015fi-a cerului\/ Ne-a ar\u0103tat ca oglinzile vii din pove\u015fti\/ \u00cendr\u0103zneala, puterea \u015fi farmecul\/ Sufletelor noastre omene\u015fti.\/\/ \u015etia\u0163i voi de ce v-a\u0163i temut de acestea,\/ Dar de noi mai ales v-a\u0163i temut, v-a\u0163i temut,\/ De noi, sclavii vo\u015ftri, ce spaima aveau s\u0103-\u015fi ucid\u0103,\/ \u00cengrop\u00e2nd-o \u00een trecut\u201c (1. Uciderea spaimei). Un ecou t\u00e2rziu al acestui minunat \u015fi complex poem al eliber\u0103rii din dogm\u0103 \u015fi prejudec\u0103\u0163i vom auzi, mai t\u00e2rziu, \u00een celebra Ie\u015fire din sob\u0103 a lui Adrian P\u0103unescu. Poemul inedit al lui Nicolae Labi\u015f Ciclul curajului, se adaug\u0103 multor altora, edite \u015fi mai ales inedite ce \u201ezac\u201c \u00een arhiva \u201eNicolae Labi\u015f\u201c de la Muzeul Bucovinei din Suceava. \u201eSpeciali\u015ftii \u2013 constat\u0103 dezolat informatul \u015fi harnicul istoric literar Mircea Colo\u015fenco \u2013 nu s-au gr\u0103bit s\u0103 cerceteze zestrea manuscriselor\u201c. Alta a fost graba speciali\u015ftilor: \u201e\u00cen 1990 \u2013 ne \u00eentoarce \u00een urm\u0103 cu un sfert de secol dl Colo\u015fenco \u2013 Labi\u015f a fost radiat, cu concurs academic, din programele \u015fcolare de orice grad didactic, pe motive anti-comuniste\u201c. Cum aflar\u0103m din co\u015fmarul lui M. Zamfir cu \u201efantoma\u201c care mai b\u00e2ntuie Rom\u00e2nia, aceste motive (pretexte!) sunt \u00eenc\u0103 actuale \u015fi \u00ee\u015fi fac \u00een continuare de cap, cu efectul nefast asupra posterit\u0103\u0163ii unui poet genial. Primul disident antitotalitar din literatura postbelic\u0103 e privit de unii speciali\u015fti ca un \u201ejune\u201c poet comunist care dezonoreaz\u0103 ideea de literatur\u0103 \u015fi \u201eintoxic\u0103\u201c min\u0163ile tinerei genera\u0163ii de azi: acest tip de \u201easasinat\u201c, unul asupra c\u0103ruia nu exist\u0103 dubii, \u00eei \u00eencarc\u0103 de vinov\u0103\u0163ie pe autorii lui de la dreg\u0103tori ministeriali, vigilen\u0163i speciali\u015fti, dar \u015fi scriitori de manuale care l-au \u201eomor\u00e2t\u201c a doua oar\u0103 pe Nicolae Labi\u015f. Sunt abera\u0163ii n\u0103scute \u00een marginea \u201eanti-comunismului\u201c \u00eenflorit ca un c\u00e2mp de maci ro\u015fii dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea regimului comunist. Scrupulos cum \u00eel \u015ftim \u00een tot ce \u00eentreprinde, dar obiectiv cu cei ce nu obosesc s\u0103 valorifice c\u00e2t pot \u015fi c\u00e2t \u015ftiu zestrea cantitativ impresionant\u0103 r\u0103mas\u0103 de la Nicolae Labi\u015f, dl Mircea Colo\u015fenco scrie: \u201eDin crea\u0163ia lui au fost publicate\/editate scrieri cu mai pu\u0163in\u0103 ori mai mult\u0103 responsabilitate logic\u0103\/filologic\u0103. Mai mult, peste \u00abaccidentul\u00bb fatal, s-a a\u015fezat piatra funerar\u0103 numit\u0103 de Gh. Tomozei Moartea unui poet (1972). Orice \u00eencercare de dezv\u0103luire a adev\u0103rurilor cuprinse \u00een monumentul scriptic a fost dezavuat\u0103 de cerberi pl\u0103ti\u0163i\/gratui\u0163i imbatabili (&#8230;) Doar Nicolae C\u00e2rlan, custodele Fondului, a editat o parte din zestre \u00een plachete reunite \u00eentr-un volum masiv (Opera magna, Editura Lidana, 2013, 1296 pagini) \u015fi Stela Covaci, biografa lui Nicolae Labi\u015f (&#8230;), ultimele crea\u0163ii ale poetului, cincisprezece sonete \u00eentr-un volum de excep\u0163ie (Nop\u0163ile de co\u015fmar ale poetului Nicolae Labi\u015f, 2011, Editura Tracus Arte, 102 pagini). De asemenea, trebuie amintit volumul de documente al lui Ion Filipciuc Trudind peni\u0163a sub vraja p\u0103s\u0103rii cu clon\u0163 de rubin, 2013, Biblioteca Miori\u0163a, C\u00e2mpulung, Bucovina, 228 pagini)\u201c. Totu\u015fi au mai r\u0103mas \u00eenc\u0103 multe inedite \u00een zestrea labi\u015fian\u0103. Ciclul curajului, poemul ini\u0163iatic adus la lumin\u0103 de M. Colo\u015fenco, e dedicat autorului Poemului invectiv\u0103 din 1933, Omagiu poeziei lui Geo Bogza, a\u015fadar poetului interbelic din anii \u00eempotrivirii, de\u015fi istoricul literar consider\u0103 dedica\u0163ia ca av\u00e2nd exclusiv o \u201esemnifica\u0163ie cultural\u0103 \u015fi nici o leg\u0103tur\u0103 cu tematica (forma) mesajul poeziei avangardiste geo-bogziene\u201c. N-are leg\u0103tur\u0103 cu tematica, \u00eentr-adev\u0103r, \u00eens\u0103 cu atitudinea (radical\u0103) a t\u00e2n\u0103rului (junelui!) avangardist are cu siguran\u0163\u0103 o leg\u0103tur\u0103. C\u00e2nd N. Labi\u015f scrie \u00een 1955 poemul, Bogza \u201eera un personaj important al vremurilor noi\u201c: t\u00e2n\u0103rul poet \u00eel prefera, se vede, pe cel vechi, \u00eent\u00e2iul Bogza, nonconformistul radical \u015fi, apoi, acela din anii \u00eempotrivirii&#8230; Purtase Nicolae Labi\u015f discu\u0163ii literare cu Bogza ca elev al \u015ecolii de Literatur\u0103, \u201edar \u015fi \u00een redac\u0163ii, apoi, chiar \u00een 1956, au fost \u00eentr-o excursie de toamn\u0103 \u00een Delt\u0103, \u00eempreun\u0103 cu cineastul Lucian Pintilie \u015f.a.\u201c Nicolae Labi\u015f \u00eei lecturase \u2013 spune M. Colo\u015fenco \u2013 crea\u0163iile poetice (Jurnal de sex, 1929; Poemul invectiv\u0103, 1933; Ioana Maria, 1937) care circulau pe sub m\u00e2n\u0103. La r\u00e2ndul s\u0103u, Geo Bogza \u00ee\u015fi va manifesta simpatia fa\u0163\u0103 de junele poet, prefa\u0163\u00e2ndu-i volumul Lupta cu iner\u0163ia (1958), \u00eentreb\u00e2nd retoric \u00een final \u201ecine se va ridica \u00een locul lui pe un cer care are at\u00e2ta nevoie de luceferi?\u201c. Nu e singurul \u201epatriarh\u201c care \u00eel asistase cu simpatie pe junele poet ce va pieri ucis de \u201epas\u0103rea cu clon\u0163 de rubin\u201c: la \u015ecoala de Literatur\u0103, Mihail Sadoveanu, \u00eenc\u0103rcat de distinc\u0163ii \u015fi decora\u0163ii comuniste, nu \u00ee\u015fi \u00eencepea prelegerea \u00eenainte de a se asigura c\u0103 t\u00e2n\u0103rul \u201eluceaf\u0103r\u201c este \u00een sal\u0103. Rela\u0163ia cordial\u0103, \u00eencurajatoare \u015fi, probabil, protectoare a acestor \u201epatriarhi\u201c cu junii corup\u0163i de r\u0103s\u0103ritul lumii noi \u00een care li s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 se nasc\u0103, r\u0103m\u00e2ne, \u00eens\u0103, un capitol tulbur\u0103tor, cvasinecunoscut sau secret, dintr-o istorie a genera\u0163iilor dificil de scris sau chiar imposibil de configurat \u015fi evaluat. Ceea ce e sigur const\u0103 \u00een faptul c\u0103, except\u00e2nd vigilen\u0163a neab\u0103tut\u0103 a comisarilor \u015fi monitorilor oficiali din acea epoc\u0103, ace\u015fti mari patriarhi venind, \u00een genere, dintr-o st\u00e2nga umanist\u0103 \u015fi umanitarist\u0103 au p\u0103strat cu m\u0103car c\u00e2\u0163iva dintre luceferi, junii corup\u0163i ai acelei epoci, o leg\u0103tur\u0103 cel pu\u0163in cordial\u0103, at\u00e2t de tolerant\u0103 \u015fi permisiv\u0103 c\u00e2t vremea le-o \u00eeng\u0103duia lor \u00een\u015file. Exemplul lor, din p\u0103cate, e irepetabil \u00een noua epoc\u0103 istoric\u0103 \u00een care am intrat, o epoc\u0103 \u00een care monitorii v\u0103d \u00een cei ce vin juni corup\u0163i chiar \u00eenainte de a fi ajuns s\u0103 fie ei \u00een\u015fi\u015fi, din snobism pro-comunist (!), s\u0103 fie de acord cu asasinarea \u00een mas\u0103, cu teroarea organizat\u0103! Definit\u0103 \u00een ace\u015fti termeni, ruptura dintre junii corup\u0163i \u015fi noii \u201epatriarhi\u201c este iremediabil\u0103&#8230; Ciclul curajului, poemul inedit al lui Nicolae Labi\u015f, \u201eeste o crea\u0163ie poetic\u0103 ezoteric\u0103\u201c \u2013 spune Mircea Colo\u015fenco \u2013 pentru a conchide, la cap\u0103tul unei hermeneutici a ezotericului poem asupra apostaziei, poetul refuz\u00e2nd s\u0103 preia cuvintele lui Iisus r\u0103stignit pe Cruce: \u201eNu voi striga:\/ O, Doamne, pentru ce m-ai p\u0103r\u0103sit?\u201c, prefer\u00e2nd postura eminescian\u0103: \u201etu r\u0103m\u00e2i la toate rece\u201c \u015fi, astfel, de\u015fteptat din confuzia intelectual\u0103 ca prizonier al politicii unice a partidului stat, din captivitatea utopiei comuniste. E, \u00eenclin\u0103 s\u0103 cread\u0103 hermeneutul despre acest poem, \u201eun rechizitoriu al constructului doctrinar ateu comunist \u015fi, totodat\u0103, un poem ontologic de r\u0103scruce, de scriere radical\u0103, camuflat\u0103, pentru poetul damnat, care \u00een adolescen\u0163\u0103 a crezut \u00een comunism, \u00abraiul\u00bb instalat de prigonitorii lui Dumnezeu\u201c. Prea descifrat \u00een cheie anticomunist\u0103, poemul \u00ee\u015fi pierde, \u00eens\u0103, a\u015fa ambiguitatea ontologic\u0103 esen\u0163ial\u0103 care \u00eei men\u0163ine vitalitatea \u015fi for\u0163a interogativ\u0103 \u00een timp \u015fi peste timp. E, \u00een Ciclul curajului al genialului june corrupt, o disput\u0103 ne\u00eencheiat\u0103 \u00eentre fostul captiv \u015fi apostatul unei religii: \u00eentre vocile lumii din ad\u00e2ncuri \u00een care cobor\u00e2se \u015fi unde vocea ra\u0163iunii \u015fi a lucidit\u0103\u0163ii n-a \u00eenfr\u00e2nt definitiv nostalgia utopiei \u015fi dorul iluziilor pierdute. Ele fac via\u0163a lung\u0103 \u015fi posteritatea nesf\u00e2r\u015fit\u0103 a marilor crea\u0163ii. Oper\u0103 deschis\u0103, crea\u0163ia lui Nicolae Labi\u015f continu\u0103 s\u0103 ne provoace.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>L\u0103s\u00e2nd la o parte c\u00e2teva noti\u0163e pline de priviri \u015fi \u00een\u0163ep\u0103turi r\u0103ut\u0103cioase aruncate de vigilentul \u201eochi magic\u201c ori teribila \u201efantom\u0103 care b\u00e2ntuie \u015fi Rom\u00e2nia\u201c din imagina\u0163ia tulburat\u0103 (\u201e\u015fi nimica mi\u015fc\u0103\u201c!) a lui Mihai Zamfir, unde el \u00eei descoper\u0103 \u015fi-i trage de p\u0103r pe \u201ejunii comuni\u015fti rom\u00e2ni de ast\u0103zi\u201c care \u201ear vrea s\u0103 fie ei cei&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/denigratori-si-retrograzi-2\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Junii corup\u0163i \u015fi patriarhii lor&#8230;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13811,5988,13812,482],"class_list":["post-22818","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-editorial-nicolae-manolescu","tag-mihai-zamfir","tag-poem-inedit-de-nicolae-labis","tag-romania-literara"],"views":2728,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22818","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22818"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22818\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22818"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22818"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22818"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}