{"id":22805,"date":"2015-03-19T14:44:55","date_gmt":"2015-03-19T12:44:55","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22805"},"modified":"2015-03-19T14:45:40","modified_gmt":"2015-03-19T12:45:40","slug":"rezidenta-quartier21-viena","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/rezidenta-quartier21-viena\/","title":{"rendered":"Reziden\u0163a \u201equartier21\u201c, Viena"},"content":{"rendered":"

Interviu cu \u201eneam\u0163ul cel mai balcanizat\u201c(*)<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Pe multilateralul artist Maurice de Martin, mereu cu z\u00e2mbetul pe buze \u015fi gata s\u0103 se implice \u00een ceva, l-am cunoscut la reziden\u0163a \u201equartier21\u201c, \u00een Viena. Eram acolo de o lun\u0103, prima serie plecase \u015fi am f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103, la restaurantul Corbaci, ca de obicei, cu arti\u015ftii din noua serie. Cu prima serie nu am comunicat aproape deloc, nu \u015ftiu de ce. Maurice de Martin a venit spre mine z\u00e2mbind \u015fi mi-a vorbit direct \u00een rom\u00e2ne\u015fte. Se exprim\u0103 inclusiv \u201ehaios\u201c, c\u0103ci experien\u0163a lui de via\u0163\u0103 \u015fi art\u0103 \u00een Rom\u00e2nia este divers\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia a studiat, s-a \u00eendr\u0103gostit, a c\u00e2ntat cu Mircea Tiberian. La \u201equartier21\u201c el era cu ini\u0163iativa \u015fi ne invita \u00een studioul s\u0103u la petreceri unde g\u0103tea pentru noi: dac\u0103 a g\u0103tit c\u00e2ndva pentru cei f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u00een Berlin, de ce nu ar fi g\u0103tit \u015fi pentru reziden\u0163ii de la MQW? Este cel mai tonic \u015fi \u00een acela\u015fi timp reflexiv artist pe care l-am \u00eent\u00e2lnit \u00een ultimii ani. Poate doar poetul Bernhard Widder \u00eel poate egala \u00een ceea ce prive\u015fte cunoa\u015fterea Rom\u00e2niei \u015fi a arti\u015ftilor ei. Vom face \u015fi cu Bernhard un interviu, desigur.
\n*
\nN\u0103scut la 1 octombrie 1969 \u00een or\u0103\u015felul Bad Aibling, Maurice de Martin este \u00een primul r\u00e2nd un muzician complet: interpret \u015fi compozitor, el se plimb\u0103 \u00eentre violoncel \u015fi percu\u0163ie, ating\u00e2nd genuri precum jazz contemporan, metal, rock, muzic\u0103 electronic\u0103 \u015fi noise. Mai departe, el este un artist ce practic\u0103 transdisciplinaritatea, fiind implicat \u00een politic\u0103, educa\u0163ie, \u015ftiin\u0163e \u015fi filosofie. De aceea, se descrie pe sine ca fiind un \u201eartist multifunc\u0163ional\u201c ce lucreaz\u0103 la \u201eorchestrarea realit\u0103\u0163ii\u201c. Printre studiile sale muzicale, se num\u0103r\u0103: Musisches Pestalozzi-Gymnasium la Munchen (Germania, 1982-1990), studii private de muzic\u0103 improviza\u0163ional\u0103, compozi\u0163ie \u015fi interpretare la New York City (SUA, 1991-1995), Universit\u00e4t der K\u00fcnste Berlin (Germania, 1995-1999), Academia de Muzic\u0103 Cluj (Rom\u00e2nia, 1998-1999), studii private de Samulnori \u015fi cultur\u0103 coreean\u0103 la Seoul (Coreea de Sud, 2009-2010) \u015fi altele. A debutat \u00een anii \u201980 pe scena Avant-Jazz din M\u00fcnchen, iar spre sf\u00e2r\u015fitul decadei a avut leg\u0103turi cu avangarda newyorkez\u0103 \u015fi scena Art-Noise-Rock (a f\u0103cut parte din prima trup\u0103 german\u0103 \u2013 Brother Virus \u2013 care a c\u00e2ntat la notoriul club CBGBs). Mai t\u00e2rziu, tot la New York, a experimentat cu improviza\u0163ia, compozi\u0163ia clasic\u0103, \u015fi cu folclor de origine sud-estic-european\u0103, \u00een \u0163\u0103ri precum Rom\u00e2nia, Ungaria, Serbia \u015fi Bulgaria. \u00cen muzica sa, de Martin folose\u015fte \u015fi instrumente construite de el \u00eensu\u015fi, adesea obiecte din sfera etnic\u0103, pe care le adun\u0103 din c\u0103l\u0103toriile sale. Simte rom\u00e2ne\u015fte, al\u0103turi de iubita sa rom\u00e2nc\u0103, Vanessa.<\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Nicolae Coande:<\/strong> Maurice de Martin, pari s\u0103 fii artistul \u00eenrolat pe mai multe fronturi ale actualit\u0103\u0163ii, de\u015fi unii ar considera c\u0103 programul t\u0103u are \u015fi o latur\u0103 himeric\u0103: pari sa fugi dup\u0103 at\u00e2tea lucruri. Crezi \u00een acea pierdut\u0103 \u201ecomuniune consensual\u0103\u201c, \u00een influen\u0163a artei \u00een procesele sociale, \u00een rela\u0163ia dintre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi art\u0103, e\u015fti un artist preocupat de caritate \u00een era digital\u0103, \u00een epoca transdisciplinarit\u0103\u0163ii, dar \u015fi un compasiv fa\u0163\u0103 de problemele celor neajutora\u0163i. Ba mai ba\u0163i \u015fi la tobe \u015fi ai c\u00e2ntat cu Mircea Tiberian in Bucure\u015fti. Cine e\u015fti tu, de fapt, \u015fi cum te-ai prezenta c\u00e2t mai pe \u00een\u0163elesul publicului rom\u00e2nesc?
\nMaurice de Martin:<\/strong> Domnule (\u00een rom\u00e2n\u0103, \u00een original), hahaha, \u015ftiu, mereu biografia mea \u00eei enerveaz\u0103 pe oamenii care cred c\u0103 \u00een\u0163elepciunea o g\u0103sim doar dac\u0103 ne holb\u0103m la un singur lucru p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul zilelor, f\u0103r\u0103 a ne mi\u015fca vreun pic. Po\u0163i privi lucrurile din trei p\u0103r\u0163i:
\n1. Recuperez din urm\u0103 vechiul ideal leibnizian al \u201eUniversalgenie\u201c \u015fi astfel vreau s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fez \u00eentreaga via\u0163\u0103 \u015fi lume cu opera mea.
\n2. Sunt un artist postmodern tipic, care face totul \u00een acela\u015fi timp, deoarece asta este singura modalitate de a supravie\u0163ui ca artist \u00een zilele noastre de societate biopolitic\u0103 post-democratic\u0103.
\n3. \u00cen managementul economic se vorbe\u015fte despre \u201eScanners\u201c \u015fi \u201eDivers\u201c. Scanner este cineva care p\u0103\u015fe\u015fte \u00eentr-o camer\u0103 \u015fi este capabil s\u0103 verifice totul \u00een jurul s\u0103u \u00eentr-o manier\u0103 rapid\u0103 \u015fi spontan\u0103. Se prea poate ca perspectiva sa asupra lumii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mereu undeva la suprafa\u0163\u0103, dar prin metodele sale euristice el este \u00een stare s\u0103 fac\u0103 conexiuni de sim\u0163 accesibile numai lui. Apoi, Diver este cineva care intr\u0103 \u00een camer\u0103 \u015fi se concentreaz\u0103 numai asupra unui singur lucru, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 situa\u0163ia prin studiul acelei singure probleme. Aceast\u0103 persoan\u0103 va atinge probabil o \u00een\u0163elegere mai profund\u0103 a con\u0163inutului, dar la fel de des va rata rela\u0163iile contextuale.
\nEu sunt undeva la mijloc… un cameleon, un iubitor al libert\u0103\u0163ii totale, un notoriu asumator de riscuri, cu o existen\u0163\u0103 criptic\u0103 \u015fi un intelectual simplu c\u0103ruia \u00eei place s\u0103 scormoneasc\u0103 \u00een murd\u0103ria fizic\u0103. Sau, cum a spus odat\u0103 Miles Davis, \u201eNu exist\u0103 not\u0103 gre\u015fit\u0103 p\u00e2n\u0103 nu o c\u00e2n\u0163i pe urm\u0103toarea\u201c.<\/p>\n

N.C.:<\/strong> Poveste\u015fte-mi despre experien\u0163a ta \u00een Rom\u00e2nia, pun\u00e2nd-o \u00een balan\u0163\u0103 cu celelalte c\u0103l\u0103torii ale tale prin lume. Ce ai observat \u00een mod specific acolo \u015fi ce g\u0103se\u015fti c\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte cu alte spa\u0163ii culturale?
\nM.M.:<\/strong> Am venit \u00een Rom\u00e2nia pentru prima dat\u0103 \u00een 1994. Fusesem invitat s\u0103 particip la un proiect de var\u0103 cu Filarmonica din Bucure\u015fti, la Constan\u0163a, \u00een calitate de solist percu\u0163ionist. Pe c\u00e2nd aterizam la aeroportul Otopeni \u2013 \u00eemi amintesc de parc\u0103 ar fi fost ieri \u2013, coboram pe scara mobil\u0103 \u015fi am sim\u0163it imediat c\u0103 \u00een jurul meu exista o atmosfer\u0103 foarte special\u0103. O lumin\u0103 ro\u015fiatic\u0103 de deasupra ora\u015fului \u015fi o briz\u0103 fierbinte \u00een fa\u0163a mea! \u00cemi amintesc mirosul aerului ca pe un anume amestec de arome pe care nu le mai \u00eent\u00e2lnisem p\u00e2n\u0103 atunci. C\u00e2nd am atins p\u0103m\u00e2ntul, am \u015ftiut instinctiv c\u0103 aceast\u0103 \u0163ar\u0103 va juca un rol important \u00een urm\u0103torii cincisprezece ani ai vie\u0163ii mele. Am ridicat de pe pist\u0103 o piatr\u0103 pe care o p\u0103strez \u015fi azi. Apoi am trecut printr-o curs\u0103 nebun\u0103 \u00een acea noapte, de la Bucure\u015fti la Constan\u0163a, \u00eentr-o Dacie cu cinci oameni \u00een\u0103untru \u015fi un violoncel pe plafon.
\n\u00cen ultima diminea\u0163\u0103, o t\u00e2n\u0103r\u0103 femeie din Constan\u0163a \u2013 care era acolo s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de mine \u2013, mi-a oferit drept cadou de plecare Nunt\u0103 \u00een cer de Mircea Eliade. Am \u00eenceput s\u0103 o citesc \u00een tren, \u00een drum spre Bucure\u015fti, \u015fi am g\u0103sit \u00een aceast\u0103 carte ceva ce lipsea vie\u0163ii mele din Berlin: spiritualitate \u015fi melancolie. Ajuns \u00een Bucure\u015fti, am decis \u00een mod spontan s\u0103 pierd avionul \u015fi s\u0103 iau \u00een schimb trenul ce c\u0103l\u0103torea \u00eencet prin Rom\u00e2nia, \u00eenapoi acas\u0103. La Gara de Nord am m\u00e2ncat ni\u015fte mititei de la o tarab\u0103 de l\u00e2ng\u0103 platform\u0103 \u015fi am avut prima mea diaree rom\u00e2neasc\u0103. Cu toate astea, peisajul Carpa\u0163ilor care se derula pe fereastra toaletei m\u0103 fermeca. Un b\u0103tr\u00e2n care c\u0103l\u0103torea \u00een acela\u015fi compartiment cu mine mi-a dat \u0163uic\u0103, salam de Sibiu \u015fi ca\u015fcaval. Astea mi-au dres stomacul.
\nAm decis s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een 1997 \u015fi s\u0103 tr\u0103iesc \u00een Rom\u00e2nia pentru o vreme. Pentru mine, Rom\u00e2nia la acea vreme era o \u00eencercare de a sc\u0103pa de cultura materialist\u0103 \u015fi logic\u0103 a Vestului. Am descoperit cartea-album Rom\u00e2nia din anii \u201940, de fotograful german Kurt Hielscher, \u00eentr-un magazin din Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. Apoi am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 vizitez toate locurile pe care le g\u0103seam \u00een aceast\u0103 carte. A\u015fa am c\u0103l\u0103torit prin \u0163ar\u0103, precum un \u201evoiajor sentimental\u201c, t\u00e2njind dup\u0103 un lucru pe care nu \u00eel \u00een\u0163elesesem niciodat\u0103 cu adev\u0103rat. \u00cen Rom\u00e2nia am \u00eenv\u0103\u0163at ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 iube\u015fti \u015fi s\u0103 fii iubit. S\u0103 fiu binevenit ca str\u0103in, oricine a\u015f fi fost \u015fi de oriunde a\u015f fi venit, a devenit o realitate aici. A fost o mare surpriz\u0103 pentru mine faptul c\u0103 oamenii erau emo\u0163iona\u0163i c\u00e2nd aflau c\u0103 sunt muzician. \u00cen special femeile. \u00cen cultura mea, era mereu opusul: \u201eE\u015fti muzician? \u015ei asta este slujba ta?\u201c.
\nAm cunoscut unele din cele mai minunate femei \u00een Rom\u00e2nia. Am fost c\u0103s\u0103torit cu una dintre ele, o solist\u0103 de pian clasic care \u0163ipa mereu la mine \u201eCine e\u015fti tu \u00een compara\u0163ie cu Bach \u015fi Beethoven?\u201c (dependen\u0163a nestr\u0103mutat\u0103 de mo\u015ftenirea clasic\u0103 de mas\u0103 din Rom\u00e2nia m-a iritat \u00eentotdeauna), \u015fi tr\u0103iesc acum la Berlin de \u015fapte ani cu alt\u0103 femeie rom\u00e2nc\u0103. Ea face parte din \u201enoua genera\u0163ie\u201c de arti\u015fti media de avangard\u0103. Oamenii din Rom\u00e2nia (nu doar femeile!) \u00eemi vindecau \u00een fapt sufletul de toate r\u0103nile pe care le purtam \u00een mine \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. Mi-au oferit empatie. Totul era ca o evadare personal\u0103 din lumea mea \u00een care m\u0103 sim\u0163isem mereu un str\u0103in. \u00cen Rom\u00e2nia am g\u0103sit puterea interioar\u0103 care m-a transformat \u00een \u201eMaurice\u201c cel de ast\u0103zi.
\nPrietenul meu, Mircea Tiberian, m-a \u00eenso\u0163it \u00een majoritatea c\u0103l\u0103toriilor mele. Era mentorul meu \u015fi partenerul meu de schimb intelectual. Cu el, chiar \u015fi ast\u0103zi, sunt conectat printr-un sentiment profund de \u00een\u0163elegere reciproc\u0103, de\u015fi ne-am dezvoltat \u00eentre timp \u00een direc\u0163ii diferite. Mircea mi-a ar\u0103tat \u015fi \u201epartea \u00eentunecat\u0103\u201c a culturii rom\u00e2ne\u015fti. M-a \u00eenv\u0103\u0163at despre marea confuzie \u00eentre mentalit\u0103\u0163ile occidental\u0103 \u015fi oriental\u0103, pozi\u0163ionat\u0103 pe atlas direct la 45\u00b0. Acesta era \u015fi numele primului nostru album din grupul de jazz numit Interzone: Crossing Atlas 45\u00b0. De la Mircea am \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi despre dificult\u0103\u0163ile \u00een a digera trecutul comunist. Contrastele culturale pe care le-am g\u0103sit \u00een Rom\u00e2nia au fost mereu o mare inspira\u0163ie \u00een munca mea. Ast\u0103zi, acea inspira\u0163ie a disp\u0103rut, deoarece diferen\u0163ele dispar iar Rom\u00e2nia pare s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai asimilat\u0103 de cultura capitalist\u0103 postmodern\u0103 comun\u0103. Devine logic, atunci, c\u0103 ultimul album pe care l-am \u00eenregistrat \u00eempreun\u0103 \u00een 2011 a fost botezat: Intelligence Is All Around… But Seldom To Be Found (Inteligen\u0163a este peste tot\u2026 dar arareori g\u0103sit\u0103).
\nAsta merge m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu faptul c\u0103 Bucure\u015fti a devenit un fel de capital\u0103 a cazinourilor \u015fi a farmaciilor. \u00cen sociologie, ace\u015fti doi indicatori marcheaz\u0103 o societate suferind\u0103. Acum, aten\u0163ia mea se direc\u0163ioneaz\u0103 c\u0103tre Africa. \u015etiu c\u0103 pentru un rom\u00e2n e dificil s\u0103 aud\u0103 asta, dar ast\u0103zi pot g\u0103si acolo, atunci c\u00e2nd conduc prin mahalalele din Nairobi, o atmosfer\u0103 similar\u0103 cu cea pe care o g\u0103seam acum cincisprezece ani \u00een Rom\u00e2nia. Aceast\u0103 atmosfer\u0103 este important\u0103 pentru c\u0103 te face s\u0103 \u00ee\u0163i pui ceea ce eu numesc \u201e\u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns\u201c despre sensul existen\u0163ei pure sau, cum \u015fi-a numit compozitorul Gy\u00f6rgy Kurtag una din compozi\u0163ii, R\u0103spunsul neacoperit.<\/p>\n

N.C.:<\/strong> Fascinant\u0103 \u201eRom\u00e2nia ta\u201c! Dar tu pari s\u0103 fii un Weltkind, un artist al lumii, c\u0103l\u0103tore\u015fti \u015fi nu stai locului o clip\u0103, din c\u00e2te \u00eemi pot da seama. Noi avem un basm, Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte, e\u015fti plecat \u00een c\u0103utarea lor. Spune-mi ce te face s\u0103 mergi \u00een Africa s\u0103-i aju\u0163i pe cei s\u0103raci sau s\u0103 fii buc\u0103tar pentru cei f\u0103r\u0103 cas\u0103 \u00een Berlin?
\nM.M.:<\/strong> Mama mea a murit la v\u00e2rsta de dou\u0103zeci \u015fi trei de ani, c\u00e2nd eu aveam doar trei ani. Era tobo\u015far profesionist. Una dintre primele doamne cu aceast\u0103 profesie \u00een Germania de dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial. Era o femeie \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103, care venea dintr-un sat din Bavaria, vr\u00e2nd s\u0103 exploreze lumea imposibilului. \u015etiu c\u0103 am mo\u015ftenit de la ea dorin\u0163a de a face lucrurile diferit. Ba chiar simt c\u0103 sunt \u00een via\u0163\u0103 pentru a-i \u00eemplini visul: s\u0103 fii artist \u015fi s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u00eentr-o libertate de expresie total\u0103. Eu presupun c\u0103 via\u0163a \u015fi moartea sunt conectate foarte puternic. Presupun c\u0103 prin fiecare gest pe care \u00eel producem, suntem mai aproape de moarte. Am devenit artist deoarece am sim\u0163it c\u0103 exist\u0103 o nevoie de a produce gesturi ce trec dincolo de simpla \u00eemplinire a nevoilor de zi cu zi ale existen\u0163ei. Exist\u0103 un fel de speran\u0163\u0103 \u00een art\u0103. O speran\u0163\u0103 c\u0103 putem face ceva ce este conectat la sfera crea\u0163iei transcendentale. Este vorba despre speran\u0163a la supravie\u0163uire individual\u0103, dincolo de moartea fizic\u0103.
\nAtunci c\u00e2nd muncesc \u00een Africa sau pentru cei f\u0103r\u0103 ad\u0103post \u015fi pentru dependen\u0163ii din Berlin caut contact cu oameni care sunt deposeda\u0163i de orice perspectiv\u0103 sigur\u0103. \u015etiu c\u0103 exist\u0103 doar o mic\u0103 diferen\u0163\u0103 \u00eentre mine \u015fi ei. Ei \u00eemi dau \u015fansa de a face unele gesturi de interac\u0163iune intersubiectiv\u0103 cu un momentum al \u201enecondi\u0163ionatului\u201c \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, al \u201eneobi\u015fnuitului\u201c. \u00cencerc s\u0103 aflu ce am putea face pentru a crea o diferen\u0163\u0103. Pentru a face via\u0163a demn\u0103 de tr\u0103it printr-un scurt moment de comportament \u015fi ac\u0163iune mutual\u0103 diferit\u0103. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m unii de la al\u0163ii \u015fi ne instruim unii pe al\u0163ii. Cred c\u0103 arta nu este ceva ce ar trebui s\u0103 se petreac\u0103 doar pe \u201emarea scen\u0103\u201c, pentru oameni care vin s\u0103 o consume, ci \u00een schimb s\u0103 fie ceva ce implement\u0103m \u00een via\u0163a fragil\u0103 \u015fi tangibil\u0103 de zi cu zi.<\/p>\n

N.C.:<\/strong> Frumos spus, fragil\u0103 \u015fi aproape de atins; \u00eemi aminte\u015fte de defini\u0163ia evenimentului ca \u201eabsolut fragil\u201c, cum spunea Slavoj Zizek. Te afli la quartier21 pentru un proiect a c\u0103rui finalitate va avea loc la prim\u0103var\u0103. \u00cemi po\u0163i spune ceva despre munca ta la acest proiect, despre ceea ce vrei s\u0103 realizezi?
\nM.M.:<\/strong> Noi (eu \u015fi partenera mea de proiect, Janina Janke) suntem aici pentru a preg\u0103ti participarea noastr\u0103 la expozi\u0163ia United Nations Extended \u2013 The Viena Dialogue. Facem parte dintr-un grup de arti\u015fti care lucreaz\u0103 cu fenomenul ONU drept colaborare interna\u0163ional\u0103 a statelor. Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite a fost fondat\u0103 \u00een 1945 cu scopul de a face imposibil un al treilea r\u0103zboi mondial prin aducerea \u00eempreun\u0103, \u00een caz de conflict, a tuturor p\u0103r\u0163ilor implicate. Ca arti\u015fti, ne \u00eentreb\u0103m: ce a mai r\u0103mas din acest interes ini\u0163ial? Ce mai este ONU ast\u0103zi? Cum functioneaz\u0103? Ce fac oamenii din cadrul s\u0103u ast\u0103zi \u00een rutina lor zilnic\u0103? \u00cenc\u0103 lucreaz\u0103 ei pentru o \u201epace mondial\u0103\u201c?
\nAm decis s\u0103 ne concentr\u0103m asupra individului \u015fi astfel am intervievat \u015faizeci \u015fi \u015fase de oficiali ONU de pe trei continente (Europa, America, Africa), \u00een perioada 2011-2014. Nu vrem s\u0103 \u201efim\u201c cineva special \u00een acest proiect, ci mai degrab\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 d\u0103m voce unei selec\u0163ii de oficiali ONU, pentru a spune ceea ce cred ei c\u0103 fac \u00een cadrul organiza\u0163iei. \u00cen acest fel, sper\u0103m s\u0103 d\u0103m un exemplu despre c\u00e2t de important este ca orice individ s\u0103 reflecteze asupra sensului slujbei sale, \u00een cadrul oric\u0103rei institu\u0163ii transglobale. Tr\u0103im vremuri ale unor \u201elumi de spum\u0103\u201c. Institu\u0163ii de talie mare, ce nu mai sunt r\u0103spunz\u0103toare de individual. Ce mai poate face un individ pentru a schimba ceva \u00eentr-un sistem ce pare s\u0103 fie autosuficient? Ce poate face un individ pentru a dep\u0103\u015fi atmosfera universal\u0103 a autoalien\u0103rii? Aspectul special al proiectului nostru este c\u0103 am reu\u015fit \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 \u00eei facem pe ace\u015fti oficiali s\u0103 \u201ejoace\u201c. Noi nu privim din afar\u0103, ci am devenit noi \u00een\u015fine parte din ONU (chiar dac\u0103 \u00een calitate de \u201econsultan\u0163i ai ONU\u201c).<\/p>\n

N.C.:<\/strong> Am v\u0103zut pe masa ta de lucru o carte, Macht, de Wilhelm Berger. Ce crezi despre conceptul \u00een sine \u015fi de ce crezi c\u0103 oamenii sunt at\u00e2t de atra\u015fi de \u201eputere\u201c? E ceva ce s-a schimbat \u00een timp referitor la felul \u00een care se exercit\u0103 puterea, ca violen\u0163\u0103 la adresa celor slabi? Sau se schimb\u0103 doar practica ei?
\nM.M.:<\/strong> Din aceast\u0103 carte, scris\u0103 de prietenul meu Wilhelm Berger, am \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eentelegem s\u0103 facem distinc\u0163ia \u00eentre dispozitivele \u201eMacht\u201c (Putere), \u201eHerrschaft\u201c (Autoritate) \u015fi \u201eGewalt\u201c (Violen\u0163\u0103). \u201eMacht\u201c este ceva ce solicit\u0103 \u00eentotdeauna acordul dintre oamenii ce de\u0163in puterea \u015fi cei ce accept\u0103 aceast\u0103 de\u0163inere. \u00cen ziua de ast\u0103zi \u2013 \u015fi \u00een ciuda mo\u015ftenirii democra\u0163iei \u00een Vest \u2013, oamenii sunt \u00een continuare concentra\u0163i mai degrab\u0103 pe \u201eHerrschaft\u201c. Astfel, am putea interpreta at\u00e2t o ciocnire a culturilor, c\u00e2t \u015fi o ciocnire \u00eentre acele trei dispozitive. Atunci c\u00e2nd islami\u015fti radicali omoar\u0103 protagoni\u015fti ai \u201elibert\u0103\u0163ii de expresie\u201c vestice, iar \u00een acela\u015fi timp mii de cet\u0103\u0163eni \u201enormali\u201c ies \u00een strad\u0103 \u00eempotriva unui sentiment general c\u0103 nu pare s\u0103 mai existe nicio putere legitim\u0103 care s\u0103 protejeze individul de nesiguran\u0163a unui m\u00e2ine haotic, avem de-a face cu o competi\u0163ie \u00eentre dispozitivele Puterii, Autorit\u0103\u0163ii \u015fi Violen\u0163ei?<\/p>\n

N.C.:<\/strong> Ai colaborat cu Thomas Ostermeier la Schaub\u00fchne. \u00cent\u00e2mpl\u0103tor (sau nu), am v\u0103zut dou\u0103 produc\u0163ii ale lui Ostermeier, unul dintre cei mai valoro\u015fi regizori europeni ai momentului: Hedda Gabler, la Berlin, \u015fi Hamlet, la Festivalul Interna\u0163ional \u201eShakespeare\u201c de la Craiova, teatrul unde lucrez. Poveste\u015fte pu\u0163in despre aceast\u0103 colaborare \u015fi, dac\u0103 vrei, despre felul \u00een care vezi tu teatrul german la ora actual\u0103.
\nM.M.:<\/strong> Cu siguran\u0163\u0103, Ostermeier este un mare om de teatru. Am lucrat pentru el la Schaub\u00fchne am Lehniner Platz \u00een Berlin, timp de trei ani, ca director muzical. Cu el ca \u201e\u015fef\u201c am produs patru spectacole. Teatrele sus\u0163inute conven\u0163ional de stat mi-au p\u0103rut mereu suspecte. Cu el \u00eens\u0103 am vrut s\u0103 \u00eencerc; dar, dup\u0103 ce am privit \u00een culise, am ajuns la concluzia c\u0103 a\u015f prefera s\u0103 nu m\u0103 mai implic cu asemenea teatre pe viitor. Problema este urm\u0103toarea: acest tip de teatru pretinde \u00eentotdeauna c\u0103 este mai mult dec\u00e2t \u00een realitate. De obicei sf\u00e2r\u015fe\u015fti cu transmiteri mai degrab\u0103 unidimensionale ale realit\u0103\u0163ii (sau ale textului) pe scen\u0103. Experien\u0163a mea \u00een cadrul unui asemenea teatru a fost cam a\u015fa: \u201eRealitatea este \u00eentotdeauna mai puternic\u0103 dec\u00e2t fic\u0163iunea\u201c. Teatrul conven\u0163ional de stat promite \u00eentotdeauna \u201ecatharsis\u201c pe scen\u0103. \u00cen schimb, rateaz\u0103 propriul catharsis \u00een \u00eens\u0103\u015fi structura Teatrului de zi cu zi \u2013 structur\u0103 ce este oricum \u00eentotdeauna strict ierarhic\u0103, foarte apropiat\u0103 de formele de guvern\u0103m\u00e2nt ale secolului al XIX-lea.
\nPoate c\u00e3 a\u015f putea s\u0103 spun \u015fi c\u0103 adesea m-am sim\u0163it ca un servitor de lux lucr\u00e2nd pentru Ostermeier \u015fi am f\u0103cut \u015fi bani frumo\u015fi, dar pe plan personal sufeream at\u00e2t de mult \u00een aceast\u0103 \u201eslujb\u0103\u201c, \u00eenc\u00e2t dup\u0103 trei ani mi-am pierdut auzul la ambele urechi; a\u015fa c\u0103 a trebuit s\u0103 m\u0103 opresc. Mai bine s\u0103 fii s\u0103rac dec\u00e2t sub-provocat \u015fi \u00een permanen\u0163\u0103 dezam\u0103git. Timp de trei ani, Ostermeier m-a p\u0103strat \u00een barc\u0103 spun\u00e2ndu-mi: \u201eMaurice, am cea mai bun\u0103 scen\u0103, cei mai buni actori \u015fi am nevoie de cea mai bun\u0103 muzic\u0103, iar acesta este rolul t\u0103u!\u201c. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, mereu ajungeam s\u0103 \u00eei servesc acelea\u015fi c\u00e2ntece care \u00eei pl\u0103ceau din tinere\u0163ea lui \u015fi tot a\u015fa. Pentru mine a fost o mare dezam\u0103gire, mai ales c\u0103 mereu propuneam concepte muzicale provocatoare din lumea mea Zeitkratzer(**) \u015fi care \u00eentotdeauna ajungeau s\u0103 fie omise sau transformate \u00een ridicol spre fazele finale ale repeti\u0163iilor. Sunt foarte flexibil \u015fi de echip\u0103, dar lucrurile prin care am trecut aici m-au adus la concluzia c\u0103 teatrul nu este un loc bun pentru muzicieni.<\/p>\n

N.C.:<\/strong> E\u015fti preocupat de transdisciplinaritate. Poate ai auzit despre Basarab Nicolescu, omul de \u015ftiin\u0163\u0103 rom\u00e2n care tr\u0103ie\u015fte la Paris. Are numeroase contribu\u0163ii \u00een acest sens, iar \u00een Rom\u00e2nia, chiar la Craiova, are o serie de discipoli. Convinge-m\u0103 c\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 de grani\u0163\u0103 nu este una dintre at\u00e2tea altele, \u00een turbionul postmodernist al mix\u0103rii \u201esavante\u201c a conceptelor. A\u015fadar, cau\u0163i ceva nou sau doar resturile care s-au desprins din Marea Tradi\u0163ie?
\nM.M.:<\/strong> …\u015ftii, subiectul transdisciplinarit\u0103\u0163ii nu este o construc\u0163ie modern\u0103. Dac\u0103 ne uit\u0103m la da Vinci sau Goethe (arti\u015fti \u015fi oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 \u00een acela\u015fi timp), putem \u00een\u0163elege c\u0103 \u00eentotdeauna a fost normal, func\u0163ional \u015fi totodat\u0103 necesar pentru oamenii \u201evizionari\u201c s\u0103 fie activi \u00een mai mult de un singur domeniu. \u00cen teoria sa asupra culturii, Adorno a scris c\u0103 \u00een via\u0163a fiec\u0103rui artist ar fi un punct \u00een care el sau ea vor fi p\u0103truns dincolo de posibilit\u0103\u0163ile disciplinei lui\/ ei originale cu at\u00e2ta intensitate, \u00eenc\u00e2t \u00een mod natural artistul pare s\u0103 \u201esar\u0103\u201c \u00eentr-o alt\u0103 sfer\u0103, precum o sc\u00e2nteie electric\u0103 ce sare dintr-un conductor \u00een altul atunci c\u00e2nd voltajul este destul de mare.
\nSunt implicat de foarte mul\u0163i ani \u00eentr-unul dintre marile c\u00e2mpuri ale transdisciplinarit\u0103\u0163ii de ast\u0103zi, \u201ecercetarea artistic\u0103\u201c. Eu cooperez cu oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, sunt implicat \u00een proiecte de cercetare la scar\u0103 mare, predau \u201eCercetare\u201c la Universitatea de Arte din Berna, Elve\u0163ia, \u015fi \u201eTransdisciplinaritate\u201c la Y-Institute for Transdisciplinarity \u015fi scriu de asemenea eseuri pe aceast\u0103 tem\u0103. \u00cen ultima mea publica\u0163ie din jurnalul elve\u0163ian Dissonance descriu fenomenul de care e\u015fti interesat.
\nVoi traduce o parte din acest eseu \u00een cele ce urmeaz\u0103: \u201eStuden\u0163ii mei (de muzic\u0103) m\u0103 \u00eentreab\u0103 \u00een mod constant: cum se face c\u0103 un muzician trece prin asemenea transform\u0103ri radicale? Nu exist\u0103 pericolul s\u0103 se piard\u0103 \u00een arbitrar? Tind s\u0103 r\u0103spund la aceast\u0103 \u00eentrebare c\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at de la \u015ftiin\u0163\u0103 \u2013 cu prec\u0103dere de la Filosofie \u2013 s\u0103 \u00eemi plasez principiile \u015fi talentele \u00eentr-un context avansat, mai larg. Prin practica cercet\u0103rii am \u00eenv\u0103\u0163at despre necesitatea de a-mi \u00eenc\u0103lca propriile competen\u0163e-nucleu. Fac asta prin a-mi abandona domeniul de muzician pentru a p\u0103\u015fi perpetuu pe teren necunoscut. Cu noile cuno\u015ftin\u0163e \u00een buzunar m\u0103 \u00eentorc apoi \u00abacas\u0103\u00bb. \u00cen aceste sfere necunoscute r\u0103m\u00e2n un \u00abmuzician\u00bb, dar numai \u00een sensul figurat. Arsenalul pe care \u00eel port \u00een aceste expedi\u0163ii \u00een necunoscut a fost dezvoltat \u00eempreun\u0103 cu oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 pe parcursul a numeroase \u201esesiuni\u201c controversate, printr-un mereu schimb\u0103tor \u00abcombo transdisciplinar\u00bb. La urma urmei, este \u00eentotdeauna o mare surs\u0103 de inspira\u0163ie s\u0103 pui diverse \u00eentreb\u0103ri, iar prin aceasta, s\u0103 prime\u015fti diferite r\u0103spunsuri.\u201c
\nFilosoful francez Michel de Certeau a scris, \u00een cartea sa L\u2019Invention du Quotidien, despre \u201eabilitatea \u015fi dreptul de a deveni altcineva\u201c. Am \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103, pentru majoritatea oamenilor, aceast\u0103 imagina\u0163ie na\u015fte fric\u0103. Frica de a-\u015fi pierde propria identitate. Eu sus\u0163in c\u0103 identitatea este oricum o construc\u0163ie artificial\u0103, precum na\u0163iunile, tradi\u0163iile etc. A\u015fa c\u0103 mai bine nu ne-am baza pe asta. O carte bun\u0103 pe acest subiect este Imagined Communities de Benedict Anderson.
\nS\u0103-i acord\u0103m lui Nietzsche ultimul cuv\u00e2nt: \u201eAdev\u0103rata m\u0103re\u0163ie a omului arat\u0103 numai \u00een acest moment pe unde face ceva ce nu se coreleaz\u0103 cu talentul s\u0103u natural. Talentul este de asemenea o tencuial\u0103 \u00een spatele c\u0103reia omul se poate ascunde cu u\u015furin\u0163\u0103.\u201c<\/p>\n

Traducere de Lia Boangiu<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\n

* Aceast\u00e3 porecl\u00e3 i-a fost data lui Maurice de Martin de c\u00e3tre Mircea Tiberian \u00een perioada \u015federii sale \u00een Rom\u00e2nia, \u00een anii \u201990.
\n**\u00a0 Zeitkratzer este ansamblul experimental de muzicieni din care face parte \u015fi Maurice de Martin (n. tr.).<\/p>\n<\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Interviu cu \u201eneam\u0163ul cel mai balcanizat\u201c(*)   Pe multilateralul artist Maurice de Martin, mereu cu z\u00e2mbetul pe buze \u015fi gata s\u0103 se implice \u00een ceva, l-am cunoscut la reziden\u0163a \u201equartier21\u201c, \u00een Viena. Eram acolo de o lun\u0103, prima serie plecase \u015fi am f\u0103cut cuno\u015ftin\u0163\u0103, la restaurantul Corbaci, ca de obicei, cu arti\u015ftii din noua serie.… Cite\u0219te mai mult »Reziden\u0163a \u201equartier21\u201c, Viena<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[48],"tags":[13805],"class_list":["post-22805","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dezbatere","tag-interviu-cu-maurice-de-martin"],"views":2780,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22805","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22805"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22805\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22805"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22805"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22805"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}