E imposibil s\u0103 nu observi schimb\u0103rile rapide pe care mediul social actual le opereaz\u0103 asupra mentalit\u0103\u0163ilor noastre. \u00cen lumea artei a explodat industria de divertisment, desensibilizarea cultural\u0103 este mascat\u0103 de o pretins\u0103 \u201edemocratizare\u201c a op\u0163iunilor \u00een domeniul cel mai impropriu egalitarismului; oportunismul \u015fi cinismul manipul\u0103rilor fac ravagii.
\nReac\u0163iile temerarilor care refuz\u0103 s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 arta cu produsul comercial merit\u0103 cu at\u00e2t mai mult aten\u0163ia noastr\u0103 cu c\u00e2t\u00a0 diversitatea propunerilor estetice este mai mare. \u00cen acest context, personalitatea insolit\u0103 \u015fi controversat\u0103 a compozitoarei Irinel Anghel, aflat\u0103 \u00eentr-o evolu\u0163ie care o configureaz\u0103 actualmente ca \u201eartist multifunc\u0163ional\u201c, este relevant\u0103 pentru modific\u0103rile de rol a ceea ce continu\u0103m s\u0103 numim Art\u0103 \u015fi Artist.
\n\u00cen 1997 ap\u0103rea sub semn\u0103tura sa una dintre c\u0103r\u0163ile de referin\u0163\u0103 asupra muzicii rom\u00e2ne\u015fti contemporane, Orient\u0103ri, direc\u0163ii, curente ale muzicii rom\u00e2ne\u015fti din a doua jum\u0103tate a secolului XX, cu un punct de vedere clar afirmat: \u201epentru cei care mai cred \u00een propria menire (deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare), dialogul artistului este unul cu timpul, cu viitorul, cu posteritatea \u015fi nu unul neap\u0103rat actual (s.n.), realizat \u00een prezent cu mass-media sau cu publicul\u201c.\u00a0 \u00cen mod deschis, \u00een mod direct, cu obi\u015fnuita sa franche\u0163e, Irinel Anghel pleda pentru voca\u0163ia autentic\u0103, independent\u0103 fa\u0163\u0103 de fluctua\u0163iile reac\u0163iilor de moment, dar av\u00e2nd certitudinea judec\u0103\u0163ii de valoare a posterit\u0103\u0163ii. Crea\u0163ia sa era \u201eo muzic\u0103 organic\u0103, unitar\u0103, care nu punea mari probleme de receptare, dar lucra cu energii foarte puternice\u201c \u015fi apar\u0163inea unei prime perioade influen\u0163ate de profesorul s\u0103u de compozi\u0163ie Octavian Nemescu. Ca \u015fi acesta, I. Anghel puncta \u00eendep\u0103rtarea accelerat\u0103 a societ\u0103\u0163ii de spiritualitate, desensibilizarea artistic\u0103 operat\u0103 de cultura de mas\u0103 promovat\u0103 prin toate canalele media, \u00een spectacole \u015fi concerte \u2013 o realitate brutal\u0103 care solicita reac\u0163ia artistului.
\nUn prim r\u0103spuns avea s\u0103 fie formulat la intersec\u0163ia cu estetica oniric\u0103, suprarealismul, jocul realit\u0103\u0163ilor paralele ce avea s\u0103 o duc\u0103 pe compozitoare spre o nou\u0103 abordare a sonorului (La Persistance de la M\u00e9moire, Miro en Miroir, Povestea celor trei care au visat etc).
\nAvea s\u0103 urmeze \u00eent\u00e2lnirea cu Alexandru Tocilescu, plonjarea \u00een lumea spectacolului teatral (muzica pentru Elizaveta Bam), a improviza\u0163iei scenice \u2013 moment perceput ca o evolu\u0163ie transformatoare decisiv\u0103.
\nExperien\u0163ei sale de pianist \u015fi director artistic al ansamblului Pro Contemporania\u00a0 i s-a ad\u0103ugat bucuria de a face costume, decoruri, de a regiza \u015fi de a coordona spectacole. De aici, op\u0163iunea pentru \u201eun mod de a te antrena artistic pentru via\u0163\u0103 \u015fi de a te antrena s\u0103 \u00ee\u0163i tr\u0103ie\u015fti via\u0163a artistic\u201c \u2013 numit performance-art. Irinel Anghel \u2013 fire de lupt\u0103tor, \u00eentotdeauna dispus\u0103 s\u0103 se implice \u00een lupta pentru o idee \u00een care crede, a decis s\u0103 se bucure pur \u015fi simplu de propria sa imagina\u0163ie, s\u0103 lase fr\u00e2u liber \u201eideilor bizare\u201c, s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 pe teritorii f\u0103r\u0103 grani\u0163e impuse, f\u0103r\u0103 conflicte \u015fi tensiuni, a\u015fa cum \u00ee\u015fi dorise \u015fi reu\u015fise, \u00eentr-un alt fel, Mihai Mitrea Celarianu.
\nA\u015fa au ap\u0103rut \u015fi continu\u0103 s\u0103 apar\u0103 spectacole precum Magic (pentru pianist \u00een interiorul pianului, chitar\u0103 \u015fi c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 ne-profesionist\u0103 \u00een interiorul unui aparat de fitness), What\u2019s Real? (performance experimental cu sculptur\u0103 live pe acoperi\u015f), Sound Cuisine (sound cooking experimental cu doi soundperformeri), Mr & Mrs Nobody (pentru doi soundperformeri) \u2013 teatru sonor \u00een vitrin\u0103 sau Your Highness \u2013 care mixeaz\u0103 improviza\u0163ia cu elemente de fusion, suprarealism, teatru muzical, happening, dans. Balan\u0163a \u00eentre luciditate \u015fi intui\u0163ie favorizeaz\u0103\u00a0 inspira\u0163ia de moment a creatorului-interpret, sensibilitatea, reactivitatea\u00a0 publicului, ocolind determinismul partiturii: \u201e\u00centre compozi\u0163ie \u015fi improviza\u0163ie (fie ea muzical\u0103 sau multiartistic\u0103) eu \u00eencerc s\u0103 \u0163in mereu un echilibru. E un echilibru \u00eentre ce \u015ftiu\/doresc\/prev\u0103d \u015fi ceea ce las s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een experien\u0163\u0103.\u201c
\nEvolu\u0163ia de la o muzic\u0103 simfonic\u0103 precum Rinocerii – lucrare \u201ecu valen\u0163e de atractor energetic – o muzic\u0103 cu centru de gravita\u0163ie care adun\u0103 \u00eentr-o stare de consonan\u0163\u0103 a disonan\u0163elor toate elementele de limbaj\u201c la crea\u0163iile de tip sincretic implant\u00e2nd \u201eciud\u0103\u0163eniile care pun probleme de \u00een\u0163elegere, de acceptare, lucrurile incomode pentru ra\u0163iune\u201c \u2013 s-a manifestat \u015fi \u00een lu\u0103rile de pozi\u0163ie estetic\u0103, \u00een abord\u0103rile muzicologului care \u00eenso\u0163e\u015fte \u015fi completeaz\u0103 creatorul.
\nAstfel, Irinel Anghel publica \u00een 2012 studiul Arta experien\u0163ial\u0103, care descria\u00a0 imposibilitatea etichet\u0103rilor \u00een cazul fenomenului \u201ecrossing borders\u201c bazat pe fuziunea diferitelor genuri\/stiluri muzicale\/vizuale\/scenice, pe desfiin\u0163area grani\u0163elor \u00eentre creator \u015fi interpret, artist \u015fi public, control \u015fi spontaneitate, tradi\u0163ie \u015fi inova\u0163ie. \u201eFenomenul ia amploare pe terenul experimentului \u015fi arti\u015fti din toate domeniile \u00ee\u015fi las\u0103 creativitatea s\u0103 treac\u0103 grani\u0163e. El este caracterizat prin mobilitate fiind o art\u0103 \u00een mi\u015fcare, prin instabilitate, interdisciplinaritate \u015fi polispecializare artistic\u0103.\u201c\u00a0 (s.n.)
\nAcest\u0103 nou\u0103 pozi\u0163ionare \u00eengloba, spre deosebire de atitudinea din 1997, \u015fi o evident\u0103 ne\u00eencredere \u00een perenitatea operei de art\u0103. \u201eNu cred \u00een eternitatea a nimic ce se manifesta aici \u00een form\u0103 \u2013 \u00eemi explica I.Anghel \u00eentr-un email. \u015ei practic non-ata\u015famentul de aceste forme, pornind de la propriile mele crea\u0163ii c\u0103rora le dau drumul de \u00eendat\u0103 ce am terminat reprezenta\u0163ia. Eu nu mai repet proiecte. Am mereu nevoie de ceva nou, de altceva.\u201c
\nE o vizibil\u0103 schimbare de atitudine, schimbare care s-a produs, dup\u0103 cum recunoa\u015fte Irinel Anghel, observ\u00e2nd reevalu\u0103rile unei societ\u0103\u0163i postculturale \u015fi descoperind \u00een acela\u015fi timp propriile schimb\u0103ri interioare. \u201e\u00cen mod clar se schimb\u0103 sistemele de valori \u00een art\u0103. \u015ei nu numai \u00een art\u0103. \u00cen societate, \u00een rela\u0163ii, \u00een familie. Dar acum vorbesc despre art\u0103. Am sim\u0163it asta cu mult timp \u00een urm\u0103, dar t\u00e2rziu am avut curajul s\u0103 o recunosc, f\u0103c\u00e2nd treptat ceea ce sim\u0163eam nevoia s\u0103 fac \u015fi nu ceea ce \u00eenv\u0103\u0163asem s\u0103 fac. Dac\u0103 ai senzorii deschi\u015fi, activi, nu ai cum s\u0103 nu percepi aceast\u0103 transformare profund\u0103, care atinge esen\u0163a, motiva\u0163ia actului artistic.\u201c
\nAcel \u201ealtceva\u201c pe care \u00eel tenteaz\u0103 nu vizeaz\u0103 o revolu\u0163ie artistic\u0103, ci \u0163ine mai degrab\u0103 de o necesitate interioar\u0103 necontorizabil\u0103. \u201eNu \u015ftiu dac\u0103 aduc ceva nou. Nu am toate informa\u0163iile asupra a tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een lume. E \u015fi imposibil. De aceea, neav\u00e2nd toate informa\u0163iile, cu to\u0163ii vom tr\u0103i cu aceasta incertitudine. Dar pe mine nu m\u00e3 deranjeaz\u0103 s\u0103 nu \u015ftiu. Important e pentru mine s\u0103 \u00eemi aduc mie ceva nou mereu (s.n.), s\u0103 \u00eencerc lucruri pe care nu le-am mai \u00eencercat, s\u0103 m\u0103 extind at\u00e2t c\u00e2t e posibil, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd autentic\u0103.\u201c
\nProiectele sale prefer\u0103 spa\u0163iile a\u015fa-numite \u201eneconven\u0163ionale\u201c, \u00een tentativa de a capta un public care nu mai cump\u0103r\u0103 bilete la Oper\u0103 \u015fi la Ateneu, un public pentru care Bach a murit demult, un public care nu gust\u0103 nici Simfonia a IX-a, nici avangarda anilor \u201960-\u201970 \u015fi pentru care exist\u0103 numai timpul prezent.
\nE cu siguran\u0163\u0103 un demers temerar, un demers ce poate p\u0103rea inutil, absurd, suspect chiar.
\n\u015ei totu\u015fi…
\nEvident c\u0103, spre deosebire de societatea actual\u0103, Irinel Anghel nu are cum renun\u0163a la memoria sa cultural\u0103 \u015fi nici nu cred c\u0103 \u015fi-a propus acest lucru. Eforturile sale de a anula grani\u0163ele dintre arte, genuri, stiluri nasc \u00een cele din\u00a0 urm\u0103 o altfel de sintez\u0103 a acestora, a\u015fa \u00eenc\u00e2t, paradoxal, ea vizeaz\u0103 o rena\u015ftere a conceptului artistic. Spectacolele sale au succes \u015fi atrag publicul unei noi ni\u015fe, cea a tinerei genera\u0163ii \u201eavertizate\u201c, disponibil\u0103 unui anume nonconformism ce mic\u015foreaz\u0103 spa\u0163iile separatoare dintre arti\u015fti \u015fi spectatori. Publicul este \u00eencurajat s\u0103 ia parte la evenimentul artistic, s\u0103-\u015fi manifeste sensibilitatea \u015fi imagina\u0163ia, s\u0103 reac\u0163ioneze. Demersul artistei este cel al unui bun pedagog, iar renun\u0163area la arogan\u0163a celui care pretinde a definitiva un opus perfect, cobor\u00e2rea de pe podium, toate acestea sunt menite s\u0103 descopere creativit\u0103\u0163ile latente ale celor ce privesc-ascult\u0103, toate acestea au, pe bun\u0103 dreptate, un ecou pozitiv.
\nIrinel Anghel face parte dintre foarte pu\u0163inii compozitori care au refuzat pasivitatea \u015fi autocomp\u0103timirea \u00een fa\u0163a \u201evremurilor\u201c, propun\u00e2nd solu\u0163ii care s\u0103 le salveze \u00een mod autentic creativitatea, propria existen\u0163\u0103 artistic\u0103 \u015fi capacitate de comunicare.\u00a0 Remarcabil\u0103 ca atitudine, pozi\u0163ia sa r\u0103m\u00e2ne aparte \u00eentr-un context profesional \u00een care, de la mic la mare, prea mul\u0163i \u015fi-au dizolvat \u00eencrederea \u00een propria voca\u0163ie \u015fi au \u00eenlocuit-o cu \u201erealismul\u201c carierei argumentate de num\u0103rul de lucr\u0103ri, premii \u015fi func\u0163ii.
\nDe aceea, evolu\u0163ia artistei, r\u0103spunsurile pe care le d\u0103 pe traseul unei crea\u0163ii sensibile la schimbare, ne apar ca deosebit de percutante.
\n\u201eNu mai este important s\u0103 demonstrezi ce \u015ftii, ci s\u0103 te ar\u0103\u0163i, s\u0103 rela\u0163ionezi. Arta vie, arta activ\u0103 este cea care ia locul me\u015fte\u015fugului, meseriei artistice. \u015ei pentru arta vie, perfec\u0163iunea nu e interesant\u0103, pentru ca nu e autentic\u0103… Nu m\u0103 intereseaz\u0103 sa fiu un artist virtuoz, m\u0103iestru, un \u015flefuitor perfec\u0163ionist… Experien\u0163a artistic\u0103 ia locul spectacolului.\u201c
\nCriza spiritual\u0103 \u015fi moral\u0103 f\u0103r\u0103 precedent a societ\u0103\u0163ii actuale cerne f\u0103r\u0103 drept de apel autenticitatea talentului, repozi\u0163ioneaz\u0103 adev\u0103ruri, spiritualitate, emo\u0163ii. Important este curajul, dar \u015fi valabilitatea unei propuneri artistice, capacitatea acesteia de a surmonta atitudinea postcultural\u0103 care cople\u015fe\u015fte mediul \u00een care \u00eencerc\u0103m s\u0103 vie\u0163uim \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2nem noi \u00een\u015fine. Certificatul se poate cere \u015fi se poate da \u00een prezent, \u00een viitor… \u00centr-o societate care nu mai mizeaz\u0103 pe eternitate exist\u0103 solu\u0163ia de a tr\u0103i aici \u015fi acum:
\n\u201eNu mai \u015ftiu ce sunt. Mi-am pierdut defini\u0163ia \u015fi r\u00e2nd pe r\u00e2nd toate identit\u0103\u0163ile pe care le-am testat \u2013 pianist\u0103, compozitoare, organizator, director de festival, muzicolog, artist interdisciplinar, performer, improvizator\u2026 \u00een acest moment habar nu am ce sunt\u2026 grani\u0163ele exist\u0103 probabil pe undeva, dar nu \u015ftiu cum se nume\u015fte teritoriul\u2026 art\u0103? via\u0163\u0103? realitate? imagina\u0163ie?\u2026 Daca m\u0103 deranjeaz\u0103? Nu cred. M\u0103 simt bine. Doar c\u0103 nu m\u0103 pot prezenta \u00een vreun fel anume, nu pot descrie ce fac \u00eentr-un mod anume, nu m\u0103 pot m\u0103sura \u00een unit\u0103\u0163i cunoscute\u2026 E ca o moarte continu\u0103 din care iese mereu altceva, din ce \u00een ce mai greu de definit.\u201c
\nIrinel Anghel propune disponibilitatea la transform\u0103ri, experien\u0163a continu\u0103 a \u201eceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103\u201c, gustul pentru incertitudine, pentru efemer. O face cu bucuria de a se reinventa \u015fi de a ne propune \u015fi nou\u0103 s\u00e3 ne reinvent\u0103m. O face, mai ales, f\u0103r\u0103 s\u0103 interzic\u0103 altora dreptul de a crede altfel, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi imagineze c\u0103 universul s\u0103u este singurul disponibil.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
E imposibil s\u0103 nu observi schimb\u0103rile rapide pe care mediul social actual le opereaz\u0103 asupra mentalit\u0103\u0163ilor noastre. \u00cen lumea artei a explodat industria de divertisment, desensibilizarea cultural\u0103 este mascat\u0103 de o pretins\u0103 \u201edemocratizare\u201c a op\u0163iunilor \u00een domeniul cel mai impropriu egalitarismului; oportunismul \u015fi cinismul manipul\u0103rilor fac ravagii. Reac\u0163iile temerarilor care refuz\u0103 s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 arta cu… Cite\u0219te mai mult »\u00centre eternitate \u015fi efemer<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[13803,6807,13804],"class_list":["post-22801","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-arta-si-artist","tag-irinel-anghel","tag-studiul-arta-experientiala"],"views":1278,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22801","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22801"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22801\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22801"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22801"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22801"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}