\u201eSinteza\u201c constituie un concept extrem de important \u00een cadrul viziunii lui N. Iorga asupra istoriei. Ea se refer\u0103, \u00een genere, la modul de \u00eenchegare a structurii unor popoare \u2013 a acelor neamuri care supravie\u0163uiesc din confruntarea cu altele \u2013 tinz\u00e2nd, \u00een acest caz, a se identifica cu specificul na\u0163ional, dar poate defini \u015fi aspecte particulare ale vie\u0163ii \u015fi culturii. Tradi\u0163ia popular\u0103, religia, limba, arta na\u0163ional\u0103 \u2013 sunt \u015fi ele sinteze. Satul arhaic rom\u00e2nesc sau religia ortodox\u0103, de pild\u0103, sunt dou\u0103 sinteze fundamentale \u00een definirea sintezei noastre specifice, deosebitoare de restul sintezelor na\u0163ionale. De obicei, \u00eens\u0103, aspectele locale \u015fi de am\u0103nunt sunt aduse \u00een discu\u0163ie doar spre a defini marea sintez\u0103 pe care o \u00eentrupeaz\u0103, la un moment dat, un popor. Am spus \u201ela un moment dat\u201c pentru c\u0103 sintezele nu sunt date o dat\u0103 pentru totdeauna, ci se afl\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 prefacere; de pild\u0103, \u00een cazul nostru, de la str\u0103vechea sintez\u0103 \u201escito-get\u0103, p\u00e2n\u0103 la marea sintez\u0103 contemporan\u0103 a Rom\u00e2niei Mari\u201c. Orice confruntare cu alte neamuri \u2013 s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 pe aici a trecut lungul \u015fir al popoarelor migratoare \u2013 cere o reevaluare a rezultatelor, o apreciere a victoriei fiin\u0163ei na\u0163ionale sub forma perpetu\u0103rii ei prin asimilarea \u00een substan\u0163a proprie a elementelor alogene, de fiecare dat\u0103 altele. Sau \u2013 orice alt\u0103 conjunctur\u0103 politic\u0103 interna\u0163ional\u0103, care pune \u00een pericol starea unui popor sau dimpotriv\u0103 \u00eei e benefic\u0103, impune, la stingerea focarului de amenin\u0163are sau de facilitare a afirm\u0103rii energiilor proprii, constatarea \u00eencheg\u0103rii unei noi sinteze. De fapt, sunt at\u00e2tea sinteze succesive m\u0103car c\u00e2te momente importante se deruleaz\u0103 \u00een existen\u0163a unui neam sau al unui stat. C\u0103ci Profesorul utilizeaz\u0103 \u015fi no\u0163iunea de \u201estat de sintez\u0103\u201c. Aceasta \u00een principiu. Pentru c\u0103 \u00een mod concret fiecare sintez\u0103 \u00een sine \u00ee\u015fi are etapele ei de configurare.
\n\u201e\u00cen toate societ\u0103\u0163ile omene\u015fti\u201c \u2013 le explica istoricul studen\u0163ilor s\u0103i \u2013 \u201etrebuie s\u0103 fie \u00eent\u00e2i o perioad\u0103 de \u00eemprumut \u015fi dup\u0103 aceea una de asimilare, iar pe urm\u0103, societ\u0103\u0163ile acestea pot s\u0103 procedeze activ fa\u0163\u0103 de alte civiliza\u0163ii vecine. A\u015fa se prezint\u0103 lucrurile \u015fi la noi, care a trebuit s\u0103 trecem prin perioada pe care v-am prezentat-o, cea patriarhal\u0103, a primilor domni, \u00een care nu este nimic altceva dec\u00e2t influen\u0163a de mediu, pentru ca s\u0103 ajungem la lucruri care nu sunt de importan\u0163\u0103 excep\u0163ional\u0103, dar care vin de la noi\u201c.
\n\u00cen acela\u015fi sens, referindu-se tot la istoria na\u0163ional\u0103, N. Iorga ar\u0103ta c\u0103 \u00een primele secole de existen\u0163\u0103 statal\u0103 a Principatelor (secolele XIII-XIV) nu se poate vorbi (dincolo de pu\u0163inele documente care depun m\u0103rturie despre noi) dec\u00e2t \u201enumai prin r\u0103sfr\u00e2ngerea de influen\u0163\u0103 occidental\u0103, uneori \u015fi oriental\u0103\u201c, deci prin \u201efenomenul de \u00eemprumut \u015fi asimilare\u201c. Abia mai t\u00e2rziu, adic\u0103 de la anul 1400 \u00eenainte, se poate vorbi de o influen\u0163\u0103 care se exercit\u0103 de aici, din mijlocul nostru asupra istoriei universale.
\nC\u00e2nd ajungea, \u00eens\u0103, la secolele XVII-XVIII, istoricul considera c\u0103 \u201epoate consacra o lec\u0163ie \u00eentreag\u0103 influen\u0163ei exercitate direct de noi asupra regiunilor vecine, care se pot \u00eemp\u0103r\u0163i \u00een dou\u0103: pe de o parte, \u0163inuturile rom\u00e2ne\u015fti, \u015fi, pe de alt\u0103 parte, cele nerom\u00e2ne\u015fti de peste Dun\u0103re p\u00e2n\u0103 la o anumit\u0103 dat\u0103, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd noi suntem str\u0103b\u0103tu\u0163i de occidentalism\u201c (cca. 1740-1750).
\nBa chiar, referindu-se la Neagoe Basarab (care, prin \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile sale l\u0103sa impresia c\u0103 preg\u0103tea un viitor \u00eemp\u0103rat bizantin), la Mihai Viteazul, chemat de toate popoarele balcanice s\u0103 pun\u0103 st\u0103p\u00e2nire pe Constantinopol; sau la Br\u00e2ncoveanu, \u201emonarhul cultural\u201c, N. Iorga vorbea de \u201eun fel de imperialism rom\u00e2n\u201c, care \u201ese desemneaz\u0103\u201c \u201emai \u00eent\u00e2i \u00een Muntenia, \u00een form\u0103 bizantin\u0103\u201c. \u201eNoi avem\u201c \u2013 roste\u015fte el \u2013 \u201eo sintez\u0103 a noastr\u0103 \u015fi ceilal\u0163i nu puteau primi dec\u00e2t prin noi chiar \u015fi influen\u0163ele venite din Apus\u201c. \u201eAstfel de constat\u0103ri\u201c \u2013 afirma profesorul, ap\u0103s\u00e2nd asupra importan\u0163ei celor enun\u0163ate \u2013 \u201esunt de natur\u0103 s\u0103 ne lege mai str\u00e2ns de trecutul nostru, \u00een care imitatorii Parisului de dup\u0103 1848 nu vedeau, \u00een afar\u0103 de \u015etefan cel Mare, Mihai Viteazul \u015fi dec\u00e2t umilin\u0163\u0103 \u015fi smerenie, pe c\u00e2nd noi descoperim un imperialism rom\u00e2n, care n-a mai venit pe urm\u0103 \u015fi care nu va mai reveni niciodat\u0103. De fapt, str\u0103lucirea cea mare, plec\u00e2nd de la noi nu este acum, ci era atunci\u201c.
\nInteresant e c\u0103 \u015etefan cel Mare era, dup\u0103 Iorga, un Domn atipic, nerezultat din \u00een\u0103l\u0163area valului sintezei na\u0163ionale, ci de propria sa propulsare mitologic\u0103. El n-ar fi fost \u201eun Domn dup\u0103 Bizan\u0163, ci dup\u0103 Biblie. El e \u00eent\u00e2i un fel de David, t\u00e2n\u0103r \u2013 cu pra\u015ftia; un fel de David, b\u0103tr\u00e2n \u2013 cu m\u0103re\u0163ia lui. \u015ei, ca \u00een povestea nevestei lui Urie, via\u0163a privat\u0103 a lui \u015etefan cel Mare are p\u0103catele criticate de Biblie, prin bastarzii pe care i-a l\u0103sat\u201c. \u00cen schimb, prin Iancu de Hunedoara \u015fi mai ales prin Mihai Viteazul, ei \u00een\u015fi\u015fi personalit\u0103\u0163i-sintez\u0103, profesorul remarca intrarea noastr\u0103 glorioas\u0103 \u00een istoria universal\u0103. \u201eInconsecven\u0163a ac\u0163iunii ambi\u0163ioase a Casei de Austria\u201c \u2013 rostea el \u2013 \u201ea adus c\u0103derea cruciadei, \u00een mijlocul c\u0103reia s-a g\u0103sit Mihai Viteazul\u201c, care… \u201ea dat acestei cruciade momente de glorie, fiind unul pe care istoria universal\u0103 nu-l poate evita, \u015fi noi suntem de obicei evita\u0163i \u00een istoria universal\u0103\u201c.
\nPe l\u00e2ng\u0103 etapele men\u0163ionate de \u00eenchegarea \u00een perspectiva timpului, sinteza are neap\u0103rat, \u00een viziunea lui Iorga, o structur\u0103 ce \u0163ine p\u00e2n\u0103 la un punct de spa\u0163iul genetic al popoarelor \u015fi de calit\u0103\u0163ile lor intrinseci, de baz\u0103, pe care se cl\u0103desc toate. Dovad\u0103 c\u0103 popoarele mongolo-altaice, legate de pust\u0103, au \u00eenaintat spre vestul Europei, dar s-au \u00eentors \u00eentr-un loc care sem\u0103na cu spa\u0163iul din care proveneau \u2013 \u00een zona Panonic\u0103 a Dun\u0103rii mijlocii. Dovad\u0103, de asemenea, c\u0103 toate st\u0103p\u00e2nirile, care s-au perindat \u00eentre Nistru \u2013 Tisa \u015fi Dun\u0103re, au c\u0103utat s\u0103 reconstituie vechea Dacie, de care erau lega\u0163i locuitorii acestui p\u0103m\u00e2nt, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ea s-a re\u00eenchegat, \u00een forma pe care a avut-o \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 milenii, ca Rom\u00e2nia Mare. El \u00een\u0103l\u0163a aceast\u0103 observa\u0163ie p\u00e2n\u0103 \u00een zona considera\u0163iilor filosofice, relev\u00e2nd c\u0103 \u201e\u00eentre un anumit om \u015fi \u00eentre anume \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare a p\u0103m\u00e2ntului, care-i permite o anumit\u0103 ocupa\u0163iune, potrivit cu spiritul \u015fi aptitudinile lui, este \u00eentotdeauna o leg\u0103tur\u0103. \u00cen cercet\u0103rile cu privire la barbari, \u00een care s-a pus at\u00e2ta arheologie \u015fi filologie… nu s-a introdus \u015fi acest principiu al leg\u0103turii indisolubile \u00eentre rosturile unui popor \u015fi un anume fel de teritoriu, nu altul\u201c. Ca \u015fi triada de constituire temporal\u0103 (cronologic) \u2013 \u201eprimim\u201c \u2013 \u201ecreem\u201c – \u201etransmitem\u201c \u2013, sinteza se \u00eencheag\u0103 spa\u0163io-sufletesc tot din trei elemente. \u201eO sintez\u0103\u201c \u2013 afirma N. Iorga \u2013 \u201etrebuie s\u0103 aib\u0103 o baz\u0103, un punct de plecare \u015fi o direc\u0163ie \u015fi ea trebuie s\u0103 capete o form\u0103\u201c.
\nProfesorul nu definea sintezele str\u0103ine, ci se referea doar prin compara\u0163ie la ele, sau ilustra direc\u0163iile cu totul diferite ale unor \u201esinteze\u201c vecine, realizate de \u0163\u0103rile europene. Dar st\u0103ruia \u00eendelung asupra celei autohtone, analiz\u00e2nd pe larg componentele men\u0163ionate. \u201eBaza\u201c \u2013 istoriei \u015fi a culturii noastre \u2013 \u201eeste aceea preistoric\u0103\u201c, tr\u0103ind \u201e\u00een cultura popular\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een timpurile noastre. Noi suntem o \u0163ar\u0103 de folclor. Folcloriz\u0103m totul. Chiar \u015fi Domnul din Arge\u015f \u2013 Nicolae Alexandru Basarab, 1352-1364 \u2013, \u201e\u00eembr\u0103cat \u00een stofa scump\u0103, ro\u015fie, cu crinul Angevinilor \u015fi acela este oarecum folclorizat. \u015ei cl\u0103dirile biserice\u015fti mari din R\u0103s\u0103rit au ajuns la noi \u00een propor\u0163ii mai mici, luate de la Athos \u015fi din unele col\u0163uri de provincie, ele nu \u00eenseamn\u0103 dec\u00e2t forma de m\u00e2n\u0103stire, pus\u0103 la \u00eendem\u00e2na unor c\u0103lug\u0103ri s\u0103raci \u015fi umili, \u015fi \u00eentre d\u00e2n\u015fii \u015fi \u0163\u0103ranii no\u015ftri nu era nici un fel de deosebire. Noi suntem sub toate raporturile o \u0163ar\u0103 de folclor \u015fi icoanele noastre sunt interesante prin aceasta. Baza la noi este cultura tracic\u0103 de odinioar\u0103, care a r\u0103mas \u00een via\u0163a popular\u0103, \u00een ve\u015fminte, \u00een cl\u0103direa casei, \u00een interpretarea bisericii, \u00een ornamentele de tot felul\u201c.
\n\u00cen ce prive\u015fte \u201edirec\u0163ia\u201c, profesorul observa c\u0103 ea are \u201eun cuprins de lucruri r\u0103s\u0103ritene \u015fi lucruri apusene\u201c, fiind \u201ecea popular\u0103\u201c. Fa\u0163\u0103 de zonele apusene, unde, chiar dac\u0103, ini\u0163ial, sensul a fost de jos \u00een sus, cultura a r\u0103mas \u201e\u00een anumite cercuri cu care na\u0163iunea este \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 foarte dubioas\u0103\u201c, fiind \u201ere\u0163inut\u0103 \u015fi imobilizat\u0103\u201c \u2013 \u00een Fran\u0163a, spre exemplu la Versailles \u2013, la noi lucrurile, \u201ecare se iau de aiurea se strecoar\u0103 sus \u015fi pic\u0103 jos, trec\u00e2nd prin sita aceasta a noastr\u0103 \u015fi ele se folclorizeaz\u0103 \u00eentr-o form\u0103 pe care i-o d\u0103m noi \u015fi care e o form\u0103 modest\u0103\u201c… \u201ede smerenie, nu de umilin\u0163\u0103\u201c. De\u015fi plauzibil\u0103 p\u00e2n\u0103 la un punct \u2013 dovad\u0103 iile \u015fi catrin\u0163ele \u201eimperiale\u201c din portul popular, pe care le invoca odat\u0103 istoricul asem\u0103n\u00e2nd fecioarele noastre de la \u0163ar\u0103 cu Domni\u0163ele bizantine \u2013 \u201ec\u0103derea\u201c aceasta a \u201ebunurilor culturale\u201c de la clasele de sus e mai degrab\u0103, \u00een viziunea Profesorului, o influen\u0163a a unei teorii germane la mod\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea. Ea \u00eei servea lui N. Iorga spre a argumenta p\u0103trunderea la noi a culturii \u201eprin toate clasele sociale\u201c, permi\u0163\u00e2nd \u201ecolabor\u00e2rea acestor clase sociale \u00eentr-o form\u0103 armonizat\u0103 dup\u0103 sim\u0163irea \u015fi g\u00e2ndirea oric\u0103rui element inteligent \u015fi de gust din poporul\u201c nostru.
\nFapt \u00eendrept\u0103\u0163it! Numai c\u0103 armonia, dac\u0103 se producea \u2013 \u015fi avem argumente c\u0103 s-a produs cel pu\u0163in \u00een Muntenia \u015fi Moldova \u2013, ea era rezultatul, nu at\u00e2t al prelu\u0103rii de sus, prin filtrul \u0163\u0103r\u0103nesc, s\u0103-i zicem, c\u00e2t prin r\u0103m\u00e2nerea p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een secolul al XIX-lea a claselor de sus la nivelul celor de jos. Era o armonie \u2013 dac\u0103 vre\u0163i \u2013 patriarhal\u0103. \u015ei tot ce venea din afar\u0103 se cernea chiar de clasele de sus \u2013 deci, \u00een anumite limite \u2013 prin filtrul folcloric de care vorbea Profesorul. Mai \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 ni se pare afirma\u0163ia c\u0103, \u201emult\u0103 vreme, \u0163\u0103rile rom\u00e2ne\u015fti de odinioar\u0103 nu erau forma\u0163ii de caracter oriental, ci de caracter occidental\u201c. \u201eNoi suntem\u201c \u2013 rostea el \u2013 \u201eo parte rupt\u0103, prin intercalarea unor anumi\u0163i slavi \u00een Panonia \u015fi a ungurilor \u00eentre noi \u015fi vechea noastr\u0103 tovar\u0103\u015f\u0103 de via\u0163\u0103 politic\u0103 militar\u0103 \u015fi cultural\u0103, din Apus, Italia\u201c. Juste sunt \u015fi argumentele aduse \u00een acest sens, c\u0103 Occidentul a exercitat p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu influen\u0163e culturale, politice \u015fi biserice\u015fti asupra noastr\u0103 prin intermediul Ungariei \u015fi Poloniei, \u0163\u0103ri de cruciad\u0103, precum \u015fi prin diversele forme de propagand\u0103: franciscan\u0103, dominican\u0103, iezuit\u0103. Interesant ni se pare \u015fi faptul c\u0103, sus\u0163in\u00e2nd deopotriv\u0103 imensa \u00eenr\u00e2urire oriental\u0103 asupra noastr\u0103, N. Iorga tindea s\u0103 vad\u0103 \u00een ea, la urma urmei, tot o influen\u0163\u0103 apusean\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care, \u00eent\u00e2i, Bizan\u0163ul \u015fi apoi Istanbulul erau continuatoare ale Romei. \u201eE o \u00eentrebare\u201c \u2013 rostea el, cu anume pl\u0103cere teatral\u0103 de a r\u0103sturna prejudec\u0103\u0163ile \u2013 \u201enoi suntem orientali sau nu suntem orientali? E obiceiul, mai ales \u00een Ardeal, s\u0103 se fug\u0103 de tot ce este Oriental. Dar nu este nici un motiv s\u0103 fugim de acest Orient at\u00e2t de respectabil. Orientul, \u00een anumite momente, era cu mult superior Occidentului. Ce era bietul Occident franc, saxon \u015fi vizigot pe l\u00e2ng\u0103 Imperiul Bizantin de secole \u00eentregi? Ce a fost, ca adunare a puterilor, ca stabilire a unei monarhii, a unei administra\u0163ii adev\u0103rate, a unor finan\u0163e fin or\u00e2nduite, a unor armate totdeauna sigure, Imperiul Otoman la jum\u0103tatea secolului al XV-lea, fa\u0163\u0103 de \u00eens\u0103il\u0103tura capricioas\u0103 \u015fi schimb\u0103toare a regilor francezi, sau fa\u0163\u0103 de monarhia din Germania, sau fa\u0163\u0103 de nea\u015fezarea din Peninsula Iberic\u0103? Imperiul Otoman nu este, \u00eens\u0103, dec\u00e2t o form\u0103 a Imperiului Bizantin \u015fi acesta nu este dec\u00e2t o alt\u0103 form\u0103 \u2013 zic prea mult \u2013 o continuare, cu deosebire \u00een ce prive\u015fte limba a Romei, un lucru a\u015fa de mare, \u015fi limba \u00eentrebuin\u0163at\u0103 era un lucru a\u015fa de secundar la Imperiul de odinioar\u0103.\u201c
\nDar de\u015fi releva cu orice prilej reflexele Romei \u00een via\u0163a noastr\u0103 spiritual\u0103 \u2013 chiar venite prin intermediari \u2013 N. Iorga nu putea s\u00e3 nu sublinieze rolul uria\u015f al religiei ortodoxe, ca sintez\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een \u00eens\u0103\u015fi perpetuarea fiin\u0163ei noastre etnice. \u201eAzi\u201c \u2013 afirma el la un moment dat \u2013 \u201enoi nu p\u0103r\u0103sim ortodoxia, nu pentru ce ne-a dat ea, ci pentru ce i-am dat noi. Exist\u0103 o sintez\u0103 religioas\u0103 \u00een chiar sufletul nostru\u201c, care ar fi perpetuat din vechiul fond \u201eelemente geto-trace\u201c \u015fi \u201eelemente care s-au numit mai t\u00e2rziu bogomilice\u201c. Istoricul aprecia cu at\u00e2t mai mult ortodoxia, cu c\u00e2t ea s-a p\u0103strat la noi \u00een marginile vie\u0163ii \u015fi culturii populare. \u201eFapt este\u201c \u2013 observa profesorul, autor al cunoscutei Istorii a religiei ortodoxe \u015fi a vie\u0163ii religioase la rom\u00e2ni \u2013 \u201ec\u0103, mul\u0163umit\u0103 unui \u015fir \u00eentreg de \u00eemprejur\u0103ri, a c\u0103ror urm\u0103rire nu poate intra aici, poporul rom\u00e2nesc a fost legat \u00een imensa lui majoritate de ortodoxie, pe care a interpretat-o \u00een sensul s\u0103u, care nu este nici grecesc, nici sud slav, nici rusesc, \u015fi care are acela\u015fi caracter pe care \u00eel are \u015fi via\u0163a general\u0103 a rom\u00e2nilor, caracterul acela patriarhal, s\u0103tesc, \u0163\u0103r\u0103nesc, lucrul de c\u0103petenie fiind preotul sau popa \u015fi nu episcopul, mai ales toate gradele care sunt \u00een episcopat, acestea fiind lucruri mai t\u00e2rzii, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o dezvoltare dus\u0103 mult mai departe \u015fi cu anumite influen\u0163e str\u0103ine. Biserica noastr\u0103 nu este episcopal\u0103, exarhal\u0103 \u015fi cultural\u0103 \u00een r\u00e2ndul \u00eent\u00e2i, ci una din manifest\u0103rile acelui spirit popular, care formeaz\u0103 caracteristica general\u0103 a at\u00e2tor veacuri din trecutul nostru.\u201c
\nP\u00e2n\u0103 la un punct, \u201ebaza\u201c ajunge s\u0103 se confunde \u2013 de\u015fi N. Iorga le prezenta separat \u2013 cu cele dint\u00e2i aluviuni intrate \u00een substan\u0163a etnic\u0103 primar\u0103. Ne referim la influen\u0163ele latine \u015fi la cele ulterioare, slave, care, teoretic, sunt p\u0103r\u0163i ale \u201edirec\u0163iei\u201c Occident\/ Orient (\u00eentre care spiritualitatea rom\u00e2n\u0103 a oscilat \u015fi din care \u015fi-a tras o bun\u0103 parte a sevelor). Fiind a\u015fa de vechi, mai ales cele latine, au contribuit esen\u0163ial la fixarea timbrului specific tradi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u00een configurarea satului arhaic, s\u00e2mburele \u201eformei\u201c pe care o \u00eembrac\u0103 sinteza rom\u00e2neasc\u0103 de cel pu\u0163in dou\u0103 milenii. Satul, r\u0103mas neschimbat p\u00e2n\u0103 \u00een pragul contemporaneit\u0103\u0163ii, \u00een perioada interbelic\u0103, este nucleul grupurilor de sate, sau a a\u015fez\u0103rilor de pe o vale, dintr-o depresiune, mai larg dintr-o zon\u0103, care s-au constituit cu mult \u00eenaintea formelor statale, \u00een a\u015fa-zisele \u201e\u0163\u0103ri\u201c r\u0103mase cu anume autonomie \u015fi sub voievozi, pe care N. Iorga le nume\u015fte \u201eRom\u00e2nii\u201c sau \u201eRomanii\u201c dac\u0103 ele puteau fi \u00eent\u00e2lnite dincolo de hotarele spa\u0163iului etnic. Dup\u0103 M. Sadoveanu, L. Blaga \u015fi al\u0163i oameni de cultur\u0103, care au f\u0103cut elogiul satului rom\u00e2nesc sau o dat\u0103 cu ei dac\u0103 nu mai devreme \u2013 c\u0103ci ideile din cursul de istorie universal\u0103 din 1933\u20131936, se g\u0103sesc \u015fi \u00een scrierile sale anterioare \u2013 N. Iorga aduce o c\u0103lduroas\u0103 laud\u0103 satului c\u0103ruia \u00eei dator\u0103m p\u0103strarea originalit\u0103\u0163ii specifice: \u201eCeea ce este de cea mai mare importan\u0163\u0103 ca element de istorie universal\u0103 la noi fa\u0163a de toate \u0163\u0103rile vecine, fa\u0163\u0103 de to\u0163i balcanicii \u015fi de foarte multe regiuni mult mai \u00eenaintate din vecin\u0103tate, este faptul c\u0103 la noi satul este ceva neschimbat din vremurile cele mai vechi. Dac\u0103 am avea o hart\u0103 din secolul al XIV-lea, multe sate le-am g\u0103si exact \u00een acela\u015fi loc ca azi, \u015fi verificarea se poate face pentru multe din ele. Este satul care se p\u0103streaz\u0103 cu \u00aboamenii buni \u015fi b\u0103tr\u00e2ni\u00bb, cu \u00abadun\u0103rile\u00bb de acolo, cu \u00abzborurile\u00bb, comerciale, cu t\u00e2rgul anual, b\u00e2lciul sau iarmarocul, ca \u00een Moldova, cu nedeile \u015fi panairul, cum se zice \u00een Dobrogea, cu logof\u0103tul local \u015fi cele dint\u00e2i acte de drept, care nu se fac la Curte, ci la sate. \u00cen toat\u0103 Peninsula Balcanic\u0103 nu se va g\u0103si o origine de drept care s\u0103 se sprijine pe dreptul tradi\u0163ional nescris, cu elemente foarte vechi \u015fi trace, \u015fi bizantine, \u015fi romane, care, \u015ftiute de b\u0103tr\u00e2nii satelor, se interpretau \u00een zapisele locale, de la care se mergea la forma domneasc\u0103. Pentru s\u00e2rbi \u015fi bulgari, sunt documente, dar ele vin de la Curte; via\u0163a constitu\u0163ional\u0103, legal\u0103, administrativ\u0103, moral\u0103 a satului nu exist\u0103. Acest sat care a r\u0103mas totdeauna acolo, \u00eenseamn\u0103 o mare familie, pentru c\u0103 to\u0163i sunt rude, \u015fi fetele care se m\u0103rit\u0103 \u00eentr-un sat, se despart de p\u0103rin\u0163ii lor \u015fi intr\u0103 \u00een familia satului celuilalt, iar so\u0163ul s\u0103rac, f\u0103r\u0103 p\u0103m\u00e2ntul lui de familie, care vine \u00eentr-un sat, dispare acolo ca individualitate \u015fi fiul poart\u0103 numele mamei, fiindc\u0103 mama aduce mo\u015fia. Satul acesta genealogic, pe care, \u00een Peninsula Balcanic\u0103, \u00eel \u00eent\u00e2lnim mai rar, se \u00eembin\u0103 cu satul de necontenit\u0103 \u00eenaintare a desc\u0103lec\u0103torilor \u0163\u0103rani, de exemplu, cum este un Sc\u0103ieni \u015fi sus un Sc\u0103io\u015fi, locul unde ciobanii \u00eent\u00e2lneau scaii care se prindeau de oi, oamenii care veneau de la munte au cobor\u00e2t de vale \u015fi au format satul Sc\u0103ienilor. Sunt satele cu numele terminate \u00een e\u015fti: Petre\u015fti, satul urma\u015filor lui Petre; \u015fi cum formele cele noi se fac, nu \u00een chip revolu\u0163ionar, prin f\u0103r\u00e2mare, ci \u00een chip sedimentar, cum \u00een r\u00e2uri se a\u015fterne nisipul, cei de la Petre\u015fti, dac\u0103 fac un sat \u00een jos, va fi satul Petre\u015ftenilor, al oamenilor care vin de la Petre\u015fti… Acesta este lucrul cel mare, dat \u00een istoria universal\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 lucruri mai vechi cum este existen\u0163a \u00abRomaniei\u00bb \u00abRom\u00e2niei\u00bb locale.\u201c
\n\u0162inem s\u0103 relev\u0103m, c\u0103tre sf\u00e2r\u015fitul acestor r\u00e2nduri, c\u0103, \u00een pofida sublinierii vechimii \u015fi originalit\u0103\u0163ii sintezei rom\u00e2ne, nu se vede de nic\u0103ieri la N. Iorga, subaprecieri la adresa celorlalte popoare sau excese de na\u0163ionalism, cum, poate, ne-am fi a\u015fteptat s\u0103 \u00eent\u00e2lnim la un a\u015fa de fervent cultivator al sentimentului na\u0163ional. El \u0163inea chiar s\u0103 afirme, la un moment dat, preciz\u00e2nd conceptul \u201estatului de sintez\u0103\u201c, pe care l-ar reprezenta statul rom\u00e2n: \u201eCum am mai avut ocazia s\u0103 o spun deseori, meritul nostru cel mare nu este c\u0103 am p\u0103strat un fel de individualitate na\u0163ional\u0103 venit\u0103 pe o cale misterioas\u0103, \u00een care n-ar fi intrat nici un fel de elemente din afar\u0103, ci este c\u0103 am primit influen\u0163e de pretutindeni, c\u0103 le-am potrivit, c\u0103 le-am armonizat cu \u00eensu\u015firile fundamentale ale rasei, cu necesit\u0103\u0163ile p\u0103m\u00e2ntului \u015fi cu vecin\u0103t\u0103\u0163ile care ne \u00eenconjoar\u0103. \u00cen felul acesta, avem valori care vin din elementele \u00eemprumutate \u015fi din prelucrarea la care am supus aceste elemente \u00eemprumutate. Alc\u0103tuiri luate indirect \u015fi nepotrivite cu celelalte stric\u0103, iar o influen\u0163\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, ba chiar, care, la \u00eenceput, s\u0103 nu fi fost s\u0103n\u0103toas\u0103, dar pe urm\u0103 s\u0103 o fi readus la s\u0103n\u0103tate \u015fi s\u0103 o fi \u00eentrebuin\u0163at la via\u0163a noastr\u0103 organic\u0103, sunt lucruri de cea mai mare importan\u0163\u0103. Nu avem dec\u00e2t s\u0103 ne felicit\u0103m c\u0103 am fost a\u015feza\u0163i la o r\u0103scruce de drum mare, de civiliza\u0163ie, unde ne-au venit lucruri din multe p\u0103r\u0163i\u201c.
\nMerit\u0103 a fi citat\u0103 \u015fi o reflec\u0163ie complementar\u0103: \u201eNoi am folosit… enorm de pe urma d\u0103r\u00e2m\u0103rii forma\u0163iunilor politice cre\u015ftine\u015fti din Peninsula Balcanic\u0103 <datorit\u0103 expansiunii turce\u015fti>. Am devenit, de la \u00eenceput, un loc de refugiu, unde elementele venite s-au contopit cu vechile elemente de \u0163ar\u0103. O sintez\u0103 interesant\u0103 a rezultat de la \u00eenceput \u015fi mai ales \u00een Muntenia. \u00cen Moldova, elementele str\u0103ine au venit de aiurea, de\u015fi sunt interesante \u015fi acelea\u201c. Se \u00een\u0163elege c\u0103 evoc\u00e2nd mul\u0163imea elementelor str\u0103ine, c\u0103rora \u00een permanen\u0163\u0103 a trebuit s\u0103 le fac\u0103 fa\u0163\u0103, la \u201er\u0103scrucea de drum mare\u201c, \u00een care se afla, poporul rom\u00e2n, istoricul f\u0103cea elogiul puterii noastre de asimilare, prin care spiritualitatea na\u0163ional\u0103 s-a \u00eembog\u0103\u0163it continuu, trec\u00e2nd din sintez\u0103 \u00een sintez\u0103, prin intermediul c\u0103rora a intrat \u201eca factor <tot mai> activ \u00een istoria universal\u0103\u201c.
\nDin p\u0103cate, vastitatea materialului, pe care a trebuit s\u0103-l prezinte, nu i-a permis lui N. Iorga, nici chiar \u00een trei ani de curs, s\u0103 ajung\u0103 la sinteza rom\u00e2neasc\u0103, pe care a realizat-o Marea Unire de la 1918. El s-a oprit, for\u0163at de timp, la Unirea din 1859, cu \u201econtribu\u0163ia\u201c rom\u00e2neasc\u0103 surprinz\u0103toare, a punerii marilor Puteri europene \u00een fa\u0163a \u201efaptului \u00eendeplinit\u201c, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, ca Domn, \u00een ambele Principate, \u00eempotriva voin\u0163ei acestora, \u015fi, ulterior, prin intrarea Rom\u00e2niei, al\u0103turi de ru\u015fi, \u00een r\u0103zboiul \u00eempotriva turcilor de la 1877, s\u0103v\u00e2r\u015find un alt \u201efapt \u00eendeplinit\u201c, f\u0103r\u0103 aprobarea Puterilor. \u201eFaptul \u00eendeplinit\u201c a devenit apoi un loc comun \u00een practica diplomatic\u0103 european\u0103 \u015fi chiar mondial\u0103. Reu\u015fea s\u0103 condamne, totu\u015fi, \u00een final a\u015fa-zisele tratative de la Berlin (1878), la care nu numai c\u0103 delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 nu a fost admis\u0103, dar ni s-au luat din nou \u2013 prin \u201edictatul\u201c lui Bismarck \u2013 jude\u0163ele din sudul Basarabiei, date prin Pacea de la Paris, din 1856, spre a \u015fterge, chipurile, ofensa ce i se adusese Rusiei, \u00een principal de c\u0103tre Fran\u0163a, acum \u00eenvins\u0103.
\nDe\u015fi s-ar mai putea spune multe despre interesantul curs al lui N. Iorga, \u00eencheiem cu dou\u0103 afirma\u0163ii categorice ale Profesorului privitoare la existen\u0163a noastr\u0103 pe aceste locuri, care constituie, nu numai premisele, ci si concluziile expunerilor sale: \u201ePoporul rom\u00e2nesc, at\u00e2t c\u00e2t este, unde este a fost, prin \u00eenainta\u015fii s\u0103i, totdeauna aici\u201c; \u201eDac\u0103 statele noastre au rezistat at\u00e2ta vreme, at\u00e2tor atacuri venite din at\u00e2tea p\u0103r\u0163i, aceasta dovede\u015fte c\u0103 ele au fost state de necesitate mondial\u0103, \u015fi ast\u0103zi, chiar dac\u0103 noi avem \u015fanse de a c\u00e2\u015ftiga biruin\u0163a fa\u0163\u0103 de adversarii no\u015ftri, posibil aceast\u0103 biruin\u0163\u0103 n-am putea-o c\u0103p\u0103ta dec\u00e2t \u00eenveder\u00e2nd \u015fi prin situa\u0163ia noastr\u0103 \u015fi prin munca noastr\u0103 ordonat\u0103 c\u0103 noi suntem un element necesar \u00een via\u0163a lumii\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eSinteza\u201c constituie un concept extrem de important \u00een cadrul viziunii lui N. Iorga asupra istoriei. Ea se refer\u0103, \u00een genere, la modul de \u00eenchegare a structurii unor popoare \u2013 a acelor neamuri care supravie\u0163uiesc din confruntarea cu altele \u2013 tinz\u00e2nd, \u00een acest caz, a se identifica cu specificul na\u0163ional, dar poate defini \u015fi aspecte particulare… Cite\u0219te mai mult »Sinteza istoric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[31],"class_list":["post-22785","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-n-iorga"],"views":2759,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22785","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22785"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22785\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22785"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22785"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22785"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}