Virginia Woolf (1882-1941) este cea mai cunoscut\u0103 scriitoare britanic\u0103. Ea se distinge ca figur\u0103 major\u0103 a curentului modernist, aduc\u00e2nd inova\u0163ii semnificative \u015fi \u00eembog\u0103\u0163ind natura discursului literar, \u00een special tehnica monologului interior \u015fi a reprezent\u0103rii fluxului con\u015ftiin\u0163ei, reu\u015find s\u0103-\u015fi \u00eenal\u0163e opera pe treapta unor nume ca Proust \u015fi Joyce, Kafka \u015fi Faulkner. Stilul s\u0103u se face, de asemenea, remarcat \u00een domeniul criticii literare \u015fi al eseisticii.
\nScrierile sale exploreaz\u0103 problematica timpului \u015fi a memoriei, percepute sub forma curgerii continue a fluxului con\u015ftiin\u0163ei (stream of consciousness) \u00een care totul \u00eenoat\u0103 ca-ntr-un curent, din care emerge discontinuu \u201eclipa\u201c, totul r\u0103sfr\u00e2ng\u00e2ndu-se \u00een \u201edinamismul clipei\u201c. Aceast\u0103 percep\u0163ie apropie viziunea Virginiei Woolf de cea a filosofului Henri Bergson, \u00een ceea ce prive\u015fte intui\u0163ia duratei, precum \u015fi de viziunea fizicianului cuantic David Bohm, \u00een ceea ce prive\u015fte \u201emomentul ca element fundamental\u201c, extensia \u015fi durata unui moment \u2013 secund\u0103, minut, or\u0103, zi, an, via\u0163\u0103, secol \u2013 variind, put\u00e2ndu-se comprima sau dilata, \u00eenf\u0103\u015fura sau desf\u0103\u015fura.
\nAceast\u0103 tem\u0103 e recurent\u0103 \u00een romanele Virginiei Woolf, \u00een special \u00een Doamna Dalloway, unde via\u0163a personajelor se desf\u0103\u015foar\u0103 pe parcursul unei singure zile, apoi \u00een Orlando, unde un singur personaj traverseaz\u0103 mai multe secole. De asemenea, \u00een Valurile, capodopera literar\u0103 ce sintetizeaz\u0103 cel mai profund \u015fi mai sublim fibra, nervura \u015fi axa sim\u0163irii Virginiei Woolf, sunt descrise \u00een transparen\u0163e tot mai largi v\u00e2rstele zilei \u015fi ale anului, ale omului \u015fi ale universului, toate acestea reprezent\u00e2nd ritmurile vie\u0163ii curg\u00e2nd succesiv \u015fi simultan, divergent \u015fi convergent, \u00eentr-o mi\u015fcare centrifug\u0103 \u015fi centripet\u0103, \u00een care pluralitatea aparent\u0103 r\u0103spunde, asemenea valurilor, unei unit\u0103\u0163i din ad\u00e2nc.
\nC\u0103ci totul graviteaz\u0103 \u00een jurul unit\u0103\u0163ii ce transcende diversitatea \u015fi durata, limitarea \u015fi singur\u0103tatea de a fi doar una dintre formele realit\u0103\u0163ii. \u00cen spiritul acestei unit\u0103\u0163i primordiale trebuie v\u0103zut\u0103 \u015fi aspira\u0163ia \u00eentru recuperarea naturii androgine, a femininului \u015fi a masculinului, visat\u0103 at\u00e2t de mult de autoare: \u201eEste fatal s\u0103 fii pur \u015fi simplu b\u0103rbat sau femeie; trebuie s\u0103 fii masculin de feminin\u0103 \u015fi feminin de masculin\u0103, trebuie ca \u00een minte s\u0103 existe un fel de colaborare \u00eentre b\u0103rbat \u015fi femeie, trebuie s\u0103 aib\u0103 loc anumite alian\u0163e ale extremelor.\u201c (Virginia Woolf, O camer\u0103 separat\u0103, Editura Univers, p. 131, Bucure\u015fti, 1999)
\nNu suntem astfel departe de ceea ce alchimi\u015ftii numesc coniunctio oppositorum, \u00eentreaga n\u0103zuin\u0163\u0103 a alchimiei fiind de a pune \u00een acord fundamentul feminin al sufletului, al incon\u015ftientului cu principiul ordonator al spiritului, al masculinului, al con\u015ftientului. Adic\u0103 de a uni \u201ejosul\u201c \u015fi \u201esusul\u201c, p\u0103m\u00e2ntul \u015fi cerul, \u00eentunericul \u015fi lumina ca manifest\u0103ri subordonate artei unirii contrariilor \u00een uno acto. Virginia Woolf \u015fi-a asumat din plin aceast\u0103 \u201eart\u0103\u201c. Ea a avut curajul enorm de a se mi\u015fca pe axa contrariilor \u015fi a bipolarit\u0103\u0163ii vie\u0163ii, pe axa crucii dat\u0103 de perspectiva verticalei \u015fi orizontalei, \u00eempletite \u00een sinusoida vie\u0163ii.
\nPersonalitatea Virginiei Woolf, ca univers al sim\u0163irii, g\u00e2ndirii \u015fi expresiei, este una proeminent artistic\u0103. \u015ei nimic nu pare s\u0103 exprime mai bine structura personalit\u0103\u0163ii ei dec\u00e2t acel dinamism \u00een care dispozi\u0163ia melancolic\u0103 e \u201etulburat\u0103 de un principiu de antinomie\u201c, dinamism at\u00e2t de specific temperamentelor artistice.
\nLocuind alternativ la o margine sau alta a fiin\u0163ei, tabloul Virginiei Woolf ne apare, a\u015fa cum reiese din numeroasele relat\u0103ri f\u0103cute de cei ce au cunoscut-o, ca o \u00eempletire de elemente contrare, ea pendul\u00e2nd \u00eentre timiditate, sfial\u0103, ezitare \u015fi excentricitate, non\u015falan\u0163\u0103, \u00eendr\u0103zneal\u0103; \u00eentre melancolie, triste\u0163e, disperare \u015fi vioiciune, exuberan\u0163\u0103, exaltare; \u00eentre afirmare \u015fi negare, \u00eentre a fi \u015fi a nu fi.
\nDin punct de vedere psihiatric, structura psihic\u0103 a Virginiei Woolf, marcat\u0103 de o evolu\u0163ie ciclic\u0103, sinusoidal\u0103, cu alternan\u0163e \u00eentre st\u0103ri euforice \u015fi depresive, maniacale \u015fi melancolice, contureaz\u0103 tabloul clinic al bolii bipolare sau al psihozei maniaco-depresive care str\u0103bate ca un fir cardinal \u00eentreaga existen\u0163\u0103 a Virginiei, evolu\u00e2nd \u00eentre forme mai u\u015foare (mood swings) sau mai acute (breakdowns) \u015fi culmin\u00e2nd cu sinuciderea din 1941, la v\u00e2rsta de 59 de ani.
\nUnii autori pun sindromul maniaco-depresiv de care a suferit scriitoarea britanic\u0103 pe seama eredit\u0103\u0163ii \u015fi a temperamentului artistic \u2013 considerat str\u00e2ns legat de creativitate \u015fi de boala bipolar\u0103, a c\u0103rei structur\u0103 cognitiv\u0103 \u015fi stare modificat\u0103 de con\u015ftiin\u0163\u0103 permite atingerea unor regiuni de grani\u0163\u0103 ale min\u0163ii, mai exact ale incon\u015ftientului, inhibate \u015fi inaccesibile \u00een mod normal (Kay Jamison, Manic-Depressive Ilness and the Artistic Temperament, Free Press, 1993).
\nAl\u0163i autori, dimpotriv\u0103, atribuie boala Virginiei Woolf exclusiv evenimentelor extrem de nefericite \u015fi de nefaste ale vie\u0163ii scriitoarei. Quentin Bell, de pild\u0103, unul dintre nepo\u0163ii \u015fi, ulterior, biografii Virginiei, consider\u0103 c\u0103 boala ei se grefeaz\u0103 pe fondul unei serii lungi de evenimente nefericite \u015fi de pierderi majore, cum ar fi moartea timpurie a mamei, c\u00e2nd ea avea doar 13 ani, urmat\u0103 de mor\u0163ile tat\u0103lui \u015fi ale celor doi fra\u0163i, Stella \u015fi Thoby, ce s-au succedat p\u00e2n\u0103 ca ea s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 25 de ani.
\nFaptul c\u0103 \u00een copil\u0103rie, la v\u00e2rsta de 6 ani, Virginia a fost molestat\u0103 sexual de fratele ei vitreg, George, iar \u00een adolescen\u0163\u0103 a fost h\u0103r\u0163uit\u0103 sexual de cel\u0103lalt frate vitreg, Gerald, i-a afectat Virginiei Woolf \u00eentreaga existen\u0163\u00e3, ea afirm\u00e2nd \u00een acest sens c\u0103 n-a mai sim\u0163it niciodat\u0103 pl\u0103cere, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd frigid\u0103 toat\u0103 via\u0163a \u015fi neav\u00e2nd contacte sexuale nici chiar dup\u0103 c\u0103s\u0103toria cu Leonard Woolf, fapt ce nu pare a le fi afectat-o, fiind considerat\u0103 de to\u0163i una fericit\u0103. Tot ca urmare a acestor traume sexuale, ea a manifestat tendin\u0163e homosexuale, \u00eens\u0103 mai mult la nivel erotic dec\u00e2t sexual propriu-zis.
\nDac\u0103 ad\u0103ug\u0103m \u015fi privarea de mam\u0103, survenit\u0103 c\u00e2nd scriitoarea avea doar 13 ani, vom \u00een\u0163elege mai bine de ce Virginia Woolf avea s\u0103 caute toat\u0103 via\u0163a ei iubirea acelei mame \u00een care s\u0103 fie \u201econ\u0163inut\u0103\u201c. Dup\u0103 moartea mamei, ea a c\u0103utat sprijin \u015fi c\u0103ldur\u0103 \u00een bra\u0163ele surorilor ei mai mari, Stella \u015fi Vanessa, iar apoi \u00een bra\u0163ele altor femei mai \u00een v\u00e2rst\u0103, absen\u0163a mamei explic\u00e2nd \u015fi tendin\u0163a ei spre homosexualitate, accentuat\u0103, desigur, de molestarea sexual\u0103 din copil\u0103rie \u015fi adolescen\u0163\u0103.
\nPrivarea de mam\u0103 este foarte semnificativ\u0103 din perspectiv\u0103 psihanalitic\u0103, \u00een sensul c\u0103 durerea \u015fi frustrarea legate de pierderea ei creeaz\u0103 o imagine inconsistent\u0103 a mamei \u00een care dragostea se \u00eembin\u0103 alternativ cu ura. Aceast\u0103 ambivalen\u0163\u0103, \u00een care un obiect intern al iubirii, inconsistent \u015fi fragil, devine un obiect al urii \u015fi al distrugerii, a fost permanent resim\u0163it\u0103 de Virginia Woolf, care n-a reu\u015fit s\u0103 concilieze cele dou\u0103 impulsuri fundamentale, iubirea \u015fi ura, dec\u00e2t la nivel ideatic, dar niciodat\u0103 la nivel personal.
\nDe altfel, sinuciderea Virginiei poate fi privit\u0103, din aceea\u015fi perspectiv\u0103 psihanalitic\u0103, tot \u00een leg\u0103tur\u0103 cu mama, cu \u00eenceputul \u015fi cu speran\u0163a incon\u015ftient\u0103 de a se uni cu ea prin moarte. E foarte revelator faptul c\u0103 Virginia Woolf alege ca element al mor\u0163ii apa, apa fiind considerat\u0103 simbolul matern prin excelen\u0163\u0103. Astfel, \u201emoartea \u00een ape va fi cea mai matern\u0103 dintre mor\u0163i. Dorin\u0163a omului este ca \u00eentunecatele ape ale mor\u0163ii s\u0103 devin\u0103 apele vie\u0163ii, ca moartea \u015fi str\u00e2nsoarea-i rece s\u0103 fie p\u00e2ntecul matern\u201c(Gaston Bachelard, Apa \u015fi visele, Editura Univers, Bucure\u015fti, 1995, p. 84).
\nDincolo de toate controversele privind premisele bolii Virginiei Woolf, consider c\u0103 acestea nu pot fi stabilite \u00een mod tran\u015fant, exclusivist \u015fi unilateral \u00een termeni de ereditate sau de evenimente nefericite. Mai cur\u00e2nd, boala bipolar\u0103 a Virginiei Woolf poate fi v\u0103zut\u0103 ca o \u00eenclina\u0163ie, ca o predispozi\u0163ie care ar fi putut r\u0103m\u00e2ne la stadiul de poten\u0163ialitate, de laten\u0163\u0103 dac\u0103 seria lung\u0103 a evenimentelor nefaste n-ar fi ac\u0163ionat precum un \u201eexplozibil\u201c, precum o arm\u0103 de foc, precum un \u201etr\u0103gaci\u201c, declan\u015f\u00e2nd printr-un \u201edeclic\u201c boala maniaco-depresiv\u0103 \u00een st\u0103ri de alternan\u0163\u0103 total\u0103.
\nBipolaritatea de care a suferit Virginia Woolf ar putea fi interpretat\u0103 \u015fi \u00eentr-o alt\u0103 cheie, mult mai larg\u0103, mai generoas\u0103, mai subtil\u0103 \u015fi mai apropiat\u0103 de spiritul, de chintesen\u0163a \u015fi de \u201enebunia\u201c constitutive vie\u0163ii. N-am putea astfel traduce \u00eentreaga polaritate \u015fi \u00eentregul dinamism psihic al Virginiei prin categoriile existen\u0163iale sus-jos, ascensiune-c\u0103dere, \u00een\u0103l\u0163ime-ad\u00e2ncime? Categorii mai largi \u015fi mai cuprinz\u0103toare ale polarit\u0103\u0163ii vie\u0163ii \u015fi mor\u0163ii din care Virginia Woolf \u015fi-a extras at\u00e2t for\u0163a \u015fi viziunea intui\u0163iilor \u015fi a crea\u0163iilor literare, c\u00e2t \u015fi sl\u0103biciunea, epuizarea, c\u0103derile repetate \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, fatal, moartea.
\n\u00centreaga sensibilitate a Virginiei Woolf ar putea fi, a\u015fadar, v\u0103zut\u0103 ca mobil al unui elan \u015fi ca mobil al unei c\u0103deri, dou\u0103 mi\u015fc\u0103ri, dou\u0103 deveniri ce se formeaz\u0103, \u00een sens contrar, \u00eempreun\u0103, \u00eentr-o dualitate dinamic\u0103 care exprim\u0103 \u00eens\u0103\u015fi drama, conflictul \u015fi contradic\u0163ia intern\u0103 a (progresului) vie\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Virginia Woolf (1882-1941) este cea mai cunoscut\u0103 scriitoare britanic\u0103. Ea se distinge ca figur\u0103 major\u0103 a curentului modernist, aduc\u00e2nd inova\u0163ii semnificative \u015fi \u00eembog\u0103\u0163ind natura discursului literar, \u00een special tehnica monologului interior \u015fi a reprezent\u0103rii fluxului con\u015ftiin\u0163ei, reu\u015find s\u0103-\u015fi \u00eenal\u0163e opera pe treapta unor nume ca Proust \u015fi Joyce, Kafka \u015fi Faulkner. Stilul s\u0103u se face,… Cite\u0219te mai mult »Virginia Woolf \u2013 \u00eentre flux \u015fi reflux, crea\u0163ie \u015fi boal\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13790,13789],"class_list":["post-22783","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-biografie-virginia-woolf","tag-romanele-virginiei-woolf"],"views":1784,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22783","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22783"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22783\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22783"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22783"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22783"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}