{"id":22781,"date":"2015-03-19T14:15:03","date_gmt":"2015-03-19T12:15:03","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22781"},"modified":"2015-03-19T14:15:03","modified_gmt":"2015-03-19T12:15:03","slug":"ziduri-poduri-adevaruri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ziduri-poduri-adevaruri\/","title":{"rendered":"Ziduri, poduri, adev\u0103ruri"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Ismail Kadare, Podul cu trei arce, traducere de Marius Dobrescu, Editura Humanitas Fiction, Bucure\u015fti, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>Un palat plin de lungi coridoare \u015fi de tainice galerii, simboliz\u00e2nd modalit\u0103\u0163ile de care un nemilos sultan se folose\u015fte pentru a controla visele supu\u015filor s\u0103i era imaginea tutelar\u0103 din romanul Palatul viselor (1981), text \u00een care Ismail Kadare f\u0103cea numeroase aluzii la societatea albanez\u0103 contemporan\u0103 \u015fi, \u00een fond, la orice regim totalitar. Ulterior, \u00een Piramida (1991), scriitorul albanez de mai multe ori nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatur\u0103 descria monstruoasa construc\u0163ie de piatr\u0103 care p\u0103rea a anula energiile tuturor locuitorilor \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei, doar pentru a asigura iluzoria nemurire a unui conduc\u0103tor nes\u0103buit. Dimensiunea simbolic\u0103 \u015fi parabolic\u0103 a scrisului lui Kadare devine evident\u0103 \u00een acest fel, ea fiind subliniat\u0103 \u015fi de apari\u0163ia repetat\u0103 \u00een romanele sale a semnifica\u0163iilor pietrei. Iar dac\u0103 istoria e, de cele mai multe ori, un co\u015fmar din care fiin\u0163ei umane \u00eei este, dup\u0103 cum spunea \u015fi James Joyce, imposibil s\u0103 se trezeasc\u0103, materialul predilect de construc\u0163ie, piatra, trimite \u00een mod clar la sensurile unui destin din care nu exist\u0103 sc\u0103pare. C\u0103ci, dup\u0103 cum citim \u00een Podul cu trei arce, fiecare edificiu uman este, \u00een mai mare sau mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103, asemenea unei crime, c\u00e2t\u0103 vreme e nevoie de o jertf\u0103 care s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 dureze.<br \/>\n<strong>Constructorul \u015fi Istoria<\/strong><br \/>\nDesigur, pentru cititorii zonei balcanice (\u015fi nu numai, \u00eens\u0103 mai ales pentru ace\u015ftia!) sensurile sacrificiului necesar unei crea\u0163ii sunt cunoscute, dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 diverse variante ale acestei legende sunt prezente \u00een folclorul din Rom\u00e2nia, Bulgaria, Grecia sau Serbia. Imaginea me\u015fterului constructor care \u00ee\u015fi zide\u015fte unul dintre apropia\u0163i pentru a-\u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fi opera apare nu o dat\u0103, dincolo de dimensiunea strict folcloric\u0103, \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103. Astfel \u00eenc\u00e2t cititorul de la noi va observa pe dat\u0103 aparenta potrivire a semnelor textuale din M\u00e2n\u0103stirea Arge\u015fului \u015fi romanul Podul cu trei arce, romanul de cur\u00e2nd ap\u0103rut la Editura Humanitas, \u00een foarte frumoasa \u015fi inspirata traducere a lui Marius Dobrescu. Numai c\u0103 Ismail Kadare \u00ee\u015fi construie\u015fte, \u015fi \u00een acest caz, discursul narativ cu o extraordinar\u0103 complexitate, destr\u0103m\u00e2nd cu grij\u0103 aproape tot ceea ce p\u0103rea, la un moment dat, a fi sigur \u015fi adev\u0103rat din perspectiva personajelor c\u0103r\u0163ii. C\u0103ci, dac\u0103 ini\u0163ial nevoia oamenilor dintr-o localitate albanez\u0103 de secol XIV de a avea un pod care s\u0103 \u0163in\u0103 \u00een fr\u00e2u apele nest\u0103vilite ale r\u00e2ului Ujana cea Rea pare determinat\u0103 de un semn (criza de epilepsie a unui necunoscut, explicat\u0103 de c\u0103tre un alt necunoscut, c\u0103lug\u0103r r\u0103t\u0103citor, drept o indica\u0163ie dumnezeiasc\u0103 de edificare a unei pun\u0163i de piatr\u0103), treptat devine evident c\u0103 totul nu fusese altceva dec\u00e2t o elaborat\u0103 (\u015fi perfid\u0103&#8230;) strategie pus\u0103 la cale de compania interesat\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 profit de pe urma construirii podului, la fel cum ob\u0163inuse \u015fi de pe urma construirii drumului care ducea la acesta.<br \/>\nScris \u00eentre anii 1976 \u015fi 1978, adic\u0103 \u00een perioada \u00een care lui Kadare i se interzisese s\u0103 publice, romanul Podul cu trei arce, apropiat de unii exege\u0163i de A\u015ftept\u00e2ndu-i pe barbari, al lui J. M. Coetzee, pe temeiul prezen\u0163ei \u00een text a aceleia\u015fi simplit\u0103\u0163i \u00een\u015fel\u0103toare, care trebuie, \u00eens\u0103, decodificat\u0103 din perspectiva alegoriei politice, este o cronic\u0103 fic\u0163ional\u0103 realizat\u0103 de c\u0103lug\u0103rul Gjon care relateaz\u0103 neobi\u015fnuitele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri petrecute \u00een anul 1377 \u00een Arber (vechiul nume al Albaniei de azi). Dar, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, cartea reprezint\u0103, la fel ca \u015fi alte crea\u0163ii ale lui Kadare, o atent\u0103 \u2013 \u015fi sceptic\u0103 \u2013 evaluare a semnifica\u0163iilor aparen\u0163ei \u015fi esen\u0163ei \u015fi mai cu seam\u0103 a fragilului echilibru ce se stabile\u015fte, mai ales \u00een vremuri de restri\u015fte, \u00eentre acestea: \u201eO s\u0103 m\u0103 str\u0103duiesc s\u0103 scriu \u00eentregul adev\u0103r: minciuna, adic\u0103 ceea ce se vede, \u015fi adev\u0103rul, cel care nu se vede.\u201c Vechile legende ale locului sunt folosite pentru a manevra op\u0163iunile ori opiniile oamenilor, f\u0103r\u0103 ca ace\u015ftia m\u0103car s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103. Iar \u00eent\u00e2mpl\u0103ri aparent banale sunt astfel explicate, \u00eenc\u00e2t oamenii simpli s\u0103 fie convin\u015fi c\u0103 e vorba despre semne dumnezeie\u015fti, \u00eentr-un mod oarecum asem\u0103n\u0103tor cu strategia adoptat\u0103 de Umberto Eco \u00een Numele trandafirului. Numai c\u0103, dincolo de inutila lupt\u0103 pentru profit, \u00een fundal se desf\u0103\u015foar\u0103 luptele politice, cu implica\u0163ii extrem de profunde pentru \u00eentreaga regiune a Balcanilor. C\u0103ci, dac\u0103 Imperiul Bizantin, sf\u00e2\u015fiat de intrigi, \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte ultimele clipe, puterea Otoman\u0103 se ridic\u0103 tot mai amenin\u0163\u0103toare, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ajunge s\u0103 nu mai fie desp\u0103r\u0163it\u0103 de vechea lume european\u0103 dec\u00e2t de fragila \u2013 \u015fi simbolica, desigur \u2013 grani\u0163\u0103 a unui pod. Care e u\u015for de trecut, mai ales dinspre Asia, de c\u0103tre nenum\u0103ra\u0163i ieniceri \u015fi spahii ai Semilunii, puterea care va domina regiunea pentru urm\u0103torii \u015fase sute de ani&#8230; Dimensiunea metaforic\u0103 a titlului c\u0103r\u0163ii e, deci, cu at\u00e2t mai evident\u0103: podul e nu doar frontiera dintre lumi \u015fi civiliza\u0163ii, ci \u015fi locul pe unde viitorul va invada f\u0103r\u0103 mil\u0103 ceea ce, p\u00e2n\u0103 atunci, \u00eensemnase trecut \u015fi tradi\u0163ie.<br \/>\n<strong>A zidi \u015fi a scrie<\/strong><br \/>\nNumai c\u0103, p\u00e2n\u0103 s\u0103 fie trecut de trupele otomane, podul trebuie s\u0103 fie construit, iar \u00eentr-o \u0163ar\u0103 mai apropiat\u0103 de mentalitatea medieval\u0103 dec\u00e2t de febra renascentist\u0103 ce \u00eencepuse s\u0103 \u00eensufle\u0163easc\u0103 Europa occidental\u0103 e destul de u\u015for ca stric\u0103ciunile provocate \u00een mod evident de o m\u00e2n\u0103 omeneasc\u0103 \u00een structura de rezisten\u0163\u0103 a construc\u0163iei s\u0103 fie interpretate drept r\u0103zbunarea cr\u0103ieselor apei, sup\u0103rate c\u0103 le-ar fi fost deranjat\u0103 tihna de veacuri. \u00cen acest context nu va fi prea surprinz\u0103tor c\u0103 printre constructori, dar \u015fi printre oamenii din sat \u00eencepe s\u0103 se vorbeasc\u0103 tot mai insistent despre nevoia unei jertfe, a unui sacrificiu uman pentru ca podul s\u0103 fie terminat. \u015ei la un moment dat un om este zidit \u00eentr-unul dintre picioarele podului, un om obi\u015fnuit, ba chiar ne\u00eensemnat, Murrash Zenebisha, despre care nimeni, cu at\u00e2t mai pu\u0163in familia sa, nu poate spune de ce a luat uluitoarea hot\u0103r\u00e2re de a se sacrifica. S\u0103 fi fost determinan\u0163i banii promi\u015fi de compania de construc\u0163ii? Sau un mariaj nefericit? Sau&#8230; poate cu totul altceva? Tot medit\u00e2nd asupra faptelor, c\u0103lug\u0103rul Gjon intuie\u015fte adev\u0103rul sau, \u00een orice caz, ceea ce, din punctul s\u0103u de vedere, nu poate fi minciun\u0103. \u015ei anume faptul c\u0103 lucrurile trebuie s\u0103 se fi petrecut, \u00een realitate, cu totul altfel dec\u00e2t \u00een scenariul vechii legende, obsedant amintite de c\u0103tre to\u0163i locuitorii satului \u2013 care, astfel, \u00eencepuser\u0103 s\u0103-l considere pe cel pe care-l \u015ftiuser\u0103 de-o via\u0163\u0103 un adev\u0103rat personaj \u015fi nu aproapele lor.<br \/>\nC\u00e2nt\u0103rind cu aten\u0163ie evenimentele \u015fi pun\u00e2nd cap la cap o serie de dialoguri la care fusese martor, \u00eentre contele st\u0103p\u00e2n al locului \u015fi reprezentan\u0163ii companiei de construc\u0163ii, Gjon ajunge s\u0103 \u00eentrevad\u0103, ca \u00eentr-o veritabil\u0103 revela\u0163ie, c\u0103 bietul Murrash fusese prins distrug\u00e2nd sec\u0163iuni din temelia podului, el fiind pl\u0103tit s\u0103 fac\u0103 acest lucru tcomai de proprietarii de la \u201eB\u0103rci \u015fi Plute\u201c, o asocia\u0163ie care se opusese de la \u00eenceput edific\u0103rii podului. Deci, g\u0103sind omul vinovat de provocarea stric\u0103ciunilor, paznicii podului \u00eel sacrificaser\u0103 pe loc \u015fi-l zidiser\u0103 imediat, faptele primind \u00eens\u0103, aproape instantaneu, aura legendei, nimeni ne mai \u00eencerc\u00e2nd (sau ne mai put\u00e2nd) s\u0103 stabileasc\u0103 adev\u0103rul. Omul r\u0103m\u00e2ne prins \u00een zid, dar cu capul l\u0103sat afar\u00e3 \u015fi acoperit doar de un strat de var, astfel \u00eenc\u00e2t Murrash pare a contempla viitorul \u015fi trecutul, nimicnicia omeneasc\u0103 \u015fi, deopotriv\u0103, perenitatea istoriei, cu toate adev\u0103rurile sale: \u201eOchii lui deschi\u015fi, \u00eenghe\u0163a\u0163i sub pojghi\u0163a de var, m\u0103 urm\u0103reau de pe orice perete pe unde treceam. Zidurile m\u0103 obsedau \u015fi f\u0103ceam tot ce era omene\u015fte posibil s\u0103 nu le privesc, \u00eens\u0103 \u00eemi era cu neputin\u0163\u0103. Doar atunci am \u00een\u0163eles ce loc imens \u015fi dominator ocup\u0103 ele \u00een via\u0163a noastr\u0103. De ele, la fel ca de propria con\u015ftiin\u0163\u0103, nu puteai sc\u0103pa. Ie\u015feam afar\u0103 din m\u00e2n\u0103stire, dar \u015fi acolo, mai aproape sau mai departe, existau ziduri.\u201c Dar ce este, ce mai poate fi, \u00een aceast\u0103 lume at\u00e2t de tulburat\u0103 \u015fi \u00een care realitatea ia adesea forma mitului, a baladei ori a legendelor din vechime, adev\u0103rul? Ceea ce vedem cu ochii, ceea ce ne \u00eenchipuim sau ceea ce se spune\/ se c\u00e2nt\u0103 c\u0103 s-ar fi petrecut?<br \/>\nF\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eendr\u0103zneasc\u0103 s\u0103 afirme cu t\u0103rie propriile adev\u0103ruri care ar contrazice flagrant ceea ce cred majoritatea localnicilor, Gjon, uneori speriat, alteori tulburat, \u00een unele momente ironic \u015fi deloc lipsit de un umor care \u00eensufle\u0163e\u015fte pe nea\u015fteptate schimburi de cuvinte care \u00eencep banal, noteaz\u0103 totul \u00een cronica sa \u2013 iar cartea lui Kadare adopt\u0103, fie \u015fi formal, modalitatea specific\u0103 a vechilor documente albaneze. Rezultatul e un extraordinar roman de atmosfer\u0103, dar care cucere\u015fte at\u00e2t prin ac\u0163iunile \u015fi faptele prezentate, c\u00e2t \u015fi prin modul \u00een care acestea sunt relatate. Scriitorul creioneaz\u0103 fresca unor uria\u015fe schimb\u0103ri istorice \u00eentr-un peisaj al ce\u0163urilor \u015fi ploilor nesf\u00e2r\u015fite, pe malurile unui r\u00e2u s\u0103lbatic, elemente care reflect\u0103, toate, leg\u0103turile complexe dintre mit, ban \u015fi puterea politic\u0103 \u00een epocile de criz\u0103. Podul cu trei arce devine, astfel, \u015fi o parabol\u0103 a condi\u0163iei umane contemporane, valabil\u0103 mai cu seam\u0103 \u00een extrem de instabila regiune a Balcanilor zilelor noastre&#8230;<br \/>\n\u00cen plus, Gjon reprezint\u0103 imaginea simbolic\u0103 a scriitorului, autor al propriei \u201ecronici\u201c, versiunea personal\u0103 cu privire la semnifica\u0163iile marii istorii \u015fi la implica\u0163iile acesteia asupra existen\u0163ei umane. Pagin\u0103 dup\u0103 pagin\u0103, cronica sa e \u015fi reduplicarea construirii podului peste Ujana cea Rea, piatr\u0103 dup\u0103 piatr\u0103, efort de recl\u0103dire dup\u0103 fiecare surpare, c\u0103ci Gjon reia mereu firul pove\u015ftii, dep\u0103\u015findu-\u015fi spaimele omene\u015fti \u015fi dezn\u0103dejdile, deoarece, pentru ca acei de dup\u0103 noi s\u0103 ne afle istoria, totul trebuie s\u0103 fie scris, fic\u0163iunea fiind cea chemat\u0103 s\u0103 spun\u0103 (s\u0103 impun\u0103?) adev\u0103rul&#8230; C\u0103lug\u0103rul narator e, apoi, el \u00eensu\u015fi un soi de metaforic pod la fel cum, \u00een felul lui, fusese \u015fi Murrash, cel zidit; Gjon construie\u015fte\/ mijloce\u015fte dialogul \u00eentre oameni diferi\u0163i nu doar pentru c\u0103 \u015ftie mai multe limbi, ci \u015fi (mai ales pentru c\u0103!) \u00een\u0163elege sensurile ascunse \u00een spatele ac\u0163iunilor evidente \u015fi e con\u015ftient de pericolele distorsion\u0103rii adev\u0103rului cu ajutorul legendelor vechi, care par a rescrie prezentul, \u00eens\u0103 nu pot salva umanitatea de pericolele cele mai mari, \u00een primul r\u00e2nd de primejdia otoman\u0103. Cartea lui Kadare devine a\u015fadar o extraordinar\u0103 medita\u0163ie asupra mecanismelor puterii \u015fi manipul\u0103rii, dar \u015fi asupra importan\u0163ei textului scris, martor al evenimentelor \u015fi dovad\u0103 a adev\u0103rului. Nu e deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 romanul \u00eencepe \u015fi se \u00eencheie aproape cu acelea\u015fi cuvinte, dar care, \u00een final, accentueaz\u0103 primejdiile unui prezent de sub domina\u0163ia c\u0103ruia nu mai exist\u0103 sc\u0103pare: \u201eIar aceast\u0103 cronic\u0103, la fel ca \u015fi podul, poate c\u0103 cere o jertf\u0103, iar aici cel sacrificat nu pot fi dec\u00e2t eu \u00eensumi, eu, c\u0103lug\u0103rul Gjon, fiul lui Gjorg Ukcama, care am s\u0103v\u00e2r\u015fit asta \u015ftiind c\u0103 pre limba noastr\u0103 \u00eenc\u0103 nimic nu s-a scris despre podul de peste Ujana cea Rea \u015fi despre urgia care se apropie \u015fi potope\u015fte lumea noastr\u0103 preaiubit\u0103.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ismail Kadare, Podul cu trei arce, traducere de Marius Dobrescu, Editura Humanitas Fiction, Bucure\u015fti, 2015 Un palat plin de lungi coridoare \u015fi de tainice galerii, simboliz\u00e2nd modalit\u0103\u0163ile de care un nemilos sultan se folose\u015fte pentru a controla visele supu\u015filor s\u0103i era imaginea tutelar\u0103 din romanul Palatul viselor (1981), text \u00een care Ismail Kadare f\u0103cea numeroase&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ziduri-poduri-adevaruri\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ziduri, poduri, adev\u0103ruri<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2947,13787,13788],"class_list":["post-22781","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ismail-kadare","tag-podul-cu-trei-arce","tag-traducere-de-marius-dobrescu"],"views":2820,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22781","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22781"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22781\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22781"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22781"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22781"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}