{"id":22777,"date":"2015-03-19T14:12:40","date_gmt":"2015-03-19T12:12:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22777"},"modified":"2015-03-19T14:12:40","modified_gmt":"2015-03-19T12:12:40","slug":"o-noua-tradare-a-intelectualilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-noua-tradare-a-intelectualilor\/","title":{"rendered":"O nou\u0103 tr\u0103dare a intelectualilor"},"content":{"rendered":"

Theodor Codreanu, A doua schimbare la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei,<\/em> Editura Scara, 2013<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Autor al unei bogate opere de prozator, eseist, critic \u015fi istoric literar (printre care multe dedicate lui Eminescu), Theodor Codreanu \u00ee\u015fi explic\u0103 necesitatea public\u0103rii acestei a doua edi\u0163ii a c\u0103r\u0163ii prin care a \u00eencercat s\u0103 dea o replic\u0103 volumului cu acela\u015fi titlu, publicat \u00een 1936 de Emil Cioran: \u201eDar de ce acest titlu? Cititorul avizat va face imediat corela\u0163ie cu celebra Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei din 1936 a lui Emil Cioran. Ne\u00eendoielnic, e vorba \u015fi de o replic\u0103 dat\u0103 teribilei fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri ideatice a t\u00e2n\u0103rului Cioran, \u00eengrijorat ca nimeni altul de soarta Rom\u00e2niei. Dar replica mea venea \u00eentr-un moment total nepotrivit, fiindc\u0103 dup\u0103 1989 nu era loc de \u00eengrijorare pentru soarta neamului rom\u00e2nesc, de\u015fi tocmai de o asemenea \u00eengrijorare ar fi fost nevoie. Preocuparea pentru Rom\u00e2nia devenise imposibil\u0103 \u00een contextul biruin\u0163ei ideologiei postmoderniste, care elimina din arsenalul ei na\u0163ionalul la umbra condamn\u0103rii a\u015fa-numitului fenomen al \u00abna\u0163ional-comunismului\u00bb adus la exacerbare de megalomania Ceau\u015fe\u015ftilor. \u00cen asemenea \u00eemprejurare, s-a produs \u00een \u0163ara noastr\u0103 o nou\u0103 tr\u0103dare a intelectualilor, ca s\u0103 fac trimitere la Julien Benda. E vorba, mai degrab\u0103, de continuarea sub masca anticomunismului a ceea ce Jean S\u00e9villia numea, \u00eentr-o carte recent\u0103, terorism intelectual. Fenomenul merit\u0103 a fi judecat m\u0103car post-festum. A\u015fa ceva nu s-a mai \u00eent\u00e2mplat dec\u00e2t o singur\u0103 dat\u0103 \u00een istoria Rom\u00e2niei: la instaurarea regimului comunist sub amenin\u0163area tancurilor sovietice. Atunci, intelectualii care n-au fost elimina\u0163i (prin pu\u015fc\u0103rii sau prin exil) au r\u0103spuns, fascina\u0163i, la c\u00e2ntecul de siren\u0103 al ocupantului sovietic, slujindu-l cu mult zel. Ce contrast izbitor \u00eentre ceea ce visase Cioran \u015fi ceea ce au adus cu ei ru\u015fii, ajuta\u0163i de entuziasmul \u00abmesianic\u00bb al intelectualilor rom\u00e2ni!\u201c
\nOdat\u0103 intrat \u00een substan\u0163a acestui tablou complicat, ajuns \u00een fa\u0163a realit\u0103\u0163ilor de dup\u0103 evenimentele din 1989, autorul este nevoit s\u0103 constate c\u0103 \u201es-a dovedit c\u0103 noua schimbare la fa\u0163\u0103 e tot una aberant\u0103, dar cu mult mai par\u015fiv\u0103 dec\u00e2t cea veche, c\u0103ci ar putea s\u0103 \u00eensemne nu schimbarea la fa\u0163\u0103, ci dispari\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi a Rom\u00e2niei\u201c. Pentru a putea deslu\u015fi evolu\u0163ia \u015fi gravitatea unor asemenea sus\u0163ineri, cititorul acestei c\u0103r\u0163i de 524 de pagini este invitat s\u0103 parcurg\u0103 cele 29 de capitole, de o varietate impresionant\u0103. O simpl\u0103 enumerare a lor e suficient\u0103 pentru a \u00een\u0163elege efortul acestui str\u0103lucit \u015fi (prin fire) modest c\u0103rturar rom\u00e2n de la Hu\u015fi de a limpezi, cu argumente conving\u0103toare, at\u00e2tea ipostaze contradictorii sau \u00eenc\u0103 nel\u0103murite ale istoriei din ultima sut\u0103 de ani. Nu \u015ftiu dac\u0103 le l\u0103mure\u015fte pe toate sau numai le abordeaz\u0103 curajos \u015fi le las\u0103 deschise, \u00eendemn\u00e2ndu-ne pe noi s\u0103 le c\u0103ut\u0103m solu\u0163ii.
\nAstfel navig\u0103m printre paginile intitulate Autohtoni \u015fi periferici, pornind de la cea mai veche tez\u0103 a lui Neagu Djuvara, ajung\u00e2nd la Experien\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 (Cazul fanariot, Cazul maghiar, Cazul rusesc, Cazul rom\u00e2nilor sud-dun\u0103reni) ca s\u0103 poposim pe \u00eendelete la Cazul minorit\u0103\u0163ii evreie\u015fti. Aici citim despre Radicali\u015fti, Evreii \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc, Adev\u0103rata \u201eproblem\u0103 evreiasc\u0103\u201c, Promisiunea lui Stalin \u201eviolen\u0163a mimetic\u0103\u201c, \u00centreb\u0103rile lui Paul Goma, ca s\u0103 constat\u0103m \u00een final c\u0103 autorul iese cu fruntea sus din acest delicat labirint al unei tragedii contemporane.
\nPline de tot interesul sunt capitolele Rom\u00e2nitate \u015fi occidentalizare, Na\u0163ionalism \u015fi comunism, Protocronismul, Disiden\u0163i \u015fi rezisten\u0163i, un amplu expozeu istoric al evolu\u0163iei acestor categorii. O multitudine de exemple cu nume personale, uneori \u00een polemic\u0103 deschis\u0103 cu unii dintre ace\u015ftia, cum este Neagu Djuvara, semnatar al Declara\u0163iei de la Budapesta, devenit apoi campion al rescrierii istoriei rom\u00e2ne\u015fti pe \u201edirec\u0163ia antieminescian\u0103\u201c. Alt caz examinat pe larg este cel al a\u015fa-zisului disident Vladimir Tism\u0103neanu. Afl\u0103m multe despre rolul s\u0103u malefic, ca \u015fi despre acela al lui Silviu Brucan, cel prin care \u201egeniul\u201c lui Soros \u015fi-a \u00eenf\u0103ptuit proiectele, prin oameni de st\u00e2nga \u015fi de dreapta. \u201e\u00cen istorie exist\u0103 analogii izbitoare. Iacobinul de la 1793 a devenit comunistul din zilele noastre\u201c, scria Karl Marx \u00een 1848, \u201eCu privire la problema polonez\u0103\u201c. Dup\u0103 acest citat Th. Codreanu adaug\u0103: \u201eLa r\u00e2ndu-ne putem judeca: \u00een istorie exist\u0103 analogii izbitoare. Comunistul de la 1848 a devenit anticomunistul din zilele noastre. \u015ei tocmai acest adev\u0103r la lumina zilei se str\u0103duiesc s\u0103-l ascund\u0103, destul de nedibaci, apostolii \u00abnoii lumi\u00bb. Apostoli ca Soros \u015fi adep\u0163ii lui, atra\u015fi sau nu de generozitatea miliardarului, evit\u0103 g\u00e2ndirea organicist\u0103, cu adev\u0103rat critic\u0103, din pricin\u0103 c\u0103 s-ar izbi de existen\u0163a na\u0163iunilor\u201c.
\nDin lips\u0103 de spa\u0163iu, mai recomand citirea atent\u0103 a celorlalte capitole ale c\u0103r\u0163ii, printre care neap\u0103rat Cleptocra\u0163ia, Europa bicefal\u0103, Schimbarea la fa\u0163\u0103 I \u015fi II, \u201eCulpa\u201c genera\u0163iei fericite \u015fi A doua schimbare la fa\u0163\u0103?.
\nOric\u00e2t efort presupune parcurgerea unor asemenea pagini, acesta este r\u0103spl\u0103tit din plin, \u00eendemn\u00e2ndu-ne pe to\u0163i la o mai profund\u0103 \u00een\u0163elegere a timpului pe care \u00eel tr\u0103im.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Theodor Codreanu, A doua schimbare la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei, Editura Scara, 2013   Autor al unei bogate opere de prozator, eseist, critic \u015fi istoric literar (printre care multe dedicate lui Eminescu), Theodor Codreanu \u00ee\u015fi explic\u0103 necesitatea public\u0103rii acestei a doua edi\u0163ii a c\u0103r\u0163ii prin care a \u00eencercat s\u0103 dea o replic\u0103 volumului cu acela\u015fi titlu,… Cite\u0219te mai mult »O nou\u0103 tr\u0103dare a intelectualilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13785,8855],"class_list":["post-22777","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-a-doua-schimbare-la-fata-a-romaniei","tag-theodor-codreanu"],"views":1015,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22777","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22777"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22777\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22777"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22777"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22777"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}