Simona Constantinovici, poet\u0103 \u015fi prozatoare, cu experien\u0163\u0103 semnificativ\u0103 \u00een sfera crea\u0163iei literare, este un nume cunoscut \u00een domeniul argheziologiei, pe un t\u0103r\u00e2m extrem de generos, dar, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi extrem de preten\u0163ios ca preg\u0103tire de specialitate filologic\u0103. Autoare a unor studii aplicate, \u00een volumul Palimpseste argheziene (2005), \u015fi a altora publicate \u00een Philologica Banatica, revista Societ\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Filologice, Filiala Timi\u015foara, ea s-a dedicat de peste un deceniu cartografierii limbii poetice argheziene (sau mai degrab\u0103 lexicului arghezian) \u00eentr-un Dic\u0163ionar de termeni arghezieni, din care au ap\u0103rut primele dou\u0103 volume, \u00een 2004 (I: A-F) \u015fi \u00een 2008 (II: G-O), opera\u0163iune \u015ftiin\u0163ific\u0103 pe care o \u00eencheie acum \u00eentr-o oper\u0103 exegetic\u0103 ampl\u0103, totalizatoare, menit\u0103 s\u0103 consacre un cercet\u0103tor \u015fi s\u0103 r\u0103spund\u0103 celor mai \u00eenalte exigen\u0163e filologice. Simona Constantinovici s-a \u00eenvrednicit de una singur\u0103 \u015fi a reu\u015fit s\u0103 duc\u0103 lucrul p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u2013 \u015fi \u00eenc\u0103 \u00een cazul unui scriitor cu oper\u0103 poetic\u0103 extins\u0103, complex\u0103 \u015fi cu o extraordinar\u0103 inventivitate lexical\u0103, un geniu verbal, cum l-a numit Vladimir Streinu.
\nToate celelalte cercet\u0103ri de acest fel \u00eentreprinse pe teritoriu rom\u00e2nesc, mult prea pu\u0163ine, au fost realizate de colective \u00eentregi \u015fi pe durate lungi. Prima cercetare, constituit\u0103 \u00eentr-un model al genului, a fost Dic\u0163ionarul limbii poetice a lui Eminescu, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1968 la Editura Academiei R.S.R., sub redac\u0163ia lui Tudor Vianu. A fost realizat\u0103 pe parcursul unui deceniu (\u00eenceput \u00een 1957) de c\u0103tre un colectiv de opt cercet\u0103tori, finalizat\u0103 de patru (Gh. Bulg\u0103r, Ion Ghe\u0163ie, Luiza Seche, Flora \u015euteu), \u00een cadrul unui proiect al Institutului de Lingvistic\u0103 din Bucure\u015fti, cu norme pl\u0103tite, ca obliga\u0163ii de serviciu timp de mai mul\u0163i ani. Materialul de aplica\u0163ie al Simonei Constantinovici \u00een cazul lui Arghezi este la fel de vast ca \u00een cazul lui Eminescu (colectivul bucure\u015ftean nu are \u00een vedere toat\u0103 poezia eminescian\u0103, dup\u0103 cum nici cercet\u0103toarea timi\u015forean\u0103 nu exploreaz\u0103 toat\u0103 poezia arghezian\u0103). Meritul poate fi, prin compara\u0163ie, cu at\u00e2t mai mult eviden\u0163iat \u00een volumul de munc\u0103 depus\u0103 de c\u0103tre Simona Constantinovici de una singur\u0103, cu meticulozitate, perseveren\u0163\u0103, r\u0103bdare \u015fi, mai ales, cu competen\u0163\u0103, d\u0103ruire \u015fi voca\u0163ie.
\nRecviem pentru stilistic\u0103
\nDin \u015fcoala lui Tudor Vianu s-au desprins stilisticieni importan\u0163i \u015fi cercet\u0103tori ai limbii literare \u00een mai multe centre universitare din \u0163ar\u0103, \u00een primul r\u00e2nd prin mo\u015ftenirea l\u0103sat\u0103 \u00een Bucure\u015fti (Al. Bojin, Gh. Bulg\u0103r \u015fi al\u0163ii), sau la Timi\u015foara (G. I. Toh\u0103neanu, \u00een primul r\u00e2nd), dar dic\u0163ionare ale limbii poetice nu au mai fost elaborate, dic\u0163ionare care s\u0103 continue spiritul \u015fcolii lui Tudor Vianu. Stilistica a c\u0103p\u0103tat prestigiu \u00een programele universitare \u00een anii 1950-1980, ilustrat\u0103 \u00een deceniile opt-nou\u0103 de nume notorii ca Mihai Zamfir (la Bucure\u015fti), Dumitru Irimia (la Ia\u015fi), G. I. Toh\u0103neanu \u015fi \u015etefan Munteanu (la Timi\u015foara), Emilia Parpal\u0103 (la Craiova), Mircea Borcil\u0103 (la Cluj, cu prospec\u0163ii teoretice \u015fi practice la confluen\u0163a dintre lingvistic\u0103, poetic\u0103 \u015fi stilistic\u0103). Genera\u0163ii intermediare \u0163in steagul \u00een vremuri tot mai neprielnice pentru stilistic\u0103: Ileana Oancea, Felicia Giurgiu, Ionel Funeriu, Livius Petru Bercea, Dumitru Vl\u0103du\u0163 (la Timi\u015foara, centru puternic, unde se continu\u0103 \u015fcolile concurente lingvistico-stilistice G.I. Toh\u0103neanu, Gh. Iv\u0103nescu, \u015etefan Munteanu), Rodica Zafiu (la Bucure\u015fti), Lumini\u0163a Petrescu (continuatoare a lui Dumitru Irimia la Ia\u015fi). Stilistica intr\u0103 \u00een declin dup\u0103 1980, mai vizibil dup\u0103 1990, sau este eclipsat\u0103 (\u00eenc\u0103 din anii \u201970) de noile metode sau \u015ftiin\u0163e aflate \u00een ofensiv\u0103: structuralismul, semiotica \u015fi pragmatica discursului literar \u2013 \u015fi ele aflate ast\u0103zi \u00een retragere (dac\u0103 nu sunt chiar uitate \u00een universit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti), \u00eenlocuite de nebuloasele \u015fi arogantele \u015ftiin\u0163e ale comunic\u0103rii.
\nO rena\u015ftere interesant\u0103, nu a stilisticii \u00een ansamblu, din p\u0103cate, ci doar a dic\u0163ionarelor limbii poetice, oarecum paradoxal\u0103 prin disociere, se petrece dup\u0103 1995, \u015fi numai izolat, nu \u00eentr-un fenomen na\u0163ional remarcabil. Marian Papahagi \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 la Cluj, \u00een cadrul Facult\u0103\u0163ii de Litere, un Centru de Analiz\u0103 a Textului, \u00eennoind conceptele \u015fi instrumentele. Dic\u0163ionarul limbii poetice lucreaz\u0103 cu concordan\u0163e, definite ca sum\u0103 a contextelor \u00een care apare un cuv\u00e2nt \u00eentr-un corpus de texte. \u00cen principiu, nu e nimic nou. Nou e numai conceptul. Contextul, \u00een cazul poeziei, este limitat la un vers (mult prea restrictiv \u015fi sever). Cuv\u00e2ntul-titlu care apare \u00een dic\u0163ionar este denumit \u201elem\u0103\u201c. Ocuren\u0163a este forma \u00een care apare cuv\u00e2ntul \u00eentr-un context dat. Fiecare lem\u0103 \u00eenregistreaz\u0103 toate ocuren\u0163ele \u015fi toate contextele (versurile) \u00een care apar, iar acestea alc\u0103tuiesc concordan\u0163ele, adic\u0103 dic\u0163ionarul limbii poetice. Noutatea tehnic\u0103 cea mai important\u0103 este aceea c\u0103 explorarea limbajului poetic se face pe calculator, \u00een programe \u015fi sisteme informatice speciale. Opera poetic\u0103 este introdus\u0103 \u00eentr-o baz\u0103 de date, supus\u0103 unei opera\u0163ii de lematizare, pentru alc\u0103tuirea inventarului de leme (sau cuvinte-titlu). \u00cenregistr\u0103rile se fac automat, \u00eens\u0103 nu f\u0103r\u0103 participarea unui asistent de program, un specialist \u00een domeniul informaticii, \u015fi nu f\u0103r\u0103 interven\u0163ia unui coordonator care s\u0103 corecteze rigidit\u0103\u0163ile programului informatic. Sub coordonarea lui Marian Papahagi, un colectiv de trei cercet\u0103tori (Sanda Cherata, Emma T\u0103m\u00e2ianu \u015fi Teodor Vu\u015fcanu), plus un asistent de program (Cristina Varga), au realizat \u015fi publicat, cu o difuzare foarte restr\u00e2ns\u0103, de aceea \u015fi sunt pu\u0163in cunoscute, dou\u0103 astfel de analize: Concordan\u0163a poeziilor lui B. Fundoianu \u015fi Concordan\u0163a poeziilor lui G. Bacovia (Editura Echinox, 1999). Marian Papahagi a murit \u00een ianuarie 1999, l\u0103s\u00e2nd Centrului filologic clujean de Analiz\u0103 a Textului un proiect mai vast: pentru perioada 2000-2001 s-a preconizat elaborarea concordan\u0163elor Ion Barbu, iar ulterior Lucian Blaga (nu \u015ftiu s\u0103 se fi finalizat); se prevedea o colaborare cu Facultatea de Litere din Ia\u015fi pentru elaborarea concordan\u0163elor limbii poetice eminesciene. Un \u00eenceput fusese f\u0103cut, o experien\u0163\u0103 se acumulase, dar nu \u015ftiu dac\u0103 s-au mai \u00eenregistrat alte rezultate.
\nCert e c\u0103, pe cont propriu, la Ia\u015fi, Dumitru Irimia a continuat spiritul cercet\u0103rilor ini\u0163iate de Tudor Vianu la Bucure\u015fti \u00een privin\u0163a limbii poetice eminesciene \u015fi a publicat \u00een 2002, \u00een dou\u0103 volume, Dic\u0163ionarul limbajului poetic eminescian, \u00eencunun\u00e2ndu-\u015fi cercet\u0103ri proprii de stilistic\u0103 dintr-un prim volum al s\u0103u Limbajul poetic eminescian (1979), care nu era un dic\u0163ionar, ci o exegez\u0103 de critic\u0103 stilistic\u0103.
\nAcesta e istoricul de fond pe care apare Dic\u0163ionarul de termeni arghezieni, elaborat de Simona Constantinovici, \u015fi \u00een raport de care meritele lui pot fi eviden\u0163iate \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103. Compara\u0163iile lumineaz\u0103 particularit\u0103\u0163ile. \u00centrebarea ar fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 un astfel de dic\u0163ionar este \u00een sine o cercetare stilistic\u0103 sau o oper\u0103 lexicografic\u0103 din categoria oric\u0103rui dic\u0163ionar general al limbii rom\u00e2ne sau al unuia mai special, dedicat limbii literare moderne. Cercetarea Simonei Constantinovici se prezint\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi, \u00een argumentul lucr\u0103rii, ca un dic\u0163ionar lexical, nu ca un dic\u0163ionar stilistic. S-ar situa undeva la mijloc, \u00eentre listele clujene ale concordan\u0163elor, seci, f\u0103r\u0103 comentarii sau evalu\u0103ri, \u015fi dic\u0163ionarul coordonat de Tudor Vianu sau cel realizat de Dumitru Irimia, pregnant stilistice, atente la figurile de stil, dincolo de simplele eviden\u0163e lexicografice. Este oarecum de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 un asemenea dic\u0163ionar nu trebuie s\u0103 fie un scop \u00een sine: dac\u0103 nu e din start unul stilistic, pentru c\u0103 nu poate \u00eencorpora prea multe comentarii, specula\u0163ii \u015fi dezvolt\u0103ri, el trebuie s\u0103 aib\u0103 o finalitate stilistic\u0103. De la studiul lexicografic se poate ajunge (\u015fi trebuie s\u0103 se ajung\u0103, necesarmente) la studiul stilistic sau la unul heremeneutic. Simona Constantinovici \u015ftie foarte bine acest lucru. Materialul clasificat, ordonat \u00een articolele de dic\u0163ionar, ofer\u0103 posibilitatea de a exploata c\u0103ile de studiu al poeziei argheziene, pentru orice cercet\u0103tor pasionat de subiect. Se deschide a doua etap\u0103: pentru interpretarea unui anumit filon sau a unei anumite direc\u0163ii, la dispozi\u0163ia unei metode specifice (teme, figuri de stil, structuri \u015fi arii lexicale, raporturi gramaticale etc.). Poezia lui Arghezi nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 pe deplin f\u0103r\u0103 a avea imaginea exact\u0103 a resurselor limbii, la care apeleaz\u0103 \u015fi din care se alimenteaz\u0103 continuu. Niciun alt poet rom\u00e2n, \u00een afar\u0103 de Eminescu, nu valorific\u0103 un fond lingvistic at\u00e2t de vast \u015fi at\u00e2t de divers cum o face Arghezi. Validitatea unei asemenea afirma\u0163ii nu poate fi probat\u0103, dep\u0103\u015find aproxima\u0163iile \u015fi impresiile generale, dec\u00e2t printr-o cercetare de felul aceleia \u00eentreprinse de Simona Constantinovici. Dac\u0103 literatura este o art\u0103 a cuv\u00e2ntului, \u00een conformitate cu o defini\u0163ie curent\u0103 \u015fi banal\u0103, atunci \u00eentoarcerea interpret\u0103rii critice la unitatea de baz\u0103, care e cuv\u00e2ntul, este absolut necesar\u0103 \u015fi legitim\u0103.
\nPe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 viziune general\u0103 \u015fi op\u0163iune pentru o strategie de lucru, structura prezent\u0103rii fiec\u0103rui lexem acord\u0103 c\u00e2teva note distinctive lucr\u0103rii. Dup\u0103 fiecare cuv\u00e2nt-titlu este precizat\u0103 \u00een parantez\u0103, printr-un num\u0103r, frecven\u0163a lui. Cuv\u00e2ntul care are mai mult de 10-20 de ocuren\u0163e este considerat a face parte din lexicul dominant sau fundamental arghezian. Avem astfel sugestii despre rangul sau relevan\u0163a fiec\u0103rui cuv\u00e2nt \u00een cadrul lexicului arghezian. Evident c\u0103 \u00eensemn\u0103tatea fiec\u0103rui cuv\u00e2nt comport\u0103 discu\u0163ii, de purtat \u00een comentarii separate. Urmeaz\u0103, \u00een articolul de dic\u0163ionar, men\u0163ionarea categoriei gramaticale, a etimologiei \u015fi, ceea ce e foarte important, prezentarea pe scurt a accep\u0163iilor, adic\u0103 a sensurilor proprii \u015fi figurate. Particulariz\u0103rile argheziene se v\u0103d din citarea pe larg a contextelor \u00een care apar lexemele. Dac\u0103 e vorba de mai multe zeci de ocuren\u0163e (la prepozi\u0163ii, conjunc\u0163ii, pronume, de pild\u0103), citatele sunt selective. Se pot conexa solidarit\u0103\u0163i lexicale (sinonimele, familiile de cuvinte), contrastele (antonimele), c\u00e2mpurile semantice, variantele (formele flexionare), contextele. Citatele dep\u0103\u015fesc \u00een fiecare caz un vers, oferind astfel detalii mai largi despre contextul \u00een care apare un cuv\u00e2nt \u015fi despre rezonan\u0163ele lui de semnifica\u0163ie \u00eentr-un poem. Rareori (ca, de exemplu, la verbul \u201ea c\u0103uta\u201c) apar schi\u0163ele unor comentarii critice. Folosind materialul oferit \u015fi clasificat de acest dic\u0163ionar \u00een compara\u0163ie cu altele (Eminescu, Bacovia, Fundoianu, deocamdat\u0103 numai at\u00e2t avem), putem realiza compara\u0163ii externe, bazate pe situa\u0163ii lexicale \u015fi hermeneutice foarte precise, cum ar fi: T\u00e2rziul la Bacovia, Fundoianu \u015fi Arghezi; Sensurile facerii la Eminescu \u015fi la Arghezi (pornind de la verbul \u201ea face\u201c); Dulcele eminescian \u015fi dulcele arghezian. Sugestiile unor teme de cercetare sunt deosebit de generoase pentru cine \u015ftie s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi s\u0103 valorifice dic\u0163ionarul de termeni arghezieni. Mai dau dou\u0103 exemple de aplica\u0163ie posibil\u0103: Reprezent\u0103rile corpului \u015fi sensurile lor metaforice \u00een poezia arghezian\u0103 (fa\u0163\u0103, cap, ochi, gur\u0103, ureche, m\u00e2n\u0103, br\u00e2nc\u0103, deget, picior etc.); C\u00e2ntecul sau farmecul sonor ca sinonime ale poeziei (a c\u00e2nta, coard\u0103, vioar\u0103, cobz\u0103, org\u0103, pian, psalm, biulbiul, adic\u0103 privighetoarea etc., alte verbe, substantive, adjective, adverbe din aceea\u015fi sfer\u0103 semantic\u0103). Valorific\u00e2nd propriul material lexical adunat \u00een dic\u0163ionar, autoarea a realizat un excelent studiu hermeneutic, Modalit\u0103\u0163i de numire a divinit\u0103\u0163ii \u00een textul poetic arghezian, publicat \u00een Philologica Banatica, nr. 2 din 2013. Iat\u0103 cea mai bun\u0103 demonstra\u0163ie c\u0103 un astfel de dic\u0163ionar, limitat lexicografic, nespeculativ, poate fi utilizat \u015fi trebuie utilizat \u00een studiul hermeneutic sau studiul stilistic ori de alt\u0103 natur\u0103. E p\u0103cat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 liter\u0103 moart\u0103, \u00eentr-un fond pasiv, c\u00e2nd ofer\u0103 at\u00e2tea deschideri. El este o treapt\u0103 solid\u0103 pentru cercet\u0103ri mai complexe, cu un orizont atractiv \u015fi o perspectiv\u0103 nelimitat\u0103.
\nDic\u0163ionarul de termeni arghezieni, realizat de Simona Constantinovici cu d\u0103ruire \u015fi profesionalism, poate constitui un imbold, o surs\u0103 de regenerare at\u00e2t pentru studiul poeziei argheziene, c\u00e2t \u015fi pentru reconstruc\u0163ia \u00eencrederii \u00een posibilit\u0103\u0163ile stilisticii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Simona Constantinovici, poet\u0103 \u015fi prozatoare, cu experien\u0163\u0103 semnificativ\u0103 \u00een sfera crea\u0163iei literare, este un nume cunoscut \u00een domeniul argheziologiei, pe un t\u0103r\u00e2m extrem de generos, dar, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi extrem de preten\u0163ios ca preg\u0103tire de specialitate filologic\u0103. Autoare a unor studii aplicate, \u00een volumul Palimpseste argheziene (2005), \u015fi a altora publicate \u00een Philologica Banatica,… Cite\u0219te mai mult »Lexicul poeziei argheziene<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13777,13775,13776],"class_list":["post-22769","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-domeniul-argheziologiei","tag-lexicul-poeziei-argheziene","tag-simona-constantinovici"],"views":1946,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22769","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22769"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22769\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22769"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22769"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22769"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}