{"id":22760,"date":"2015-03-19T13:54:38","date_gmt":"2015-03-19T11:54:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22760"},"modified":"2015-03-19T13:54:38","modified_gmt":"2015-03-19T11:54:38","slug":"ca-romanul-impartial-ahoretita-in-filozofia-politica-si-muzica-de-la-noi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ca-romanul-impartial-ahoretita-in-filozofia-politica-si-muzica-de-la-noi\/","title":{"rendered":"\u201eCa rom\u00e2nul, impar\u0163ial\u201d Ahoretita \u00een filozofia, politica \u015fi muzica de la noi"},"content":{"rendered":"<p>Rom\u00e2nii sufer\u0103 de o boal\u0103 destul de grav\u0103, denumit\u0103 \u00een mai multe feluri (scepticism, b\u0103\u015fc\u0103lism, \u201eimpar\u0163ialitate\u201d \u2013 \u201eca rom\u00e2nul, impar\u0163ial\u201d), pe care Noica o numea ahoretit\u0103, refuzul determina\u0163iilor, \u015fi pe care g\u00e2nditorul de la P\u0103ltini\u015f s-a str\u0103duit s\u0103 o vindece, mai \u00eent\u00e2i, la el \u00eensu\u015fi, apoi, la discipolii s\u0103i.\u00a0 \u201eIdeea, ideea, ce idee te-a vizitat?\u201d Asta era \u00eentrebarea-cheie cu care \u00eei cam \u00eencuia pe cei mai apropia\u0163i dintre elevi. Mul\u0163i dintre ei nu au reu\u015fit, iat\u0103, s\u0103 r\u0103spund\u0103 nici p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii \u015fi se vor prezenta nepreg\u0103ti\u0163i la Judecata de Apoi cu care \u00eei tot amenin\u0163a b\u0103tr\u00e2nul filosof, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea \u00eentreb\u0103rilor: \u201ecare a fost ideea ta?\u201d, \u201ela ce idee se pot reduce toate c\u0103r\u0163ile tale, sub ce idee a stat via\u0163a ta?\u201d O singur\u0103 idee? Prea pu\u0163in pentru un rom\u00e2n neao\u015f. Rom\u00e2nul nu-\u015fi poate sacrifica toat\u0103 via\u0163a unei singure idei, doar nu ideile l-au f\u0103cut pe om, ci omul, ideile. Rom\u00e2nul, un sofist \u00eenn\u0103scut, jongleaz\u0103 cu mai multe idei deodat\u0103, vrea s\u0103 stea la st\u00e2nga \u015fi la dreapta \u00een acela\u015fi timp, s\u0103 fie liber de constr\u00e2ngeri, s\u0103 navigheze dup\u0103 cum \u00eei dicteaz\u0103 cheful, umoarea sau interesul. Rom\u00e2nul e un om liber \u015fi foarte \u00een\u0163elept. Nu vrea s\u0103 gre\u015feasc\u0103 niciodat\u0103, d\u0103 dreptate \u015fi unei tabere \u015fi celeilalte cu un aer foarte \u00eemp\u0103ciuitorist. De\u015fi pare c\u0103 tr\u0103deaz\u0103 (azi, cu Axa, m\u00e2ine, cu Alia\u0163ii), el este consecvent cu el \u00eensu\u015fi: dac\u0103 ar fi dup\u0103 el, ar fi \u015fi cu Axa, \u015fi cu Alia\u0163ii simultan. O idee?! Prea pu\u0163in! Rom\u00e2nul vrea s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze toate ideile din lume.<br \/>\nDestinul bicisnicului \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor din romanul lui Kazantzakis, Hristos r\u0103stignit a doua oar\u0103, ilustreaz\u0103 elocvent soarta acestor inimi at\u00e2t de largi, incapabile s\u0103 omoare o musc\u0103. Vr\u00e2nd s\u0103 \u00eempace cele dou\u0103 tabere care se r\u0103zboiesc, pacifistul grec timorat de alegeri prea tran\u015fante sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a fi c\u0103lcat \u00een picioare de beligeran\u0163ii din ambele \u201earmate\u201d. Ca \u015fi personajul lui Kazantzakis, gra\u0163ie larghe\u0163ei lor suflete\u015fti, rom\u00e2nii au fost terfeli\u0163i, pe r\u00e2nd sau simultan, \u015fi de ru\u015fi, \u015fi de turci, \u015fi de americani, \u015fi de germani, \u015fi de polonezi, \u015fi de t\u0103tari, \u015fi de ortodoc\u015fi, \u015fi de catolici, \u015fi de musulmani, \u015fi de cre\u015ftini\u2026 Dac\u0103 Rom\u00e2nia ar fi o femeie \u015fi ar fi pe\u0163it\u0103, patria noastr\u0103 nu ar refuza nici o cerere. Nu s-ar putea decide. Sau, constr\u00e2ns\u0103 s\u0103 aleag\u0103, ar face cumva s\u0103-i ia pe am\u00e2ndoi pe\u0163itorii (sau pe tustrei sau pe tuspatru sau c\u00e2\u0163i vor fi fiind). Fiecare e bun \u00een felul lui la ceva, fiecare i-ar folosi la ceva, sufletul ei generos i-ar \u00eemp\u0103ca pe to\u0163i, vorba Poetului, \u00eentr-o dragoste mare.<br \/>\nDin acela\u015fi motiv, din aceast\u0103 nefixare patologic\u0103, rom\u00e2nii nu pot produce de obicei ceva consistent, un sistem filosofic, o g\u00e2ndire coerent\u0103, un curent literar, un manifest! Dar m\u0103 gr\u0103besc, rom\u00e2ne\u015fte, s\u0103 nu fiu prea radical (ca s\u0103 nu gre\u015fesc prea tare!) \u015fi s\u0103 adaug c\u0103 atunci c\u00e2nd totu\u015fi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 minunea ca un rom\u00e2n, altfel at\u00e2t de \u00eenzestrat de la natur\u0103 sau de la Dumnezeu, s\u0103 se dedice unei teme \u015fi o urm\u0103re\u015fte p\u00e2n\u0103 la ultimele consecin\u0163e\u2026 rezultatele sunt colosale: Cioran, Eliade, Panait Istrati, Lucian Blaga, Constantin Noica, Ioan Petru Culianu, Eugen Ionescu, Enescu, Br\u00e2ncu\u015fi \u015f.a.<br \/>\nAceast\u0103 ahoretit\u0103, imposibilitate de fixare, de definire, de alegere a unei teme este foarte vizibil\u0103 \u00een muzica rom\u00e2neasc\u0103. Noi nu putem avea o mare muzic\u0103 \u00eentruc\u00e2t compozitorii no\u015ftri nu se pot fixa asupra unei teme. De aceea, \u00een general, muzica rom\u00e2neasc\u0103 este un amestec bizar, impar\u0163ial, de sute de motive \u015fi teme, de stiluri cu totul diferite, desprins\u0103 parc\u0103 dintr-o \u201epartitur\u0103\u201d de acordat instrumente. Efectul cacofonic este absolut \u00eenfior\u0103tor, dar sunt convins c\u0103 \u201eeruditul\u201d autor al acestei muzici universaliste, integraliste \u015fi sintetice crede c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 Spiritul Universal s\u0103 \u00eencalece cacofoniile sale \u00een timp ce, de fapt, muzica lui, prins\u0103 la mijloc, este c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare \u015fi terfelit\u0103 din p\u0103r\u0163i opuse, de dou\u0103 armate de sunete du\u015fmane. Amintesc, edulcor\u00e2nd cele tocmai afirmate, ca excep\u0163ii notabile: Rapsodia rom\u00e2n\u0103 de George Enescu \u015fi Balada pentru vioar\u0103 \u015fi orchestr\u0103 de Ciprian Porumbescu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rom\u00e2nii sufer\u0103 de o boal\u0103 destul de grav\u0103, denumit\u0103 \u00een mai multe feluri (scepticism, b\u0103\u015fc\u0103lism, \u201eimpar\u0163ialitate\u201d \u2013 \u201eca rom\u00e2nul, impar\u0163ial\u201d), pe care Noica o numea ahoretit\u0103, refuzul determina\u0163iilor, \u015fi pe care g\u00e2nditorul de la P\u0103ltini\u015f s-a str\u0103duit s\u0103 o vindece, mai \u00eent\u00e2i, la el \u00eensu\u015fi, apoi, la discipolii s\u0103i.\u00a0 \u201eIdeea, ideea, ce idee te-a vizitat?\u201d&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ca-romanul-impartial-ahoretita-in-filozofia-politica-si-muzica-de-la-noi\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eCa rom\u00e2nul, impar\u0163ial\u201d Ahoretita \u00een filozofia, politica \u015fi muzica de la noi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[13766,13767,13768],"class_list":["post-22760","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-alegere-a-unei-teme","tag-muzica-romaneasca","tag-muzici-universaliste"],"views":2326,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22760","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22760"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22760\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22760"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22760"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22760"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}