{"id":22758,"date":"2015-03-19T13:52:17","date_gmt":"2015-03-19T11:52:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22758"},"modified":"2015-03-19T13:52:17","modified_gmt":"2015-03-19T11:52:17","slug":"ironia-ca-raspuns-imunologic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ironia-ca-raspuns-imunologic\/","title":{"rendered":"Ironia ca r\u0103spuns imunologic"},"content":{"rendered":"

Corina Croitoru, Politica ironiei \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 sub comunism,<\/em> Editura Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca, 2014, 242 p.<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

\u201eProteic\u0103 \u015fi cameleonic\u0103, av\u00e2nd, ca Ianus, dou\u0103 fe\u0163e, aceast\u0103 literatur\u0103 pune ast\u0103zi o mare problem\u0103: ea a avut, \u00een chipul cel mai inextricabil, doi autori, unul, romancier, poet sau dramaturg, cel\u0103lalt, cititorul, criticul, interpretul. Cenzura a f\u0103cut din ea rodul colabor\u0103rii dintre ei. Altfel spus, numai citit\u0103 \u00eentr-un anumit cod, de c\u0103tre cititorul contemporan, ea \u00ee\u015fi dezv\u0103luia pe de-a-ntregul \u00een\u0163elesul. E o \u00eentrebare ce se va alege de toat\u0103 aceast\u0103 literatur\u0103 c\u00e2nd va disp\u0103rea cititorul ei avizat din anii \u201960-\u201980\u201c (N. Manolescu, Istoria critic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne. 5 secole de literatur\u0103).
\nPentru cine se mai obose\u015fte s\u0103-i r\u0103spund\u0103 lui Nicolae Manolescu la bine-cunoscutele \u00eentreb\u0103ri (post)apocaliptice, volumul Politica ironiei \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 sub comunism poate fi cel mai recent demers critic ce vine s\u0103 infirme teza inadapt\u0103rii criticii noi la subiecte viz\u00e2nd literatura perioadei comuniste. \u00cendep\u0103rt\u00e2ndu-se de ve\u015fnica patim\u0103 a criticii literare de alt\u0103dat\u0103 de a reitera, obsesiv, discu\u0163ia asupra talentului individual al unui scriitor, Corina Croitoru prefer\u0103 studiul panoramic, cinstit \u015fi excelent documentat al unei ni\u015fe lirice din literatura rom\u00e2n\u0103: poezia ironic\u0103 a perioadei comuniste. Autoarea se apleac\u0103, \u00een termenii lui Compagnon, asupra semnifica\u0163iei poeziei ironice postbelice, nu asupra sensului acesteia. Mizele sunt, de altfel, \u00eendr\u0103zne\u0163e, c\u0103ci, pe l\u00e2ng\u0103 circumscrierea fenomenului poeziei ironice \u00een spa\u0163iul literar rom\u00e2nesc din perioada comunist\u0103, se dore\u015fte \u00eenaintat\u0103 \u201eipoteza circumscrierii unei paradigme a ironiei etice \u00een poezia acestei perioade, ca modalitate particular\u0103 de angajare a unui num\u0103r deloc neglijabil de poe\u0163i \u00een raport cu contextul istoric c\u0103ruia ii apar\u0163in\u201c. Proiectul exegetic al Corinei Croitoru vine \u00een siajul noii tendin\u0163e critice de a respinge judecata impresionist\u0103 \u00een favoarea studiului contextual pentru a profila un fenomen poetic prea pu\u0163in abordat \u00een studiile de specialitate. Astfel, Politica ironiei \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 sub comunism \u00ee\u015fi dep\u0103\u015fe\u015fte propria miz\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care subiectul este, pe c\u00e2t de interesant \u015fi necesar ca studiu intern al literaturii rom\u00e2ne, pe at\u00e2t de exploatabil ca resurs\u0103 critic\u0103 \u00eentr-un proiect ce ar putea fi lesne \u00eenaintat spre o lectur\u0103 \u00een plan extern.
\nIronie \u015fi angajare
\nReu\u015fita acestei c\u0103r\u0163i deriv\u0103 din capacitatea Corinei Croitoru de a sintetiza informa\u0163iile menite s\u0103 explice at\u00e2t contextul social, cultural, istoric \u015fi politic \u00een care ironia apare de-a lungul timpului, c\u00e2t \u015fi istoria unui concept iterat pe parcursul a dou\u0103 milenii. Astfel, \u00eentr-un preambul teoretic ce acoper\u0103 doar o treime din carte, autoarea reu\u015fe\u015fte s\u0103 sintetizeze, \u00eentr-un discurs nelipsit de carism\u0103 stilistic\u0103, istoria ironiei, de la emergen\u0163a \u00een Antichitatea greac\u00e3, la propagarea acesteia, pe filier\u0103 retoric\u0103, \u00een Evul Mediu, apoi la recuperarea (\u00een Rena\u015ftere) \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, la revigorarea ei prin discursul filosofic \u015fi prin poezie (\u00een Romantism). Momentul cel mai important al revirimentului ironiei are loc \u00eens\u0103 \u00een secolul XX, c\u00e2nd apare \u201evirajul etic\u201c al poeziei moderne. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, atitudinea ironic\u0103 a poeziei echivaleaz\u0103 cu o atitudine moral\u0103, deci angajat\u0103: \u201eScriitorii au descoperit \u00een ironie formula echilibrului ideal \u00eentre spus \u015fi nespus, \u00eentre ofensiva etic\u0103 \u015fi refugiul \u00een estetic, fiindc\u0103 ironia nu numai ca are o margine evaluativ\u0103, dar este ea \u00eens\u0103\u015fi o margine, o frontier\u0103 semnificant\u0103\u201c.
\nPornind de la aceast\u0103 tez\u0103 a angaj\u0103rii poeziei secolului XX \u00een praxisul social, Corina Croitoru identific\u0103, \u00een cazul poeziei rom\u00e2ne\u015fti postbelice, \u201etrei tipuri de angajare a poeziei fa\u0163\u0103 de prezentul istoric \u2013 angajarea \u00een pofida acestuia (specific\u0103 poeziei reflexive), angajarea \u00een vederea acestuia (exemplificat\u0103 de poezia militant\u0103) \u015fi angajarea \u00een rela\u0163ie cu acesta (proprie poeziei tranzitive)\u201c. Sigur c\u0103, date fiind coordonatele poeziei rom\u00e2ne\u015fti sub comunism, o seam\u0103 de contradic\u0163ii ies la iveal\u0103 atunci c\u00e2nd terenul pr\u0103p\u0103stios al literaturii postbelice ofer\u0103 pu\u0163ine momente de acces c\u0103tre adev\u0103r. Unde \u00ee\u015fi au locul, \u00een acest peisaj, poe\u0163ii genera\u0163iei r\u0103zboiului? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 putem vorbi despre poezia \u015faizecist\u0103 ca fiind angajat\u0103 \u00een proiectul \u201epoetic\u201c ironic? C\u00e2t de ironic\u0103 e, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, poezia disident\u0103 a anilor \u201970, din moment ce masca ironiei e \u00eenl\u0103turat\u0103 prin \u00eens\u0103\u015fi asumarea pozi\u0163iei de disiden\u0163\u0103? Corina Croitoru r\u0103spunde tuturor acestor \u00eentreb\u0103ri \u015fi, oferind un exemplu de close reading de invidiat, caut\u0103 \u00een intersti\u0163iile re\u0163elelor lirice elementele marelui desen de pe covor al poeziei postbelice rom\u00e2ne\u015fti. Astfel, \u00een privin\u0163a genera\u0163iei r\u0103zboiului, autoarea ne ofer\u0103 un studiu excelent despre op\u0163iunile ideologice ale unor poe\u0163i precum Geo Dumitrescu, Eugen Jebeleanu sau Nina Cassian, la care angajarea poetic\u0103 \u0163ine de raportarea acestora cu realitatea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Actul poetic militant \u00eempotriva r\u0103zboiului al acestor autori nu se \u00eencheie odat\u0103 cu concretizarea \u201ep\u0103cii socialiste\u201c, ci va fi substituit cu atacuri ironice anticomuniste prin virajele poetice din anii \u201970. \u00cen acest caz, poezia lui Geo Dumitrescu pare s\u0103 realizeze, potrivit autoarei, \u201eo bucl\u0103 complet\u0103: ea se angajeaz\u0103 prin ironie \u00eempotriva r\u0103zboiului, apoi militant \u00een favoarea comunismului pentru a se reangaja, \u00een fine, prin ironie \u00eempotriva acestuia din urm\u0103\u201c. Tardivi \u00een privin\u0163a reangaj\u0103rii poetice, poe\u0163ii genera\u0163iei r\u0103zboiului sunt ei \u00een\u015fi\u015fi exponen\u0163ii unei \u201eironii tragice\u201c, c\u0103ci, decep\u0163iona\u0163i de e\u015fecul utopiei socialiste, ajung s\u0103 se reangajeze poetic \u00eentr-un mod \u201eneloial\u201c \u00een fa\u0163a cauzei politice, dar fidel \u00een continuare realit\u0103\u0163ii.
\n\u00centre reflexiv \u015fi tranzitiv
\nO simptomatologie la fel de interesant\u0103 este realizat\u0103 \u015fi \u00een discu\u0163ia despre poezia \u015faizecist\u0103, un caz la fel de bizar cu c\u00e2t, av\u00e2nd o osatur\u0103 profund reflexiv\u0103, aceast\u0103 poezie nu ar p\u0103rea s\u0103 favorizeze inser\u0163iile ironice la fel de bine precum poezia tranzitiv\u0103 a genera\u0163iei r\u0103zboiului. De altfel, autoarea observ\u0103, despre poe\u0163ii genera\u0163iei \u201960 c\u0103, \u201eafirma\u0163i \u00een anii \u00abdezghe\u0163ului\u00bb ideologic, poe\u0163ii \u015faizeci\u015fti vor exploata ironia etic\u0103 gener\u00e2nd o situa\u0163ie contradictorie \u00een m\u0103sura \u00een care acest tip de ironie este (…) incompatibil cu lirismul\u201c. \u00cen acest peisaj, dintre op\u0163iunile de autori ale Corinei Croitoru r\u0103m\u00e2n Marin Sorescu, Ana Blandiana, Adrian P\u0103unescu, Ioanid Romanescu \u015fi Nicolae Prelipceanu. \u00cen cazul lui Marin Sorescu, autoarea constat\u0103, \u00een linia ideii de \u201e\u00e9cart tranzitiv\u201c discutat de Cosmin Borza \u00een Marin Sorescu. Singur printre canonici, a\u015fa-numita abatere de la normele lirice reflexive prin care acesta trece \u201etestul ironiei etice\u201c. Este vorba, a\u015fadar, de dominanta tranzitiv\u0103 a poeticii lui Sorescu, care, prin cobor\u00e2rea ei \u00een cotidian, prin spiritul ludic-ironic \u015fi prin asumarea pozi\u0163iei parodice, ajunge s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze de neomodernism, deconstruind nu conven\u0163iile sociale, ci conven\u0163ia literar\u0103. Ironia poetic\u0103 se situeaz\u0103, \u00een privin\u0163a acestui autor, la nivelul \u201esorescianismului\u201c s\u0103u, identificabil \u00een volumele de \u00eenceput. Angaj\u0103rii, \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 principiale, a poeziei reflexive \u015fi angaj\u0103rii militante \u00een vederea concretiz\u0103rii prezentului istoric i se opune poezia tranzitiv\u0103, aflat\u0103 mereu \u00een raport cu prezentul istoric \u015fi \u00een interiorul c\u0103reia ironia face cas\u0103 bun\u0103: \u201eAngajarea poeziei tranzitive \u00een rela\u0163ie cu evenimen\u0163ialul devine, \u00een prezen\u0163a ironiei etice expuse anterior, o angajare critic\u0103, actualizarea contextului socio-istoric \u00een scriitur\u0103 este dublat\u0103 spontan de o evaluare a acestuia\u201c. Astfel, \u00een cazul poe\u0163ilor genera\u0163iei \u201970, excesul de ironie este echivalent cu atacul disident. Dac\u0103, bun\u0103oar\u0103, Mircea Dinescu a refuzat s\u0103 adopte postura confortabil\u0103 a ironiei poetice pentru a dinamita establishment-ul social, a fost datorit\u0103 unei exasper\u0103ri colective, a unui r\u0103spuns imunologic (\u00eempotriva unui sistem opresiv) ce \u015fi-a atins limitele toleran\u0163ei: \u201eRenun\u0163area la atacul ironic \u00een favoarea actului disident va eviden\u0163ia nu doar nivelul redus de toleran\u0163\u0103 al poe\u0163ilor deceniului opt fa\u0163\u0103 de contextul politic al vremii, ci \u015fi indicele alarmant al exasper\u0103rii generale\u201c.
\nUtilizat\u0103 preponderent ca mecanism defensiv \u00eempotriva unei societ\u0103\u0163i coercitive, ironia e \u201enu doar un implicit imposibil de semnalat la modul explicit, (…) c\u00e2t \u015fi un implicit greu de condamnat la modul explicit\u201c. Poezia ironic\u0103 judec\u0103, dar nu dinamiteaz\u0103. Evalueaz\u0103, dar nu tran\u015feaz\u0103. Riscul, de altfel asumat, al acestei poezii este cel de a pierde \u00een valabilitate estetic\u0103 ceea ce c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een favoarea transmiterii unui mesaj eficace \u015fi imediat \u00een interiorul propriului prezent istoric. Prin aceast\u0103 reconstruc\u0163ie a contextului socio-politic \u00een care poezia rom\u00e2neasc\u0103 de factur\u0103 ironic\u0103 s-a dezvoltat, autoarea furnizeaz\u0103 un model de studiu critic echilibrat ce (re)a\u015faz\u0103 acest subgen poetic \u00eentr-un loc cu prisosin\u0163\u0103 meritat \u00een istoria literaturii rom\u00e2ne.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Corina Croitoru, Politica ironiei \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 sub comunism, Editura Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca, 2014, 242 p.   \u201eProteic\u0103 \u015fi cameleonic\u0103, av\u00e2nd, ca Ianus, dou\u0103 fe\u0163e, aceast\u0103 literatur\u0103 pune ast\u0103zi o mare problem\u0103: ea a avut, \u00een chipul cel mai inextricabil, doi autori, unul, romancier, poet sau dramaturg, cel\u0103lalt, cititorul, criticul, interpretul. Cenzura a… Cite\u0219te mai mult »Ironia ca r\u0103spuns imunologic<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[13764,13765],"class_list":["post-22758","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-corina-croitoru","tag-politica-ironiei-in-poezia-romaneasca-sub-comunism"],"views":1791,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22758","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22758"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22758\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22758"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22758"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22758"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}