{"id":22756,"date":"2015-03-19T13:50:45","date_gmt":"2015-03-19T11:50:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22756"},"modified":"2015-03-19T13:50:45","modified_gmt":"2015-03-19T11:50:45","slug":"marin-preda-citit-de-informatorii-securitatii-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/marin-preda-citit-de-informatorii-securitatii-ii\/","title":{"rendered":"Marin Preda citit de informatorii Securit\u0103\u0163ii (II)"},"content":{"rendered":"

Ioana Diaconescu, Marin Preda. Un portret \u00een arhivele Securit\u0103\u0163ii, documente inedite din Arhiva C.N.S.A.S.,<\/em> prefa\u0163\u0103 de Eugen Simion, Bucure\u015fti, Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103, 2015, \u00a0\u00a0 \u00a0552 p.<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Nicolae Anatol l\u0103mure\u015fte identitatea personajului Jean Paulescu din pies\u0103: este, \u00een realitate, scriitorul parizian Jean P\u00e2rvulescu, combinat \u2013 \u00een fic\u0163iunea predist\u0103 \u2013 cu un poet de limb\u0103 german\u0103 plecat din Rom\u00e2nia \u015fi stabilit \u00een Fran\u0163a (Paul Celan?). \u015ei tot vigilentul, meticulosul Anatol\/Arthur atrage aten\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor c\u0103 este vorba de o pies\u0103 cu cheie (\u201ehitleri\u015ftii de acolo nu sunt hitleri\u015fti sau nu sunt numai hitleri\u015fti\u201c). Ipotez\u0103 primejdioas\u0103 pentru Preda. Amicul Nicolae Anatol, care \u00ee\u015fi petrece serile cu prozatorul, avanseaz\u0103 un punct de vedere care-l poate \u00eenfunda definitiv pe autorul lui Martin Borman. Merit\u0103 s\u0103 reproduc fragmentul ce urmeaz\u0103 pentru a vedea cum se face critic\u0103 literar\u0103 pe sub m\u00e2n\u0103 \u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, cine decide soarta unei scrieri literare. \u00cen cazul de fa\u0163\u0103 nu-i vorba, desigur, de o capodoper\u0103 (piesa este discutabil\u0103 estetic), este vorba \u00eens\u0103 de un mod de a judeca, politic, literatura. Clar\u0103, lamentabil\u0103 este duplicitatea omului de litere care, dup\u0103 expresia cunoscut\u0103 a lui Arghezi, una vorbe\u015fte \u015fi alta fumeaz\u0103. Iat\u0103 ce spune, \u00een clandestinitate, Nicolae Anatol: \u201e\u00cen diferite propor\u0163ii, \u015fi celelalte personaje \u00ee\u015fi au cheile lor \u015fi ceea ce spun, g\u00e2ndesc ori fac \u2013 fac, spun \u015fi g\u00e2ndesc implic\u00e2nd simboluri \u015fi aluzii. Dedesubtul piesei de teatru conteaz\u0103 \u015fi \u00een cazul acesta mai mult dec\u00e2t prim-planul s\u0103u. Num\u0103rul scriitorilor occidentali care au identificat \u015fi identific\u0103 fascismul cu comunismul \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103, g\u0103sindu-le vicii comune \u015fi asem\u0103n\u0103toare \u015fi prevenind omenirea asupra am\u00e2ndurora ca asupra a dou\u0103 flageluri \u2013 num\u0103rul unor atari scriitori e mare \u015fi Marin Preda \u00eencearc\u0103 (la posibilit\u0103\u0163ile mediului \u015fi cu armele talentului de care dispune el), s\u0103 li se adauge. Din discu\u0163ia cu d\u00e2nsul, se re\u0163ine c\u0103 e foarte \u00eenc\u00e2ntat de ceea ce a reu\u015fit, \u00eens\u0103 c\u0103-l \u00eencearc\u0103 temerea de a nu putea face s\u0103 i se joace piesa, deoarece \u201e\u0103\u015ftia (n.n., adic\u0103 directorii de teatru) sunt frico\u015fi. Desigur n-ar fi explicabil\u0103 o asemenea \u00eendoial\u0103 din partea lui, dup\u0103 cum nici presupusa, cu anticipare, fric\u0103 a directorilor de teatru nu \u015fi-ar g\u0103si noima, dac\u0103 piesa n-ar con\u0163ine sub\u00een\u0163elesurile aluzive \u015fi cheile de care am pomenit. Iar pentru ca s\u0103 tempereze ori s\u0103 \u00eenl\u0103ture total codeala directorilor de teatru, Marin Preda \u00eencearc\u0103 s\u0103 publice c\u00e2t mai repede undeva (poate la revista Gazeta literar\u0103 ori la Via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103) produc\u0163ia sa teatral\u0103, plec\u00e2nd de la ideea c\u0103, o dat\u0103 ap\u0103rut\u0103, frica teatrelor de a i-o juca s-ar vaporiza\u201c.
\nMaiorul care prime\u015fte acest denun\u0163 vede lucrurile mai calm \u015fi, dup\u0103 ce cite\u015fte piesa, conchide c\u0103 \u201estructura organizatoric\u0103 \u015fa coloniei din Trinidat\u0163 seam\u0103n\u0103 cu societatea socialist\u0103, dar ca ideologie cu nazismul\u201c. \u015ei recomand\u0103 pe marginea raportului: \u201es\u0103 nu ne pripim \u00een a trage concluzii\u201c. Fa\u0163\u0103 de fanaticul denun\u0163\u0103tor Nicolae Anatol, maiorul Albescu Mircea pare un \u00een\u0163elept…
\nC\u00e2nd apare Delirul, toat\u0103 aceast\u0103 lume subteran\u0103 intr\u0103 la r\u00e2ndul ei \u00een delir. Condeiele delatorilor explodeaz\u0103, anchetele printre scriitori se \u00eenmul\u0163esc… Ce crede Alexandru Ivasiuc, ce p\u0103rere are Radu Cosa\u015fu despre articolul lui Ov.S. Crohm\u0103lniceanu din Gazeta literar\u0103 acolo unde ia ap\u0103rarea romanului, ce zice George Iva\u015fcu despre personajul Paul \u015etefan? Etc. George Iva\u015fcu se identific\u0103 \u00een personajul Paul \u015etefan \u015fi este, se pare, mul\u0163umit. Alexandru Ivasiuc \u00eei sf\u0103tuie\u015fte pe criticii prieteni s\u0103 nu scrie despre roman (este mai bine, nu se \u015ftie cum iese, problem\u0103 \u00eencurcat\u0103 politic), \u00een plus r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u00een via\u0163a literar\u0103 ideea c\u0103 Preda a copiat concep\u0163ia despre istorie de la un filosof englez… \u00cen fine, cei chestiona\u0163i cred c\u0103 Ov.S. Crohm\u0103lniceanu a devenit, ap\u0103r\u00e2ndu-l pe Marin Preda, \u201eni\u015fte tr\u0103d\u0103tori\u201c. Sup\u0103rare, a\u015fadar, mare cu Delirul. \u00centrebat, Nicolae Moraru \u2013 redactor-\u015fef al publica\u0163iilor pentru str\u0103in\u0103tate \u2013 ar fi declarat: \u201eMarin Preda ar trebui arestat \u015fi m\u0103 mir c\u0103 acest lucru nu s-a f\u0103cut \u00eenc\u0103\u201c… De alt\u0103 factur\u0103 moral\u0103 \u015fi intelectual\u0103, Alexandru Paleologu d\u0103 urm\u0103toarea justificare fa\u0163\u0103 de enormul interes cu care marele public a primit romanul: \u201elumea nici nu se preocup\u0103 s\u0103 citeasc\u0103 romanul, vrea s\u0103-l aib\u0103 ca dovad\u0103 oarecum oficial\u0103 c\u0103 spiritul na\u0163ional a ap\u0103rut \u00een continuare \u00een regimul actual. Interesul pentru carte provine din dragostea pentru o atitudine contemporan\u0103 a sistemului nostru \u015fi nu dintr-o secret\u0103 opozi\u0163ie. Cartea se trimite \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate pentru a duce \u015fi acolo, la rom\u00e2nii pleca\u0163i pe diferite c\u0103i, vestea unei ap\u0103r\u0103ri a pozi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u00eentr-un moment istoric ca cel de azi\u201c. Nici aceast\u0103 explica\u0163ie nu mul\u0163ume\u015fte pe adversarii \u015fi, mai r\u0103u, nici pe fo\u015ftii prieteni ai lui Preda. Nu-i va mul\u0163umi, pe cei care mai tr\u0103iesc sau pe urma\u015fii lor, nici azi.
\nDescop\u0103r c\u0103 n-am r\u0103mas str\u0103in de aceast\u0103 zarv\u0103 creat\u0103 \u00een jurul Delirului. Am scris, la apari\u0163ie, despre roman \u015fi nu mi-am schimbat de atunci p\u0103rerea \u00een genere favorabil\u0103. O carte cu miz\u0103 istoric\u0103 mare. Dup\u0103 1990, am polemizat cu regretatul S. Damian care, atac\u00e2nd ideologic cartea, a atacat \u015fi comentariul meu critic. Printre documentele aflate la CNSAS se afl\u0103 mai multe pagini care privesc rela\u0163iile mele cu Marin Preda, \u00eentre ele o scrisoare pe care i-am trimis-o din Paris. Un informator cu nume de cod V. Teodorescu relateaz\u0103 discu\u0163ia avut\u0103 cu mine despre articolul ap\u0103rut \u00een Der Spiegel \u015fi, \u00een genere, despre romanul Delirul \u015fi agita\u0163ia din lumea scriitoriceasc\u0103. Relatarea este, \u00een genere, corect\u0103: scriitorii rom\u00e2ni, ziceam eu, sunt enerva\u0163i c\u0103 Preda are succes \u015fi, prin Delirul, prozatorul a reu\u015fit s\u0103 enerveze pe toat\u0103 lumea; \u015fi pe nem\u0163i, \u015fi pe sovietici, \u015fi pe legionari, \u015fi Europa Liber\u0103, \u015fi Uniunea Scriitorilor… Cred \u015fi ast\u0103zi c\u0103 a\u015fa au stat lucrurile \u015fi cam a\u015fa stau \u015fi azi, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 romanul nu-i citit cum trebuie, adic\u0103 f\u0103r\u0103 complexe ideologice \u015fi fantasme identitare… Un alt condeier pus \u00een serviciul serviciilor secrete din epoc\u0103, Gheorghiu, se declar\u0103 critic literar \u015fi trage de limb\u0103 pe cei din preajma lui Preda \u015fi, dup\u0103 c\u00e2te \u00een\u0163eleg, duce vorba de colo, colo, inclusiv la Securitate. Vrea s\u0103 scrie despre Delirul, dar nu-l las\u0103 G. Iva\u015fcu \u015fi se pl\u00e2nge lui Ivasiuc, care-l \u00eendeamn\u0103 s\u0103 renun\u0163e, pentru c\u0103 nu se \u015ftie niciodat\u0103 ce o s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Mai bine s\u0103 b\u00e2rfeasc\u0103 \u015fi s\u0103 raporteze. Ceea ce numitul Gheorghiu face, neuit\u00e2nd s\u0103 aminteasc\u0103 de fiecare dat\u0103 de calitatea lui de critic literar. Sincer vorbind, calitatea nu prea se vede. Este mai reu\u015fit, \u00een aceast\u0103 tipologie patibular\u0103, \u015eoimu Dan, care, cel pu\u0163in, toarn\u0103 cu oarecare talent, scrie mizerii, infamii despre Preda \u00een fraze bine articulate.
\nCe concluzie pot s\u0103 trag, parcurg\u00e2nd acest incomplet dosar al infamiilor? C\u0103 Marin Preda n-a avut, ca scriitor, o via\u0163\u0103 u\u015foar\u0103. A fost totdeauna o \u0163int\u0103, un \u201eobiectiv\u201c \u015fi c\u0103 ceea ce public\u0103m azi nu-i dec\u00e2t o parte din documentele care-l privesc. Lipsesc informa\u0163iile de dinainte de Risipitorii \u015fi lipse\u015fte, cum am precizat, dosarul de dup\u0103 Delirul. Momente esen\u0163iale \u00een biografia intelectual\u0103 a scriitorului. Atunci public\u0103 Morome\u0163ii II \u015fi, dup\u0103 13 ani, Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni, acolo unde se afl\u0103 capitolul \u201eEra tic\u0103lo\u015filor\u201c. Este de presupus c\u0103 Securitatea n-a r\u0103mas, repet, inert\u0103, apatic\u0103, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. Unde sunt documentele? Nu \u015ftim. Deocamdat\u0103. Cum nu \u015ftim nimic despre ultimele caiete din Jurnalul intim.
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, paginile ce urmeaz\u0103 cuprind, fragmentar, nu numai biografia lui Marin Preda, dar \u015fi istoria moravurilor lumii literare rom\u00e2ne\u015fti. O lume agitat\u0103, perceput\u0103 prin sl\u0103biciunile ei, oportunist\u0103 \u015fi tem\u0103toare, u\u015for de manipulat din aceast\u0103 cauz\u0103. Dar Marin Preda, \u201eobiectivul\u201c lucrat sub toate felurile \u015fi cu toate tehnicile operative de c\u0103tre ofi\u0163erii de Securitate \u015fi de c\u0103tre informatorii lor? Preda str\u0103bate, cred, acest mic infern f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi piard\u0103 cump\u0103tul, f\u0103r\u0103 acte de bravur\u0103, f\u0103r\u0103 c\u0103deri morale, \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 opera \u015fi nu cedeaz\u0103 \u00een ideile sale. Este discret, dar \u00een discre\u0163ia lui i se simte prezen\u0163a \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, nu po\u0163i face abstrac\u0163ie de el. Nu-\u015fi p\u00e2r\u0103\u015fte colegii, ia rar cuv\u00e2ntul \u00een adun\u0103rile scriitorice\u015fti, refuz\u0103 s\u0103 scrie articole politice, \u00een 1971 \u2013 c\u00e2nd Ceau\u015fescu vrea s\u0103 declan\u015feze mica revolu\u0163ie cultural\u0103 \u2013 \u00ee\u015fi \u00eenceteaz\u0103 colaborarea la Luceaf\u0103rul, \u00een fine, conduce o editur\u0103 (Cartea Rom\u00e2neasc\u0103) \u015fi public\u0103 pe toat\u0103 lumea, prieteni \u015fi adversari. Marin Preda tip\u0103re\u015fte Animale bolnave, romanul lui Nicolae Breban, \u015fi cere un tiraj mai mare pentru ca autorul s\u0103-\u015fi poat\u0103 acoperi datoriile la Fondul literar. Telefoneaz\u0103 lui Traian Iancu pentru a sprijini cererea de \u00eemprumut a lui D. \u0162epeneag aflat \u00een Fran\u0163a \u015fi, c\u00e2nd acesta din urm\u0103 public\u0103 un articol vehement impotriva regimului ceau\u015fist, nu se gr\u0103be\u015fte s\u0103-l dea afar\u0103, a\u015fa cum \u00eei cer autorit\u0103\u0163ile de la Consiliul Culturii. Polemizeaz\u0103 cu E.M. Galan, autorul B\u0103r\u0103ganului (mostr\u0103 de g\u00e2ndire dogmatic\u0103 \u015fi de lips\u0103 de talent epic) \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 opinia public\u0103 de partea lui, \u00een fine, se fac presiuni asupra lui s\u0103 se \u00eenscrie \u00een partid \u015fi Moromete \u2013 cum \u00eei zic scriitorii \u2013 tergiverseaz\u0103, caut\u0103 fel de fel de pretexte. A doua so\u0163ie \u2013 Eta \u2013 pleac\u0103 \u00een Fran\u0163a \u015fi \u00eent\u00e2rzie s\u0103 se mai \u00eentoarc\u0103. \u201eOrganele\u201c intr\u0103 \u00een panic\u0103, informatorii din str\u0103in\u0103tate iau m\u0103suri, raporteaz\u0103, comenteaz\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, so\u0163ia \u00een cauz\u0103 r\u0103m\u00e2ne definitiv \u00een exil. Securitatea intercepteaz\u0103 schimbul de scrisori \u00eentre so\u0163i \u015fi, din rapoartele agen\u0163ilor \u015fi rezolu\u0163iile ofi\u0163erilor implica\u0163i \u00een acest caz complicat, deducem c\u0103 mare agita\u0163ie se st\u00e2rne\u015fte.
\nMai \u00eenainte, un ministru M.A.I., Cornel Onescu, semneaz\u0103 o not\u0103 (nr. 149A) privitoare la \u201eatitudinea necorespunz\u0103toare a scriitorului Marin Preda\u201c. Este, \u00een fapt, un rechizitoriu care cumuleaz\u0103 supozi\u0163iile, b\u00e2rfele raportate de agen\u0163ii plasa\u0163i \u00een anturajul prozatorului. Nota nu este datat\u0103, dar fiind vorba de momentul \u00een care Zaharia Stancu se preg\u0103te\u015fte s\u0103 ia locul lui Demostene Botez la conducerea Uniunii Scriitorilor, putem deduce c\u0103 acest rechizitoriu a fost \u00eentocmit cam prin 1965\u20131966. Ce i se repro\u015feaz\u0103 lui Preda? \u00cen rezumat:
\n1. Marin Preda \u201ea adoptat \u00een ultimul timp o pozi\u0163ie necorespunz\u0103toare fa\u0163\u0103 de crea\u0163ia literar\u0103 din \u0163ara noastr\u0103, f\u0103c\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp afirma\u0163ii tenden\u0163ioase cu privire la regimul nostru socialist\u201c.
\n2. \u201e\u015ei-a pierdut interesul \u015fi \u00een\u0163elegerea fa\u0163\u0103 de realit\u0103\u0163ile social politice din \u0163ara noastr\u0103 pe care nu de pu\u0163ine ori le comenteaz\u0103 denaturat\u201c.
\n3. \u201eAfi\u015feaz\u0103 un dispre\u0163 total fa\u0163\u0103 de mediul s\u0103tesc, m\u0103rturisind el \u00eensu\u015fi c\u0103 nu-l mai intereseaz\u0103 \u0163\u0103ranul rom\u00e2n care este \u015facum\u0163, dup\u0103 p\u0103rerea sa prost \u015fi lene\u015f\u201c.
\n4. Lucreaz\u0103 la un roman \u015fMorome\u0163ii II \u0163 \u00een care r\u0103stoarn\u0103 tot ce s-a scris despre aceast\u0103 problem\u0103 \u015fi, din aceast\u0103 cauz\u0103, M.P. ezit\u0103 s\u0103-l dea spre publicare din teama de \u201ea nu fi socotit du\u015fm\u0103nos\u201c (citat din spusele lui M.P).
\n5. Refuz\u0103 sistematic s\u0103 scrie articole pentru Sc\u00e2nteia, Sc\u00e2nteia tineretului, Lupta de clas\u0103, sub diverse pretexte (\u201enu este la \u00een\u0103l\u0163imea publicului, nu are inspira\u0163ie\u201c etc.).
\n6. Marin Preda \u201eare o concep\u0163ie gre\u015fit\u0103 despre PCR \u015fi membrii s\u0103i\u201c: \u201ea fi membru de partid \u2013 ar fi zis el nu se \u015ftie cui \u2013 \u00eenseamn\u0103 a accepta s\u0103 acuzi, atunci c\u00e2nd \u0163i se cere, pe cel mai bun prieten, chiar dac\u0103 n-ai convingerea c\u0103 este vinovat (…), bine am f\u0103cut c\u0103 nu sunt membru de partid\u201c; tot M.P. consider\u0103 c\u0103 pozi\u0163ia partidului este \u201eartificial\u0103, conjunctural\u0103\u201c.
\n7. Face elogiul culturii occidentale, iar la noi \u2013 \u201enu se mai face literatur\u0103 de vreo dou\u0103zeci de ani\u201c.
\n8. Spune mereu c\u0103 \u201epresa trebuie s\u0103 fie liber\u0103\u201c, \u201epresa este \u015fla noi\u0163 controlat\u0103\u201c, \u00eendrumarea de partid \u00een cultur\u0103 este \u201enu numai inutil\u0103, dar chiar d\u0103un\u0103toare\u201c. Coment\u00e2nd indica\u0163iile date de Nicolae Ceau\u015fescu, M.P. ar fi declarat c\u0103 \u201etocmai acestea \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 creeze\u201c.
\n9. Admir\u0103 pe Boris Pasternak.
\n10. Consider\u0103 c\u0103 sistemul capitalist este superior celui socialist.
\n11. \u00cen regimul trecut \u201erom\u00e2nii aveau o situa\u0163ie social\u0103 mai bun\u0103\u201c.
\n12. Promi\u0163\u00e2nd, totu\u015fi, s\u0103 scrie un articol despre situa\u0163ia \u0163\u0103r\u0103nimii, M.P. ar fi precizat c\u0103 \u201eva \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa situa\u0163ia \u015fei\u0163 material\u0103 \u015fi moral\u0103 necorespunz\u0103toare\u201c.
\n13. Societatea noastr\u0103 dispre\u0163uie\u015fte omul pentru c\u0103 \u201epoporul \u00eensu\u015fi, venit la putere, \u00ee\u015fi bate joc de cealalt\u0103 parte a poporului care nu este la putere\u201c (propozi\u0163ie atribuit\u0103 \u00een text lui M.P.).
\n14. \u00cen 1965, fiind la Paris, M.P. l-a c\u0103utat \u2013 la sugestia lui Ov.S. Crohm\u0103lniceanu \u2013 pe \u201efugarul Paul Celan \u2013 scriitor evreu, fa\u0163\u0103 de care a denigrat regimul din \u0163ara noastr\u0103\u201c.
\n15. Pozi\u0163ia actual\u0103 a lui M.P. este determinat\u0103 \u201e\u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 de influen\u0163a puternic\u0103 a unor elemente na\u0163ionaliste evreie\u015fti ca: Ov.S. Crohm\u0103lniceanu, critic literar, Paul Cornea, conferen\u0163iar, Nina Cassian, scriitoarea, N. Tertulian, critic literar, to\u0163i cunoscu\u0163i cu manifest\u0103ri du\u015fm\u0103noase\u201c.
\n16. La sugestia acestora, M.P. se preg\u0103te\u015fte s\u0103 formeze un grup care s\u0103 atace pe E. Barbu \u015fi grupul de la Luceaf\u0103rul. Din acest grup ar trebui s\u0103 fac\u0103 parte \u015fi Arghezi(?!).
\n17. Influen\u0163a elementelor nocive citate mai \u00eenainte ar fi crescut dup\u0103 ce M.P. s-a c\u0103s\u0103torit cu Eta Wexler, provenit\u0103 din mediu burghez. Ea \u00eei stimuleaz\u0103 ambi\u0163ii de parvenire…
\n18. \u00cen fine, din toate aceste motive, ministrul M.A.I. este de p\u0103rere c\u0103 Marin Preda vrea avantaje materiale, plec\u0103ri \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi este mul\u0163umit c\u0103 a reu\u015fit \u201es\u0103 se strecoare\u201c f\u0103r\u0103 a fi membru de partid…
\nTrec peste alte am\u0103nunte, pentru a conchide, la r\u00e2ndul meu, c\u0103 Marin Preda avea de ce s\u0103 fie nelini\u015ftit. \u201eAgen\u0163ii\u201c erau mereu pe urmele lui \u015fi denun\u0163urile ajungeau la timp unde trebuie. Nota rezumat\u0103 mai \u00eenainte cuprinde suficiente acuza\u0163ii pentru a-i pune libertatea \u00een primejdie. Totu\u015fi, o m\u0103sur\u0103 punitiv\u0103 major\u0103 n-a fost luat\u0103 \u00eempotriva prozatorului. Cineva, acolo sus, a judecat, probabil, mai bine dec\u00e2t numero\u015fii informatori care roiau \u00een jurul scriitorului \u015fi \u00eenregistrau toate p\u0103rerile lui, care, cu adev\u0103rat, nu erau deloc obediente, conformiste, \u201ecorespunz\u0103toare\u201c. Dar, ca s\u0103 fim p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t drep\u0163i, aceste dela\u0163iuni detestabile, imorale \u00een cel mai \u00eenalt grad pentru c\u0103 puneau \u00een pericol nu numai libertatea de crea\u0163ie a prozatorului, dar chiar via\u0163a lui, au \u015fi o parte bun\u0103 (partea bun\u0103 a r\u0103ului!): arat\u0103 ce g\u00e2ndea cu adev\u0103rat Marin Preda despre societatea \u00een care tr\u0103ia \u015fi despre \u00eendrumarea de partid. Sunt multe propozi\u0163ii adev\u0103rate, aici, le-am auzit \u015fi eu mai t\u00e2rziu (dup\u0103 1967, c\u00e2nd l-am cunoscut mai bine) \u00een convorbirile noastre, unele idei au fost strecurate \u00een Imposibila \u00eentoarcere \u015fi \u00een interviuri, sub o form\u0103 atenuat\u0103. Pe scurt, dosarele \u00eentocmite de Securitate dovedesc, \u00een mod indiscutabil, c\u0103 marele prozator n-a fost deloc un spirit comod pentru regimul totalitar \u015fi c\u0103 to\u0163i adversarii s\u0103i, vechi \u015fi noi, s-au \u00een\u015felat \u00een privin\u0163a comportamentului s\u0103u. Marin Preda n-a fost deloc un \u201enomenclaturist\u201c, un r\u0103sf\u0103\u0163at al regimului, a fost, dimpotriv\u0103, un creator cu o con\u015ftiin\u0163\u0103 moral\u0103 solid\u0103, un spirit \u2013 cum i-am zis odat\u0103 \u2013 stabilizator \u015fi, spre sf\u00e2r\u015fitul scurtei sale vie\u0163i, devenise o veritabil\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 \u00eentr-o istorie gr\u0103bit\u0103, confuz\u0103 \u015fi brutal\u0103.
\nPentru c\u0103 a avut un talent puternic \u015fi s-a impus de la \u00eenceput \u00een via\u0163a literar\u0103 prin dou\u0103 c\u0103r\u0163i fundamentale \u2013 \u00cent\u00e2lnirea din P\u0103m\u00e2nturi \u015fi Morome\u0163ii \u2013 a avut admiratori, dar a avut, din nefericire, \u015fi mul\u0163i du\u015fmani. Ace\u015ftia n-au avut \u00een ei t\u0103ria spiritual\u0103 de a se resemna \u00een fa\u0163a adev\u0103rului estetic. Nu-l au, din p\u0103cate, nici azi. Ce scriitor a fost mai mult \u015fi mai incorect \u201erevizuit\u201c, dup\u0103 1990, dec\u00e2t el? Cine a primit mai multe acuza\u0163ii morale \u015fi judec\u0103\u0163i critice mai drastice \u015fi mai aberante dec\u00e2t el dup\u0103 1989? Cititorii de bun\u0103 credin\u0163\u0103 ai lui Marin Preda au, acum, ocazia s\u0103-\u015fi verifice opiniile lor despre omul care a scris despre Era tic\u0103lo\u015filor a\u015fa cum a scris \u00een romanul care i-a scurtat, la 57 de ani, via\u0163a: Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ioana Diaconescu, Marin Preda. Un portret \u00een arhivele Securit\u0103\u0163ii, documente inedite din Arhiva C.N.S.A.S., prefa\u0163\u0103 de Eugen Simion, Bucure\u015fti, Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103, 2015, \u00a0\u00a0 \u00a0552 p.   Nicolae Anatol l\u0103mure\u015fte identitatea personajului Jean Paulescu din pies\u0103: este, \u00een realitate, scriitorul parizian Jean P\u00e2rvulescu, combinat \u2013 \u00een fic\u0163iunea predist\u0103… Cite\u0219te mai mult »Marin Preda citit de informatorii Securit\u0103\u0163ii (II)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3435,13727],"class_list":["post-22756","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ioana-diaconescu","tag-marin-preda-un-portret-in-arhivele-securitatii"],"views":2448,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22756","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22756"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22756\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22756"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22756"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22756"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}