{"id":22750,"date":"2015-03-19T13:46:28","date_gmt":"2015-03-19T11:46:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22750"},"modified":"2015-03-19T13:46:49","modified_gmt":"2015-03-19T11:46:49","slug":"despre-frustrari-si-nemulumiri-incorect-sau-insuficient-articulate-politic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-frustrari-si-nemulumiri-incorect-sau-insuficient-articulate-politic\/","title":{"rendered":"Despre frustr\u0103ri \u015fi nemul\u0163umiri incorect sau insuficient articulate politic"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Costi Rogozanu, <em>Carte de munc\u0103,<\/em> Cluj-Napoca, Editura Tact, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>To\u0163i suntem nemul\u0163umi\u0163i de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een ultimii ani \u00een Rom\u00e2nia. Dar c\u00e2te dintre aceste nemul\u0163umiri ating cauzele profunde, reale, ale greut\u0103\u0163ilor cu care ne confrunt\u0103m \u015fi nu se blocheaz\u0103 \u00een stereotipii superficiale de genul anticomunism, anticorup\u0163ie, antipolitic\u0103, anti-asisten\u0163\u0103 social\u0103 sau, mai nou, anti-Rusia?<br \/>\nPublicistica lui Costi Rogozanu e ca un bisturiu: taie fix \u00een miezul problemelor. Stilul s\u0103u percutant, caustic \u015fi enervant de simplu clarific\u0103 pentru cititor ceea ce pagini \u00eentregi de l\u0103l\u0103ieli moralistice pre\u0163ioase nu vor reu\u015fi niciodat\u0103 \u015fi anume conexiunea direct\u0103 dintre derapajele democratice locale \u015fi capitalul interna\u0163ional. Austeritatea, la pachet cu anticorup\u0163ia, nu reprezint\u0103 altceva dec\u00e2t re\u0163eta neoliberal\u0103 global\u0103 de disciplinare a for\u0163ei de munc\u0103: contracte determinate, salarii mici, drepturi tot mai pu\u0163ine, ore de munc\u0103 tot mai multe, nivel de trai tot mai sc\u0103zut.<br \/>\n\u00cen Europa statul social este o amintire. \u00cen loc s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la politicile publice din epoca postbelic\u0103, Uniunea European\u0103 reduce masiv cheltuielile sociale, dup\u0103 modelul Statelor Unite. Cet\u0103\u0163enii pl\u0103tesc pentru incompeten\u0163a b\u0103ncilor. \u015ei tot tehnocra\u0163ii vin \u015fi ne spun ast\u0103zi, cu cinism, c\u0103 ei \u015fi m\u0103surile pe care le propun sunt singura solu\u0163ie; dac\u0103 nu le accept\u0103m, \u00eenc\u0103pem iar\u0103\u015fi pe m\u00e2na politicienilor corup\u0163i \u015fi demagogici. Ca \u015fi cum corup\u0163ia ar fi o chestiune localizat\u0103 strict la nivelul administra\u0163iilor statale: de ce despre corup\u0163ia, \u015fantajele, abuzurile \u015fi cvasimonopolul exercitat de c\u0103tre multina\u0163ionale asupra mass-media rom\u00e2ne\u015fti nu afl\u0103m dec\u00e2t din sursele de informare alternative?<br \/>\nEuropa a devenit \u00eengrijor\u0103tor de american\u0103 \u00een ultimul timp. Germania a profitat din plin de criz\u0103 pentru a reduce salariile, de\u015fi a mai p\u0103strat o anumit\u0103 plas\u0103 de siguran\u0163\u0103 social\u0103, tot mai fragil\u0103. A f\u0103cut acest lucru pe seama statelor s\u0103race din Est: \u201eVenirea Estului a f\u0103cut posibil dublul \u015fantaj: sl\u0103birea sindicatelor din Vest \u015fi mic\u015forarea salariilor. Germania a devenit competitiv\u0103 \u00een exporturi nu at\u00e2t pentru c\u0103 ar fi \u00eenregistrat un boom \u00een productivitate, c\u00e2t pentru c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 scad\u0103 salariile av\u00e2nd estul pe post de sperietoare \u015fi de armat\u0103 de rezerv\u0103\u201d. Pentru ca manipularea s\u0103 fie complet\u0103, \u201eburgheziei \u015fi angaja\u0163ilor vestici li se ofer\u0103 ultima redut\u0103 de ap\u0103rare, na\u0163ionalismul, placa cu \u00eenchiderea grani\u0163elor (doar pentru oameni, pentru capital \u00eenc\u0103 nu). \u00cen rest, statul de drept nu s-a cl\u0103tinat nici sub eviden\u0163a accept\u0103rii torturii ca practic\u0103 de interogare, nici sub eviden\u0163a exploat\u0103rii la scar\u0103 larg\u0103 \u015fi \u00een mod primitiv a muncitorului estic\u201d (pp. 17-18). Numai \u00eentre 2003 \u015fi 2007 profitul corpora\u0163iilor germane a crescut cu 37%, \u00een timp ce salariile au crescut numai cu 4%. \u00centre timp, Germania a introdus \u00een cele din urm\u0103 un plafon minim de salarizare, fapt care reduce posibilitatea de a abuza de munca muncitorilor \u015fi a imigran\u0163ilor; situa\u0163ia acestora este \u00eens\u0103 departe de a se fi ameliorat considerabil.<br \/>\nCre\u015fterea s\u0103r\u0103ciei \u015fi a nivelului de precarizare nu este deci un fenomen endogen, ci exogen. Cauzele sale reale sunt din p\u0103cate rareori \u00een\u0163elese \u015fi chestionate adecvat. E mult mai u\u015for s\u0103 opt\u0103m pentru un discurs na\u0163ionalist, rasist, xenofob; e mult mai u\u015for s\u0103 blam\u0103m pensionarii, muncitorii, asista\u0163ii social pentru conjunctura deplorabil\u0103 \u00een care suntem ast\u0103zi. E mult mai u\u015for s\u0103 fim \u2013 \u015fi suntem \u2013 asmu\u0163i\u0163i unii \u00eempotriva celorlal\u0163i \u015fi s\u0103 ne consum\u0103m energia \u00een prejudec\u0103\u0163i \u015fi resentimente sterile dec\u00e2t s\u0103 coagul\u0103m o form\u0103 radical\u0103 de protest. E mult mai u\u015for s\u0103 facem mi\u015fto de celebrul Dorel, de exemplu, \u015fi s\u0103 ne indign\u0103m pedant c\u00e2nd vedem muncitori \u00een pauz\u0103 c\u00e2nd se mai petice\u015fte o strad\u0103 sau c\u00e2nd se mai renoveaz\u0103 vreo canalizare. \u201eMunca fizic\u0103 nu mai e deloc respectat\u0103. Empatia a disp\u0103rut complet. To\u0163i se \u00eentreab\u0103 de ce stau \u0103ia \u015fi m\u0103n\u00e2nc\u0103? (S\u0103 m\u0103 duc \u015fi eu \u00eentr-o corpora\u0163ie s\u0103 \u00eentreb de ce stau at\u00e2\u0163ia pe Facebook? Poate pentru c\u0103 nu po\u0163i s\u0103pa sau c\u0103ra continuu?\u201d (p. 45). Satisfac\u0163ia de a fi deasupra lui Dorel, incapacitatea de a con\u015ftientiza, la r\u00e2ndul nostru, propria precaritate, mai ales dup\u0103 adoptarea noului cod al muncii, \u00een care contractele pe termen nedeterminat au devenit o raritate \u015fi greul responsabilit\u0103\u0163ilor cade pe umerii angaja\u0163ilor, nu pe cei ai angajatorilor \u2013 \u201ene face s\u0103 nu-l mai chestion\u0103m pe patronul care-l pl\u0103te\u015fte prost pe Dorel \u015fi-i mai \u015fi spune la sf\u00e2r\u015fitul zilei: nu-\u0163i convine, vine altul\u201d (p. 45).<br \/>\nAmploarea pe care a luat-o anticorup\u0163ia \u00een ultimii ani este o slab\u0103 consolare pentru degradarea accelerat\u0103 a condi\u0163iilor de via\u0163\u0103 \u015fi pentru polarizarea social\u0103 care submineaz\u0103 bruma de democra\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi \u00eei compromite perspectivele. Pentru a fi mai mult dec\u00e2t un simplu paliativ, lupta anticorup\u0163ie nu trebuie orientat\u0103 numai \u00eempotriva statului \u015fi a capitalului autohton, \u00een favoarea investi\u0163iilor capitalului interna\u0163ional, a\u015fa cum func\u0163ioneaz\u0103 ast\u0103zi \u2013 ci \u015fi \u00eempotriva acestuia din urm\u0103. Numai atunci ne vom fi formulat \u015fi \u00eenchegat suficient de bine nemul\u0163umirile politice; p\u00e2n\u0103 atunci, r\u0103bufnirile sporadice de nemul\u0163umire nu fac dec\u00e2t s\u0103 confirme ad\u00e2ncirea tot mai sigur\u0103 a statutului Rom\u00e2niei de colonie disciplinat\u0103 a capitalului interna\u0163ional. Falsa con\u015ftiin\u0163\u0103 nu a fost niciodat\u0103, cel pu\u0163in \u00een aparen\u0163\u0103, mai solid\u0103 dec\u00e2t acum.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Costi Rogozanu, Carte de munc\u0103, Cluj-Napoca, Editura Tact, 2013 &nbsp; To\u0163i suntem nemul\u0163umi\u0163i de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een ultimii ani \u00een Rom\u00e2nia. Dar c\u00e2te dintre aceste nemul\u0163umiri ating cauzele profunde, reale, ale greut\u0103\u0163ilor cu care ne confrunt\u0103m \u015fi nu se blocheaz\u0103 \u00een stereotipii superficiale de genul anticomunism, anticorup\u0163ie, antipolitic\u0103, anti-asisten\u0163\u0103 social\u0103 sau, mai nou,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-frustrari-si-nemulumiri-incorect-sau-insuficient-articulate-politic\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Despre frustr\u0103ri \u015fi nemul\u0163umiri incorect sau insuficient articulate politic<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9071,132],"class_list":["post-22750","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-carte-de-munca","tag-costi-rogozanu"],"views":2400,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22750","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22750"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22750\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22750"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22750"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22750"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}