Ora\u015ful Pienza din Toscana, a\u015fezat pe o culme la poalele c\u0103reia curge Val d\u2019Orcia, s-a numit la \u00eenceput Corsignano, iar istoria lui e o poveste de dragoste. Papa Pius al II-lea \u015fi-a iubit enorm a\u015fezarea natal\u0103 \u015fi \u015fi-a propus s\u0103 o transforme \u00eentr-un model de trecere din proiect \u00een concret a ora\u015fului ideal. Influen\u0163at de scrierile celebrului Alberti, Pius al II-lea \u00eel angajeaz\u0103 ca arhitect pe Bernardo Rossellino \u015fi se implic\u0103 direct \u00een g\u00e2ndirea planurilor pentru viitorul ora\u015f. A\u015fezarea era locuit\u0103, prin urmare, era imposibil s\u0103 fie reconstruit\u0103 de la zero. Unele particularit\u0103\u0163i topografice ale a\u015fez\u0103rii, precum \u015fi unele aspecte economice se adaug\u0103 \u00een lista de probleme. Alt\u0103 dificultate \u00een calea realiz\u0103rii lui e timpul: Pius al II-lea moare \u00een 1462, \u015fi schema urbanistic\u0103 a noului ora\u015f, care-i preia numele, se opre\u015fte acolo, cu doar patruzeci de cl\u0103diri \u00een\u0103l\u0163ate.
\n\u00cen inima \u201eora\u015fului ideal\u201d, Bernardo Rosellino apucase s\u0103 a\u015feze o pia\u0163\u0103 trapezoidal\u0103, Piazza Pio II. Spa\u0163iul nu e mare, dar prin form\u0103 \u015fi prin desenul pavajului se creeaz\u0103 iluzia unor dimensiuni mult mai mari. Efectul final e cel al unei scene m\u0103rginite de cl\u0103diri importante. Palazzo Vescovile formeaz\u0103 latura de r\u0103s\u0103rit. Pe latura opus\u0103 e palatul papal. Cl\u0103direa prim\u0103riei se afl\u0103 spre nord. Alte dou\u0103 cl\u0103diri formeaz\u0103, al\u0103turi de prim\u0103rie, latura nordic\u0103. Pia\u0163a e dominat\u0103 de fa\u0163ada catedralei, a\u015fezat\u0103 pe latura mic\u0103 a trapezului, astfel \u00eenc\u00e2t dimensiunile ei s\u0103 fie atenuate, pentru a nu cople\u015fi pia\u0163a \u2013 ideea papei fiind de a construi nu un ora\u015f monumental, ci unul la scar\u0103 omeneasc\u0103. Totul a fost calculat cu aten\u0163ie. Construc\u0163ia bisericii a \u0163inut cont de lumina soarelui. Inspirat de bisericile pline de lumin\u0103 natural\u0103 din Austria, papa a cerut ca biserica s\u0103 nu respecte aliniamentul tradi\u0163ional vest-est, ci s\u0103 fie a\u015fezat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t pe ferestre s\u0103 intre dinspre sud soarele. Biserica este aliniat\u0103 cu v\u00e2rful Muntelui Amiata, un vulcan adormit. Ferestrele dinspre sud ale bisericii permit vederea, la orizont, a acestui v\u00e2rf, dar v\u00e2rful nu e vizibil din pia\u0163\u0103. Restul e o inversare psihologic\u0103: interiorul bisericii creeaz\u0103 senza\u0163ia de spa\u0163iu deschis c\u0103tre peisaj, \u00een timp ce pia\u0163a din fa\u0163\u0103 las\u0103 foarte pu\u0163in acces c\u0103tre peisaj, cre\u00e2nd mai degrab\u0103 sentimentul de spa\u0163iu interior.
\nDiferite detalii de pe fa\u0163ada unei cl\u0103diri sunt reluate pe fa\u0163ada altei cl\u0103diri din pia\u0163\u0103, forma rectangular\u0103 a fa\u0163adelor repet\u0103, la scar\u0103, forma ferestrelor. Ferestrele de la nivelul superior al palatului papal sunt o inven\u0163ie a lui Rossellino, o combina\u0163ie \u00eentre crucea roman\u0103 \u015fi luneta toscan\u0103: crucea e reluat\u0103 ca detaliu la ferestrele de la Palazzo Vescovile, iar luneta reapare \u00een design-ul ferestrelor cl\u0103dirii prim\u0103riei. Arce \u015fi detalii circulare, \u00een grupe de c\u00e2te trei, se repet\u0103 pe fa\u0163adele tuturor cl\u0103dirilor.
\nCaroiajul de travertin \u015fi c\u0103r\u0103mid\u0103 ro\u015fie al pavajului pune \u00een oglind\u0103 succesiunea de compartimente de pe fa\u0163ada bisericii \u015fi se aliniaz\u0103 cu pila\u015ftrii, u\u015file \u015fi col\u0163urile tuturor cl\u0103dirilor din pia\u0163\u0103. \u00cen mijlocul pie\u0163ei se afl\u0103 un cerc de travertin, distan\u0163a de la cerc p\u00e2n\u0103 la u\u015fa bisericii e egal\u0103 cu distan\u0163a de la baza bisericii p\u00e2n\u0103 la tradi\u0163ionala fereastr\u0103 rotund\u0103, occhio, de pe fa\u0163ada l\u0103ca\u015fului. Nu e singura \u201ecoinciden\u0163\u0103\u201d, c\u0103ci pia\u0163a repet\u0103 o geometrie bazat\u0103 pe cifrele 3, 5, 9. Mai mult, abia la \u00eenceputul anilor 2000 s-a constatat c\u0103 umbra catedralei se aliniaz\u0103 perfect cu caroiajul pavajului \u00een anumite momente. Mai exact, la 11 zile dup\u0103 echinoxul solar. Se \u015ftia deja \u00een secolul al XV-lea c\u0103 exist\u0103 un decalaj de 11 zile \u00eentre calendarul folosit \u015fi cel astronomic. Reforma calendarului era puternic controversat\u0103 \u00een s\u00e2nul Bisericii Catolice, pentru c\u0103 data Pa\u015ftelui se calculeaz\u0103 \u00een func\u0163ie de echinox. Ini\u0163ial, pia\u0163a trebuia s\u0103 reflecte aliniamentul chiar \u00een ziua echinoc\u0163iului. A\u015fa a \u00eenceput construc\u0163ia, dar proiectul a fost ref\u0103cut, astfel \u00eenc\u00e2t aliniamentul s\u0103 aib\u0103 loc \u00een ziua oficial\u0103 a echinoc\u0163iului. C\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t modificarea, construc\u0163ia cl\u0103dirilor din pia\u0163\u0103 era deja pornit\u0103, redesenarea caroiajului pavajului ar fi dus la nealinierea lui cu detaliile cl\u0103dirilor, a\u015fa c\u0103 singura solu\u0163ie tehnic\u0103 a fost \u00een\u0103l\u0163area acoperi\u015fului catedralei. E o enigm\u0103 faptul c\u0103 detaliile refacerii, precum \u015fi povestea alinierii umbrei catedralei la desenul pavajului nu apar \u00een jurnalul extrem de minu\u0163ios al papei.
\n***
\nEra toamn\u0103 t\u00e2rzie, ploua m\u0103runt c\u00e2nd am fotografiat Pia\u0163a Pio al II-lea. Pienza era un ora\u015f singur pe v\u00e2rf de colin\u0103. \u015ei f\u0103r\u0103 turi\u015fti. \u00centr-o pr\u0103v\u0103lie de al\u0103turi, pe c\u00e2nd cump\u0103ram pecorino sotto cenere, o b\u0103tr\u00e2n\u0103 cu p\u0103rul alb mi s-a pl\u00e2ns c\u0103, pentru Pienza, \u00een noiembrie e prea frig \u015fi o spunea \u00eentr-un fel anume, de parc\u0103 ne cuno\u015fteam de mult. Alta m-a salutat cu z\u00e2mbetul pe buze de sub umbrel\u0103, de parc\u0103 eram localnic, dou\u0103 str\u0103zi mai \u00eencolo. Dac\u0103 nu i-a\u015f fi \u015ftiut istoria, Pienza ar fi fost doar una dintre localit\u0103\u0163ile Toscanei. Frumoas\u0103 \u015fi mic\u0103 sub ploaia de noiembrie care mie mi-a pl\u0103cut, dar nu ora\u015ful ideal…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ora\u015ful Pienza din Toscana, a\u015fezat pe o culme la poalele c\u0103reia curge Val d\u2019Orcia, s-a numit la \u00eenceput Corsignano, iar istoria lui e o poveste de dragoste. Papa Pius al II-lea \u015fi-a iubit enorm a\u015fezarea natal\u0103 \u015fi \u015fi-a propus s\u0103 o transforme \u00eentr-un model de trecere din proiect \u00een concret a ora\u015fului ideal. Influen\u0163at de… Cite\u0219te mai mult »Pienza<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[13757],"class_list":["post-22740","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-orasul-pienza-din-toscana"],"views":1385,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22740","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22740"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22740\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22740"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22740"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22740"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}