\u00cen 1994, \u00een timpul r\u0103zboiului civil care a urmat r\u0103sturn\u0103rii de la putere, \u00een 1992, a regimului comunist, talibanii \u2013 mi\u015fcare venit\u0103 din Pakistan \u015fi sprijinit\u0103 de Arabia Saudit\u0103 \u2013 au devenit o for\u0163\u0103 politic\u0103 de temut, reu\u015find, la 27 septembrie 1996, s\u0103 instaureze Emiratul Islamic al Afganistanului. \u00cen scurt\u0103 vreme, crimele comise de autorit\u0103\u0163i asupra popula\u0163iei civile au dep\u0103\u015fit tot ceea ce era p\u00e2n\u0103 atunci imaginabil, dep\u0103\u015find prin cruzime state precum Uniunea Sovietic\u0103, Germania sau Coreea de Nord. Nu peste mult timp, beneficiind de suportul Pakistanului (aflat atunci sub influen\u0163a lui Pervez Musharraf, care era \u015feful armatei), talibanii ocup\u0103 cea mai mare parte a teritoriului na\u0163ional (cam 85%), singurii oponen\u0163i care au reu\u015fit s\u0103 reziste fiind uzbecii \u015fi tadjicii din nordul \u0163\u0103rii (\u015fi care continuau s\u0103 reprezinte Statul Islamic al Afganistanului \u2013 recunoscut de ONU, de la crearea sa, \u00een 1992, ca singura autoritate guvernamental\u0103 asupra teritoriului afgan; statele care au formalizat rela\u0163ii diplomatice cu Emiratul erau doar Pakistanul, Arabia Saudit\u0103 \u015fi Emiratele Arabe Unite).
\nLa 26 februarie 2001, talibanii, care conduceau dictatorial \u0163ara, au luat decizia de a pune \u00een practic\u0103 o mai veche decizie politic\u0103 a lor: au dinamitat giganticele statui ale lui Budhha de la Bamiyan, \u00eenscrise pe Lista Patrimoniului Mondial, Cultural \u015fi Natural al UNESCO. Decretul fusese emis, \u00een 1999, de o ulama (sau mullah) \u2013 \u00een alt\u0103 exprimare, un \u00eenv\u0103\u0163at, un absolvent al unei madrasa \u2013 care, sub numele de Mohammed Omar, a fost conduc\u0103torul de facto al Emiratului islamic, \u00een calitate de \u015fef al Consiliului Suprem al Afganistanului. Omar d\u0103duse ordin s\u0103 fie distruse toate statuile din \u0163ar\u0103. Cele dou\u0103 sculpturi gigantice, de 38 \u015fi, respectiv, de 55 de metri, s\u0103pate \u00een piatr\u0103, la Bamiyan, fuseser\u0103 construite \u00een secolul al II-lea \u015fi constituiau, probabil, singura veritabil\u0103 atrac\u0163ie turistic\u0103 a \u0163\u0103rii. Statuile au rezistat unei alte \u00eencerc\u0103ri de distrugere, comandat\u0103 de Ginghis Han, \u00een 1220.
\nDup\u0103 ce organiza\u0163ia Al Quaeda, g\u0103zduit\u0103 de Emirat, a ordonat atacul asupra Statelor Unite, din 11 septembrie 2001 \u015fi dup\u0103 ce Emiratul a respins cererea de predare a capului organiza\u0163iei, Ossama Bin Laden, \u015fi a acoli\u0163ilor s\u0103i, la 7 octombrie 2001 a \u00eenceput opera\u0163iunea Enduring Freedom, \u00eencheiat\u0103, la 13 noiembrie 2001, prin \u00eencetarea existen\u0163ei, at\u00e2t a Statului Islamic, c\u00e2t \u015fi a Emiratului, \u015fi prin proclamarea Republicii Islamice Afganistan. Arabia Saudit\u0103 \u015fi Emiratele Arabe Unite \u00ee\u015fi retr\u0103seser\u0103 deja recunoa\u015fterea Emiratului. Cele 55 de state care au luat parte la alian\u0163a menit\u0103 s\u0103 distrug\u0103 Emiratul (alian\u0163\u0103 din care au f\u0103cut parte, \u00een afar\u0103 de SUA \u015fi de Regatul Unit, China, Rusia, Coreea de Sud, Noua Zeeland\u0103, dar \u015fi Canada, Cipru, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Qatar, Rom\u00e2nia, Ucraina \u015fi multe altele, inclusiv, Statul Islamic al Afganistanului) au reu\u015fit s\u0103 instaureze un nou regim, care, de atunci \u00eencoace, are numeroase probleme interne.
\nEmiratul continu\u0103 s\u0103 existe, virtual, cu o pagin\u0103 de internet, prin care justific\u0103 toate atrocit\u0103\u0163ile comise deopotriv\u0103 \u00eempotriva oamenilor, c\u00e2t \u015fi a patrimoniului. Iar mollahul Omar este, dup\u0103 c\u00e2te se pare, bine mersi!
\nSitul de la Bamiyan nu a mai fost reconstruit sau restaurat. Pe Lista UNESCO actual\u0103 figureaz\u0103 doar Peisajul cultural \u015fi r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele arheologice din Valea Bamiyan \u2013 situl fiind \u00eenscris, cu aceast\u0103 denumire, \u00een 2003.
\nNu are rost s\u0103 vorbesc aici despre jefuirea muzeelor na\u0163ionale din Bagdad \u015fi din Cairo. Ele nu au fost f\u0103ptuite din motive ideologice ori religioase, ci doar din motive de lips\u0103 de educa\u0163ie (trec peste explica\u0163ia demn\u0103 de d-lGoe, pe care a dat-o fostul pre\u015fedinte Bush Jr., care a spus c\u0103 oamenii au jefuit Muzeul Na\u0163ional din Bagdad pentru c\u0103 se bucurau de c\u0103derea regimului lui Saddam Hussein). O dovad\u0103 simpl\u0103 este faptul c\u0103, \u00een 1989, nici un muzeu din Rom\u00e2nia nu a fost jefuit. Este adev\u0103rat c\u0103, la noi, s-a tras cu tunul \u00een Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 \u015fi \u00een Biblioteca Central\u0103 Universitar\u0103 din Bucure\u015fti. Dar au fost trageri bine \u0163intite, inten\u0163ionate \u015fi f\u0103ptuite la comanda unor ofi\u0163eri prea bine sau prea prost instrui\u0163i \u2013 nu au fost opera mul\u0163imii dezl\u0103n\u0163uite.
\n\u00cen schimb, la 1 iulie 2012, armata Mi\u015fc\u0103rii Na\u0163ionale pentru Eliberarea Azawad (numele tuareg al jum\u0103t\u0103\u0163ii nordice din Mali), \u00een colaborare cu mai multe mi\u015fc\u0103ri salafiste (\u00eentre care, temuta Ansar Dine), a distrus \u015fapte din cele 16 mausolee din Tombouctou \u2013 monumente aflate, de asemenea, pe Lista UNESCO, \u00eenc\u0103 din 1988. C\u0103 mausoleele \u00een cauz\u0103 erau ridicate \u00een cinstea unor personalit\u0103\u0163i musulmane nici nu mi se mai pare relevant. Pentru solda\u0163ii \u00eendoctrina\u0163i, care nu \u00een\u0163elegeau nimic din doctrina reformatoare salafist\u0103, pe care, chipurile, o serveau, important era faptul c\u0103 \u00een ora\u015ful \u00eenscris \u00een Lista Patrimoniului Mondial se afla o plac\u0103 memorial\u0103 care celebra sf\u00e2r\u015fitul rebeliunii tuarege din 1996. A cere o explica\u0163ie ra\u0163ional\u0103 cu privire la leg\u0103tura dintre placa memorial\u0103 \u2013 plasat\u0103 de Guvern \u2013 \u015fi monumentele din Lista UNESCO este, deja, un lucru peste puterea de \u00een\u0163elegere a unor militari analfabe\u0163i. Un procuror al Cur\u0163ii Penale Interna\u0163ionale de la Haga a considerat, imediat, distrugerea patrimoniului cultural din Tombouctou drept o crim\u0103 de r\u0103zboi, sanc\u0163ionabil\u0103 ca atare. Deocamdat\u0103 nimeni nu a fost sanc\u0163ionat cu nimic, iar rebelii doar ce au semnat un acord de pace cu Guvernul de la Bamako!
\n\u00cen ziua de 28 februarie 2015, la Bagdad, premierul Haide al-Abadi t\u0103ia panglica redeschisului Muzeu Na\u0163ional al Irakului, dup\u0103 12 ani de la \u00eenchiderea sa, ca urmare a jafului \u015fi distrugerilor din mai 2003. Pentru ca acest lucru s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, a fost necesar un efort uria\u015f, f\u0103cut de cercet\u0103tori, muzeografi, conservatori, restauratori \u015fi func\u0163ionari din lumea \u00eentreag\u0103, care au luat urma bunurilor culturale v\u00e2ndute peste hotarele \u0163\u0103rii, au ref\u0103cut baza de date a muzeului, au restaurat obiectele recuperate \u015fi au preg\u0103tit noua expozi\u0163ie permanent\u0103. A fost un efort imens, al multor sute de speciali\u015fti \u00eencadra\u0163i ca voluntari, din zeci de \u0163\u0103ri. R\u0103m\u00e2ne ca na\u0163iunea irakian\u0103 s\u0103 merite \u015fi s\u0103 protejeze acest dar!
\nParc\u0103 pentru a dovedi z\u0103d\u0103rnicia faptei umane, cu doar o zi \u00eenainte de aceast\u0103 redeschidere, la Mosul, un grup de b\u0103rba\u0163i, afla\u0163i \u00een solda Statului Islamic, au atacat, cu ciocane \u015fi picamere, Muzeul din Mosul (cel de al doilea muzeu, ca m\u0103rime, din Irak). Muzeul expunea piese originale \u015fi replici ale unor statui mesopotamiene. Printre originalele distruse se aflau \u015fi sculpturi asiriene din sec. al IX-lea \u00ee. Hr. (din perioada numit\u0103 a Imperiului Neo-Asirian). Filmul de propagand\u0103 realizat de Statul Islamic dureaz\u0103 cam cinci minute. Nu avem de unde s\u0103 \u015ftim dac\u0103 militan\u0163ii islami\u015fti au apucat s\u0103 distrug\u0103 chiar toate statuile din muzeu, dar probabil c\u0103 a\u015fa este. Cu doar c\u00e2teva zile mai devreme, incendiaser\u0103 biblioteca din Mosul (dup\u0103 cum se poate vedea, \u00ee\u015fi aleg metodele de lupt\u0103 \u00eempotriva culturii, \u00een func\u0163ie de material!); mii de manuscrise \u015fi de c\u0103r\u0163i rare au pierit \u00een fl\u0103c\u0103ri. De la \u00eenceputul expansiunii Statului Islamic, demen\u0163ii care se afl\u0103 \u00een slujba lui au pus la p\u0103m\u00e2nt toate l\u0103ca\u015fele de cult neislamice \u015fi nu s-au sfiit s\u0103 le atace \u015fi pe cele musulmane, pe care le-au considerat a fi \u201eimpure\u201c (sau, cel pu\u0163in, au oferit aceast\u0103 justificare formal\u0103 \u00een fa\u0163a propriilor credincio\u015fi). Au jefuit situri arheologice \u015fi morminte, cu speran\u0163a c\u0103 obiectele pre\u0163ioase descoperite vor putea fi v\u00e2ndute pe pia\u0163a neagr\u0103, pentru finan\u0163area r\u0103zboiului.
\nDesigur, deocamdat\u0103 singurul lucru pe care noi, oamenii normali, \u00eel putem face \u00een fa\u0163a acestor crime este s\u0103 asist\u0103m neputincio\u015fi la ele, cu speran\u0163a c\u0103 maimarii lumii vor \u00eenceta s\u0103 mai priveasc\u0103, de pe margine, acest masacru \u015fi s\u0103 se limiteze doar la a arunca p\u0103turi din avion. R\u0103zboiul se duce cu trupe, iar Statul Islamic se afl\u0103 \u00een r\u0103zboi cu toat\u0103 omenirea, cu umanitatea, cu \u00eentreaga noastr\u0103 specie. Putem face, totu\u015fi, ceva, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Statul Islamic va fi \u00eenvins militar: putem schimba legisla\u0163ia interna\u0163ional\u0103, introduc\u00e2nd no\u0163iunea de genocid cultural. Genocidul cultural ar trebui s\u0103 fie pedepsit cu aceea\u015fi asprime ca \u015fi cel la adresa unei comunit\u0103\u0163i umane, pentru c\u0103 patrimoniul \u2013 care este unic \u2013 ne define\u015fte, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, pe to\u0163i. Crimele \u00eempotriva culturii sunt la fel de grave ca acelea \u00eempotriva oamenilor…
\n\u015ei m\u0103 \u00eentorc la Rom\u00e2nia. Tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 de adev\u0103rate Saturnalii ale justi\u0163iarismului. Poporul jubileaz\u0103 frenetic, afl\u00e2nd c\u0103 una sau alta dintre celebrit\u0103\u0163ile zilei a fost \u00eencarcerat\u0103 pentru un an, pentru zece sau chiar pentru dou\u0103 zeci. Vinile lor sunt, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, grave: au furat. Slav\u0103 Domnului, banii pot fi recupera\u0163i, \u00een cea mai mare parte a cazurilor. Dar mama analfabet\u0103 a unui ho\u0163, care a pus pe foc opere ce nu mai pot fi reconstituite niciodat\u0103, nu a primit, din c\u00e2te \u015ftiu, nici o condamnare. Cum este posibil a\u015fa ceva? Ce fel de legi avem, \u00een care crima este pedepsit\u0103 mai bl\u00e2nd dec\u00e2t furtul? Ce fel de judec\u0103tori avem, care nu \u00een\u0163eleg c\u0103 o oper\u0103 din patrimoniul umanit\u0103\u0163ii este la fel de important\u0103 ca via\u0163a unui om? Evident, sunt \u00eentreb\u0103ri retorice. Avem legi proaste \u015fi magistra\u0163i inep\u0163i. Este de datoria tuturor celor care ne pretindem a fi oameni de cultur\u0103 s\u0103 schimb\u0103m aceste lucruri. \u015ei cum nu putem face peste noapte magistra\u0163i mai buni, m\u0103car s\u0103 amelior\u0103m legisla\u0163ia! Avem nevoie de curaj \u015fi de clarviziune. \u015ei, mai ales, avem nevoie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 nu mai putem am\u00e2na acest lucru nici m\u0103car o zi!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen 1994, \u00een timpul r\u0103zboiului civil care a urmat r\u0103sturn\u0103rii de la putere, \u00een 1992, a regimului comunist, talibanii \u2013 mi\u015fcare venit\u0103 din Pakistan \u015fi sprijinit\u0103 de Arabia Saudit\u0103 \u2013 au devenit o for\u0163\u0103 politic\u0103 de temut, reu\u015find, la 27 septembrie 1996, s\u0103 instaureze Emiratul Islamic al Afganistanului. \u00cen scurt\u0103 vreme, crimele comise de autorit\u0103\u0163i… Cite\u0219te mai mult »Genocidul cultural<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[13755,13363],"class_list":["post-22734","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-genocid-cultiral","tag-lista-patrimoniului-mondial"],"views":2025,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22734","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22734"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22734\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22734"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22734"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22734"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}