{"id":22730,"date":"2015-03-11T22:12:52","date_gmt":"2015-03-11T20:12:52","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22730"},"modified":"2015-03-11T22:48:33","modified_gmt":"2015-03-11T20:48:33","slug":"graham-vick-a-montat-falstaff-la-bucureti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/graham-vick-a-montat-falstaff-la-bucureti\/","title":{"rendered":"Graham Vick a montat Falstaff la Bucuresti"},"content":{"rendered":"

Prea multe precau\u0163iuni \u015fi-a luat Opera Na\u0163ional\u0103 Bucure\u015fti pentru preg\u0103tirea mediatic\u0103 a noii produc\u0163ii cu Falstaff de Verdi, \u00een regia lui Graham Vick, presupun\u00e2nd o respingere a priori din cauza mont\u0103rii. Interviuri, comunicate, reportaje, o conferin\u0163\u0103 de pres\u0103, care a \u00eent\u00e2rziat cam trei sferturi de or\u0103, la care dirijorul Guillermo Garc\u00eda Calvo, st\u0103p\u00e2nul muzical al spectacolului, nu a fost invitat. Pe undeva, s-a minimizat permeabilitatea la nou a publicului rom\u00e2nesc \u00een general, a celui bucure\u015ftean \u00een special. Apeten\u0163a pentru o viziune inedit\u0103, pentru o montare de extrac\u0163ie contemporan\u0103 a fost confirmat\u0103 prin succesul serii de premier\u0103.
\nGraham Vick este un regizor de mare notorietate \u015fi prezen\u0163a numelui s\u0103u pe afi\u015ful Operei Na\u0163ionale Bucure\u015fti onoreaz\u0103. Lector \u00een cheie proprie al unui opus preten\u0163ios ca ideatic\u0103, britanicul a \u015ftiut s\u0103 se plieze generic muzicii \u015fi tramei, de\u015fi a mutat ac\u0163iunea \u00een zilele noastre, foarte clar definite de un BMW ultimul model care troneaz\u0103 str\u0103lucitor \u00een primul tablou. (Apropo, n-am gasit sigla prestigioasei m\u0103rci \u00een caietul-program.) Acceptarea translat\u0103rii de epoc\u0103, spuneam cu alt\u0103 ocazie, face parte din \u201enoua conven\u0163ie\u201c a spectacolului liric, f\u0103r\u0103 de care progresul \u00een materie de regie de oper\u0103 nu poate fi ob\u0163inut. Desigur, \u00een limitele unei decen\u0163e, care s\u0103 nu \u015focheze, s\u0103 nu denatureze sensurile ini\u0163iale \u015fi esen\u0163iale. \u015ei Vick a \u00eemplinit \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 acest deziderat. De\u015fi… derapajele at\u00e2t de frecvente \u00een mont\u0103rile actuale au existat.
\nL-a servit bine echipa de realizatori, Samal Blak (scenografia), Giuseppe di Iorio (lighting design), Jacopo Spirei (asistent de regie), care a creat cadrul windsorian, reprezentat prin c\u00e2teva simboluri: un panou gen carte po\u015ftal\u0103 cu imaginea castelului bordurat\u0103 de drapelul britanic \u201eUnion Jack\u201c \u015fi men\u0163iunea ironic\u0103 \u201eWindsor Homes\u201c, automobilul luxos, c\u00e2teva reclame, o piscin\u0103 pe care o cur\u0103\u0163\u0103 Fenton \u201eThe pool boy\u201c, care va deveni \u201eTamisa\u201c b\u0103ii nedorite a lui Sir John, o cas\u0103 amovibil\u0103 cu mobilier \u00e0 la IKEA \u015fi cabin\u0103 de du\u015f (\u00een care vor fi descoperi\u0163i, \u00een costume de baie, Nannetta \u015fi Fenton), un nor stingher, copaci \u015fi boschete stilizate, manevrate de figuran\u0163i pentru ultima parte a operei, un felinar, o banc\u0103 pe sub care mai doarme Falstaff, o toalet\u0103 ecologic\u0103 model UE. \u015ei un… porc uria\u015f, verde, care umple scena \u00een aceea\u015fi ultim\u0103 parte. Sigur, multe dintre aceste obiecte de decor sunt justificabile \u00een contextul viziunii vickiene. Altele…
\nAc\u0163iunea a fost dinamic\u0103, vioaie, cu prezen\u0163e adecvat ad\u0103ugate \u00een context, spre pild\u0103, prietenii lui Ford care vin direct de pe terenul de golf \u00een scena surprinderii lui Sir John \u201ela femei\u201c sau fotoreporterii preg\u0103ti\u0163i s\u0103 imortalizeze momentul. Graham Vick s-a dovedit un detalist atent \u015fi inventiv, cu g\u0103selni\u0163e coerente cu lumea de azi pe care a imaginat-o \u015fi a \u015ftiut s\u0103 manevreze platoul cu m\u00e2n\u0103 sigur\u0103 \u015fi experimentat\u0103. Umorul a fost nelipsit.
\nUn homeless din Windsor<\/strong>
\nCu look de Bluto, eroul desenelor animate cu Popeye Marinarul, Sir John Falstaff a ajuns \u00een secolul XXI \u00eentr-o stare jalnic\u0103, jegos \u015fi neglijent, un homeless (din fericire, f\u0103r\u0103 pung\u0103 de aurolac) \u00een care WC-ul \u00eei r\u0103m\u00e2ne incinta de baz\u0103 pentru a vie\u0163ui. De acolo iese cu pulpana c\u0103m\u0103\u015fii scoas\u0103 prin \u015fli\u0163ul desf\u0103cut (oare ce mesaj artistic a\u0163i dorit s\u0103 transmite\u0163i, domnule Vick, prin acest aspect scabros?), acolo are oglinda pe care nu ezit\u0103 s-o viziteze periodic, acolo este \u201edressing\u201c-ul \u00een care \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 costumul autentic de epoc\u0103, \u00eembr\u0103cat pentru \u00eent\u00e2lnirea amoroas\u0103, ca pentru un bal mascat. Sensibil moment, \u00een care eroul parc\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte de gloria de odinioar\u0103! Numai c\u0103 regizorul a \u00eengro\u015fat p\u00e2n\u0103 la limita suportabilului starea funciar\u0103 de decrepitudine a lui Falstaff, pe care au descris-o chiar Verdi \u015fi libretistul Boito.
\nGreoi, impun\u0103tor, a\u015fa cum cere personajul, \u015etefan Ignat a jucat \u00eens\u0103 \u00eentruc\u00e2tva re\u0163inut, cu minimum de mi\u015fc\u0103ri, gesturi, atitudini, expresivitate facial\u0103. Prin vocea sa masiv\u0103 de bariton cu rezonan\u0163e de bronz, a dominat multe momente ale scenei, \u00een special \u00een registrul acut, le-a d\u0103ruit unele accente pregnante, dar coloristica \u015fi subtilit\u0103\u0163ile sunt mult mai multe \u015fi mai diverse, inclusiv zicerile explozive. R\u0103m\u00e2n s\u0103 fie ad\u0103ugate. Cu totul aleator, m\u0103 g\u00e2ndesc la unele replici cheie, \u201eAlice \u00e8 mia!\u201c (dup\u0103 prima scen\u0103 cu Mrs. Quickly), \u201eCaro signor Fontana!\u201c (\u00een duetul cu Ford), \u201eEhi! Taverniere!\u201c (\u00een debutul primei p\u0103r\u0163i a celui de-al treilea act). Dar mai sunt \u015fi altele. Nu doresc s\u0103 fac compara\u0163ii cu marii interpre\u0163i rom\u00e2ni ai rolului de pe parcursul ultimilor aproape \u015faizeci de ani, dar sunt convins c\u0103 apreciatul \u015etefan Ignat se poate \u00eenscrie \u00een r\u00e2ndul lor, odat\u0103 cu rafinarea \u015fi mai accentuat\u0103 a discursului \u015fi exprim\u0103rii personalizate, \u00eentr-un rol de mare compozi\u0163ie.
\nApari\u0163ii sexy<\/strong>
\nInterpretele rolurilor feminine sunt tinere, frumoase \u015fi superprovocatoare (excelente alegeri), cu farmec accentuat de regizor \u015fi scenograf, care a sim\u0163it bine sexualitatea operei. Alice Ford (soprana Iulia Isaev), Mrs. Meg Page (mezzosoprana Sorana Negrea), Mrs. Quickly (mezzosoprana Andreea Iftimescu) au fost irezistibile puncte de atrac\u0163ie pentru b\u0103tr\u00e2nul gentilom. \u015ei sunt convins c\u0103 ochii i-au fugit chiar \u015fi la Nannetta (soprana Ana Cebotari). Cu voci frumoase, c\u00e2teodat\u0103 estompate sonor \u00een primul act, cele patru dive au \u00een fa\u0163\u0103 progresul \u015fi cre\u015fterea \u00een amploarea de glas. Remarcile apreciative merg c\u0103tre acutele Iuliei Isaev, sunetele grave de contralt\u0103 ale Andreei Eftimescu \u015fi evolu\u0163iile diafane ale Anei Cebotari.
\nFenton a fost tenorul clujean \u015etefan von Korch, de un lirism minunat, c\u0103ruia trebuie s\u0103-i adauge \u015fi omogenitatea \u00een derularea frazei, \u015fi volumul. Cuplul cu iubita lui, Nannetta, a fost delicios, \u00een primul r\u00e2nd prin diferen\u0163a de \u00een\u0103l\u0163ime dintre cei doi, inten\u0163ionat accentuat\u0103 de regizor prin sandalele-platforme ale fetei, \u015fi a\u015fa cu alur\u0103 de top-model.
\nFoarte sonor a c\u00e2ntat tenorul Liviu Indric\u0103u, Dr. Cajus, iar interpre\u0163ii secondan\u0163ilor lui Falstaff, tenorul Valentin Racoveanu (Bardolfo) \u015fi basul Iustinian Zetea (Pistola) s-au integrat de minune prin admirabila construc\u0163ie \u201ede caracter\u201c a rolurilor. N-am \u00een\u0163eles de ce Bardolfo \u015fi Pistola au p\u0103r\u0103sit scena la finalul primei p\u0103r\u0163i a actului I, \u00eenainte de a fi alunga\u0163i de Falstaff. M\u0103 rog, a\u015fa a dorit regizorul, nesocotind men\u0163iunea din partitur\u0103.
\nInten\u0163ionat, \u201epour la bonne bouche\u201c, vorbesc la sf\u00e2r\u015fit despre interpretul lui Ford, t\u00e2n\u0103rul bariton C\u0103t\u0103lin \u0162oropoc, \u00een cea mai valoroas\u0103 presta\u0163ie personal\u0103 \u00eentr-un rol pe scena Operei Na\u0163ionale. \u015ei-a pus \u00een eviden\u0163\u0103 timbralitatea rotund\u0103 \u015fi pl\u0103cut\u0103, a condus frumos desenul melodic, cu dezvolt\u0103ri generoase de fraze, aproape a eliminat acutele c\u00e2teodat\u0103 mai pu\u0163in vibrate, a c\u00e2ntat cu amploare de glas \u015fi, ce este mai important, foarte expresiv \u015fi nuan\u0163at. A fost conving\u0103tor \u00een jocul de scen\u0103 \u015fi \u00een rela\u0163ion\u0103ri. Un mare bravo!
\nCorul maestrului Stelian Olariu \u015fi Orchestra Operei Na\u0163ionale Bucure\u015fti s-au mobilizat ca pentru o sear\u0103 de gal\u0103. \u015ei au reu\u015fit. La pupitru, spaniolul Guillermo Garc\u00eda Calvo a condus cu vivacitate \u015fi aten\u0163ie pentru asigurarea continuit\u0103\u0163ii, demers reu\u015fit \u00een mare m\u0103sur\u0103. P\u0103cat c\u0103 dificilul ansamblu \u201eQuell\u2019otre! quel tino!\u201c (partea a doua a primului act), infernal ca tactare, la care particip\u0103 pe r\u00e2nd sau \u00eempreun\u0103 p\u00e2n\u0103 la nou\u0103 personaje, n-a fost \u0163inut sub controlul baghetei, dup\u0103 cum \u015fi cunoscuta fug\u0103 final\u0103 \u201eTutto nel mondo \u00e8 burla\u201c s-a aflat \u00een pericol de decalaj fos\u0103-scen\u0103. S-a repetat prea pu\u0163in sau… prea mult?
\nPovestea porcului<\/strong>
\nPorcul verde, \u201eecologic\u201c, troneaz\u0103 cu profilu-i imens \u00een mijlocul parcului din Windsor. S\u0103 fie o proiec\u0163ie grotesc\u0103, o analogie grosolan\u0103, aluzie la corpolen\u0163a lui Falstaff, s\u0103 fie un \u201emonument\u201c de art\u0103 contemporan\u0103 (ne amintim expozi\u0163iile stradale cu vaci pictate, care au inundat capitalele Europei \u00een anii trecu\u0163i), s\u0103 fie…?
\nNumai c\u0103, pe sf\u00e2r\u015fitul ansamblului \u201eTutto nel mondo \u00e8 burla\u201c, patrupedul se rote\u015fte \u00eencet \u015fi expulzeaz\u0103 pe orificiul posterior un \u015fuvoi de confetti multicolore. Ne era adresat. A dorit dl Vick s\u0103-\u015fi exprime astfel \u201epre\u0163uirea\u201c pentru cei ce urmau s\u0103-i aplaude produc\u0163ia? Nu se \u015ftie, se poate doar presupune. Dac\u0103 ar fi \u00eentrebat, ar vorbi c\u0103, \u00een fond, este parafraza textului \u201eTotul \u00een lume e-o fars\u0103\u201c. Sub asemenea sigl\u0103, ne putem permite, oare, orice?
\nP\u00e2n\u0103 una-alta, ne bucur\u0103m c\u0103 \u00een caseta tehnic\u0103 a spectacolului exist\u0103 numele lui Graham Vick. Suntem \u00een r\u00e2ndul celor mari. Prin el, fa\u0163\u0103 de mont\u0103rile anterioare ale Operei Na\u0163ionale Bucure\u015fti, Falstaff a reprezentat un progres \u00een direc\u0163ia apari\u0163iei pe scena noastr\u0103 a unui concept de regie cu adev\u0103rat actual. \u00cen toate cele trei produc\u0163ii verdiene (Rigoletto-ul lui Barlow, Traviata lui Curran \u015fi Falstaff semnat de Vick), translatarea temporal\u0103 a fost prezent\u0103. Era sau nu nevoie de ea, dar \u00een recenta premier\u0103, \u00een plus, simbolurile \u015fi stiliz\u0103rile au fost abundente. Au interesat ideatic.
\n\u015ei dac\u0103 am vorbit despre aceste mont\u0103ri nu pot s\u0103 nu remarc c\u0103, hot\u0103r\u00e2t lucru, Opera Na\u0163ional\u0103 Bucure\u015fti se fere\u015fte de regizorii rom\u00e2ni cu activitate \u00een teatrele lirice na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale. \u00cen patru produc\u0163ii noi (inclusiv \u00een Tosca, spectacolul de vis ur\u00e2t al lui Kirchner) au fost 100% regizori str\u0103ini. C\u00e2t va mai dura sistemul? Oare Andrei \u015eerban, Silviu Purc\u0103rete \u015fi al\u0163ii asemenea lor nu-\u015fi pot g\u0103si loc pe afi\u015fele primei scene lirice a \u0163\u0103rii?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prea multe precau\u0163iuni \u015fi-a luat Opera Na\u0163ional\u0103 Bucure\u015fti pentru preg\u0103tirea mediatic\u0103 a noii produc\u0163ii cu Falstaff de Verdi, \u00een regia lui Graham Vick, presupun\u00e2nd o respingere a priori din cauza mont\u0103rii. Interviuri, comunicate, reportaje, o conferin\u0163\u0103 de pres\u0103, care a \u00eent\u00e2rziat cam trei sferturi de or\u0103, la care dirijorul Guillermo Garc\u00eda Calvo, st\u0103p\u00e2nul muzical al… Cite\u0219te mai mult »Graham Vick a montat Falstaff la Bucuresti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[9775,145],"class_list":["post-22730","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-falstaff","tag-opera-nationala-bucuresti"],"views":1214,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22730","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22730"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22730\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22730"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22730"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22730"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}