{"id":22723,"date":"2015-03-11T22:05:06","date_gmt":"2015-03-11T20:05:06","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22723"},"modified":"2015-03-11T22:11:15","modified_gmt":"2015-03-11T20:11:15","slug":"ars-amandi-sau-metamorfoza-iubirii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ars-amandi-sau-metamorfoza-iubirii\/","title":{"rendered":"Ars Amandi sau metamorfoza iubirii"},"content":{"rendered":"

Dac\u0103 ar fi s\u0103 g\u0103sim un invariant care s\u0103 dea seam\u0103 de toat\u0103 diversitatea, de toat\u0103 multiplicitatea \u015fi de tot dinamismul formelor vie\u0163ii, atunci acel invariant ar fi iubirea. Iubirea este invariantul care genereaz\u0103 toat\u0103 multiplicitatea, devenirea \u015fi transformarea formelor vie\u0163ii printr-un joc al metamorfozei care nu e altceva dec\u00e2t un joc \u00eempotriva tragismului pieirii, un mijloc de ap\u0103rare \u00eempotriva mor\u0163ii. Iubirea apare, deci, prin for\u0163a ei generatoare, creatoare, drept cel mai sigur mecanism de ap\u0103rare \u00eempotriva mor\u0163ii.
\nArs Amandi sau arta iubirii nu ar fi dec\u00e2t arta surprinderii acestui joc al metamorfozei iubirii. \u015ei unde, oare, ar putea fi surprins cel mai bine acest \u201ejoc\u201c dac\u0103 nu \u00een artele vizuale?
\nEste c\u00e2t se poate de binevenit\u0103 \u00een acest sens ini\u0163iativa lui Cosmin Ungureanu, specialist \u00een cadrul Biroului de Art\u0103 European\u0103 al MNAR, care a organizat, \u00een cel mai propriu \u015fi mai des\u0103v\u00e2r\u015fit sens al cuv\u00e2ntului, expozi\u0163ia Ars Amandi. Tema iubirii \u00een arta european\u0103 a secolelor XVI \u2013 XIX, g\u0103zduit\u0103, p\u00e2n\u0103 la 29 martie, de Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei.
\nRod al unei munci de mai bine de un an, selec\u0163ia celor \u015faptezeci \u015fi trei de lucr\u0103ri de pictur\u0103, desen \u015fi gravur\u0103 din patrimoniul Muzeului Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei, al Muzeului Na\u0163ional Brukenthal din Sibiu \u015fi al Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne, Cabinetul de Stampe, a fost g\u00e2ndit\u0103 de Cosmin Ungureanu dup\u0103 un criteriu al ineditului, expozi\u0163ia oferind prilejul rar al vizualiz\u0103rii unor opere de art\u0103 mai pu\u0163in sau chiar deloc cunoscute, multe dintre ele fiind expuse \u00een premier\u0103 absolut\u0103, dup\u0103 ce au fost recent restaurate. Toate aceste exponate se reg\u0103sesc, \u00eentr-o excelent\u0103 prezentare grafic\u0103, \u015fi \u00een Catalogul expozi\u0163iei, realizat dup\u0103 cele mai \u00eenalte standarde \u015ftiin\u0163ifice \u015fi estetice.
\nTitlul expozi\u0163iei Ars Amandi este inspirat de titlul unui faimos poem de dragoste al lui Ovidiu, Ars Amatoria (cu varianta De Arte amandi \u00een edi\u0163iile moderne), fiind o invita\u0163ie la receptarea \u015fi redescoperirea dimensiunii iubirii sub toate formele \u015fi metamorfozele ei (ipostaza mitologic\u0103, erotic\u0103, sacr\u0103, religioas\u0103 \u015fi cotidian\u0103 a iubirii). Nu acestui poem i-a fost \u00eens\u0103 dat s\u0103 devin\u0103 o surs\u0103 de inspira\u0163ie pentru arta european\u0103, ci Metamorfozelor lui Ovidiu, acest extraordinar \u201eatlas mitologic\u201c care din veacul al XV-lea\u00a0 a devenit una dintre sursele iconografice fundamentale pentru arta noastr\u0103 european\u0103.
\n\u00cen Metamorfozele sale, Ovidiu are o adev\u0103rat\u0103 obsesie, de inspira\u0163ie heraclitian\u0103, a devenirii, v\u0103zut\u0103 at\u00e2t ca o continuitate a lui morphe, c\u00e2t \u015fi ca ceva ce este dincolo de (meta) form\u0103, ca o transformare. Metamorfoza apare, astfel, ca un joc al devenirii, ca o prelungire a vie\u0163ii \u00een diferite forme, \u00een \u00eencercarea de a aboli dispari\u0163ia fiin\u0163ei. Dinamul care pune \u00een mi\u015fcare \u015fi anim\u0103 aceast\u0103 lume, d\u00e2ndu-i o multiplicitate de forme, este, pentru Ovidiu, iubirea, ca dorin\u0163\u0103, ca elan, ca impuls creator prin care se \u00eencearc\u0103 eludarea mor\u0163ii.
\nConfigurat\u0103 \u00een jurul iubirii care, prin natura ei, dep\u0103\u015fe\u015fte orice cadru spa\u0163io-temporal, expozi\u0163ia are marele merit de a merge dincolo de cronologia sau specificitatea unor curente sau \u015fcoli na\u0163ionale, suprapun\u00e2nd mai cur\u00e2nd interpret\u0103ri ale unor teme celebre (Venus \u015fi Amor, Caritatea, Judecata lui Paris) din epoci, curente \u015fi centre artistice diferite, oferind astfel o perspectiv\u0103 a sincronicit\u0103\u0163ii motivelor artistice, precum \u015fi o perspectiv\u0103 a complexit\u0103\u0163ii\u00a0 metabolismului \u015fi metamorfozei iubirii.
\nDe altfel, \u00eentreaga expozi\u0163ie Ars Amandi, structurat\u0103 de\u00a0 Cosmin Ungureanu \u00een patru sec\u0163iuni \u2013 Mitologia iubirii, Amorul \u00een lumea literelor, Iubirea (de)sacralizat\u0103 \u015fi Alegorii \u015fi simboluri ale iubirii \u2013 poate fi privit\u0103 \u00een acela\u015fi spirit al metamorfozei iubirii, \u00een sensul c\u0103 iubirea poate \u00eembr\u00e3ca o serie de forme \u2013 mitologic\u0103, erotic\u0103, sacr\u0103, religioas\u0103, cotidian\u0103.
\nPrima sec\u0163iune tematic\u0103, Mitologia iubirii, se concentreaz\u0103 \u00een jurul emblematicului cuplu Venus \u015fi Amor. Venus este omiprezent\u0103 \u00een \u201emitologia iubirii\u201c, ea ap\u0103r\u00e2nd at\u00e2t \u00een forme \u015fi ipostaze amoroase, c\u00e2t \u015fi \u00een ipostaza maternit\u0103\u0163ii \u2013 Venus genetrix. Cel mai fidel \u015fi mai statornic \u00eenso\u0163itor \u00eei este propriul fiu, Amor, personificarea dorin\u0163ei erotice (Eros, Cupido), imprevizil \u015fi cu o \u00eendr\u0103zneal\u0103 primejdioas\u0103. Venus \u015fi Amor\u00a0 este, dincolo de orice \u00eendoial\u0103, reprezentarea iconic\u0103 cu cea mai formidabil\u0103 carier\u0103 \u00eencep\u00e2nd din Rena\u015ftere \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een veacul al XIX-lea.
\nA doua sec\u0163iune, Amorul \u00een lumea literelor, e o continuare fireasc\u0103 a Mitologiei iubirii, at\u00e2t \u00een sensul c\u0103 miturile sunt transmise \u00eentr-o form\u0103 literar\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een sensul c\u0103 literatura \u00ee\u015fi inventeaz\u0103, la r\u00e2ndul ei, propria mitologie. Aceast\u0103 sec\u0163iune tematizeaz\u0103 suferin\u0163a, speran\u0163a, unirea iubirii cu moartea, iubirea tragic\u0103, ne\u00eemplinit\u0103, a\u015fa cum apare \u00een celebrele exemple: Procris \u015fi Cephalus, Polifem \u015fi Galateea, Zeus \u015fi Europa, Pluton \u015fi Proserpina, Apolo \u015fi Dafne, Venus \u015fi Adonis.
\nA treia sec\u0163iune, Iubirea (de)sacralizat\u0103, ilustreaz\u0103 sacralitatea iubirii \u00een cultura european\u0103 din perspectiv\u0103 cre\u015ftin\u0103. Spre deosebire de iubirea carnal\u0103, senzual\u0103 (cupiditas), iubirea necondi\u0163ionat\u0103, matern\u0103 sau filial\u0103, iubirea pentru cel\u0103lalt este pus\u0103 \u00een serviciul divinit\u0103\u0163ii, fiind denumit\u0103 caritas. Ulterior, caritatea a fost codificat\u0103 vizual \u015fi transformat\u0103 \u00eentr-o emblem\u0103 a femeii cu un copil \u00een bra\u0163e pe care-l al\u0103pteaz\u0103. De pild\u0103, Fecioara cu Pruncul, ca imagine a maternit\u0103\u0163ii generice, sau al\u0103ptarea, ca metafor\u0103 at\u00e2t pentru hrana spiritual\u0103 (Virgo Lactans), c\u00e2t \u015fi pentru pietatea filial\u0103 (caritas romana).
\nA patra sec\u0163iune, Alegorii \u015fi simboluri, este dedicat\u0103 codific\u0103rii \u015fi voal\u0103rii mesajului erotic fie \u00een alegorii complicate, fie \u00een simboluri disimulate reprezent\u00e2nd aparent altceva, ceea ce ridic\u0103 iubirea la implica\u0163iile ei cele mai abstracte.
\nPrin toate ipostazele \u015fi metamorfozele sale, iubirea reu\u015fe\u015fte, a\u015fadar, s\u0103 se \u00eenal\u0163e deasupra abisului mor\u0163ii, cre\u00e2nd \u015fi recre\u00e2nd continuu via\u0163a. \u00centregul discurs expozi\u0163ional Ars Amandi este, \u00een acest sens, o pledoarie pentru via\u0163\u0103 prin intermediul iubirii, aceast\u0103 dimensiune fundamental\u0103 a vie\u0163ii noastre care mai ales \u00een epoca Internet-Youtube este supus\u0103 unei continue \u015fi accentuate degrad\u0103ri, dezvr\u0103jiri \u015fi desacraliz\u0103ri.
\nIat\u0103 de ce merit\u0103 s\u0103 vizit\u0103m aceast\u0103 expozi\u0163ie cu o tem\u0103 at\u00e2t de atractiv\u0103, de generoas\u0103, de fecund\u0103 \u015fi de mereu actual\u0103. P\u0103\u015find \u00een Galeria Muzeului Na\u0163ional de Art\u0103 ne vom sim\u0163i, ajuta\u0163i \u015fi de calitatea muzicii ambientale, instantaneu transporta\u0163i \u00eentr-o alt\u0103 lume, \u00eentr-o alt\u0103 dimensiune, una plin\u0103 de mister, de semnifica\u0163ii \u015fi de simboluri care ne vor dezv\u0103lui c\u00e2te ceva despre straturile acestui nimb al iubirii care, asemenea straturilor atmosferei, plutesc dintotdeauna \u00een jurul nostru. Iar dup\u0103 ce vom ie\u015fi de acolo, intr\u00e2nd din nou \u00een cotidian, vom putea b\u0103nui, pe nesim\u0163ite, o transformare a percep\u0163iilor noastre, \u00eembog\u0103\u0163ite tainic cu tot acest \u201eaer\u201c, cu toat\u0103 aceast\u0103 atmosfer\u0103 miraculoas\u0103 a iubirii.<\/p>\n

\"Untitled-1\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dac\u0103 ar fi s\u0103 g\u0103sim un invariant care s\u0103 dea seam\u0103 de toat\u0103 diversitatea, de toat\u0103 multiplicitatea \u015fi de tot dinamismul formelor vie\u0163ii, atunci acel invariant ar fi iubirea. Iubirea este invariantul care genereaz\u0103 toat\u0103 multiplicitatea, devenirea \u015fi transformarea formelor vie\u0163ii printr-un joc al metamorfozei care nu e altceva dec\u00e2t un joc \u00eempotriva tragismului pieirii,… Cite\u0219te mai mult »Ars Amandi sau metamorfoza iubirii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11317],"tags":[13748,13747,13749,10858],"class_list":["post-22723","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-vizuala","tag-arta-europeana","tag-cosmin-ungureanu","tag-expozitia-ars-amandi","tag-mnar"],"views":5147,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22723","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22723"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22723\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22723"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22723"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22723"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}