\u00cen prima parte, s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, a comentariului despre dialogurile epistolare ale lui Ion Brad \u015fi Ilie Rad, remarcam c\u0103 ei doi sunt uneori \u00een dezacord, nu au acelea\u015fi puncte de vedere \u015fi opinii privind diverse evenimente, autori, c\u0103r\u0163i, ceea ce face ca scrisorile lor s\u0103 fie cu at\u00e2t mai incitante. Ei polemizeaz\u0103 elegant, argumentat, formul\u00e2nd critici \u00eentemeiate pe fapte \u015fi m\u0103rturii relevante. Ilie Rad face la un moment dat o constatare pe c\u00e2t de pertinent\u0103, pe at\u00e2t de trist\u0103: \u201e… dup\u0103 decembrie 1989 noi ne-am luat nu numai por\u0163ia (sau ra\u0163ia, cum se mai zicea \u00een acele tragice zile ale unui Cr\u0103ciun \u00eens\u00e2ngerat \u2013 nota mea) de libertate, ci \u015fi libertatea de a ur\u00ee\u201c. Adev\u0103rat. Doar c\u0103 \u015fi el, ca at\u00e2\u0163ia al\u0163ii dintre noi, uit\u0103 c\u00e2teodat\u0103 cine a cultivat s\u0103m\u00e2n\u0163a urii, a dezbin\u0103rii, \u015fi \u00een ce scop. Altminteri, observa\u0163iile sale sunt de luat \u00een seam\u0103, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd perspectiva este v\u0103dit subiectiv\u0103. Cu unele excep\u0163ii. \u00centr-una din epistole, Ilie Rad se refer\u0103 la Horia-Roman Patapievici care tocmai participase la o \u00eent\u00e2lnire ce avusese loc \u00een mediul universitar din Cluj-Napoca unde \u0163inuse \u201eo conferin\u0163\u0103 briliant\u0103\u201c. Cunosc\u00e2nd p\u0103rerea, desigur \u201esubiectiv\u0103\u201c, a celui c\u0103ruia i se adreseaz\u0103 despre autorul Politicelor, el \u00eencearc\u0103 s-o amelioreze, risc\u00e2nd \u00eens\u0103 o compara\u0163ie a lui Patapievici cu Cioran. Pe scurt, crede Ilie Rad, n-ar trebui s\u0103 fim at\u00e2t de intratabili cu alega\u0163iile lui Patapievici despre rom\u00e2ni \u015fi cultura noastr\u0103, mai ales cu cele din controversata carte, considerat\u0103 de unii chiar scandaloas\u0103, de vreme ce, iat\u0103, negativistul Emil Cioran a fost mult mai sever cu rom\u00e2nii, cultura \u015fi destinul lor. \u015ei, \u00eentr-adev\u0103r, a\u015fa cum constat\u0103 Eugen Simion \u00eentr-o carte fundamental\u0103 ap\u0103rut\u0103 recent, Cioran, o mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor , \u201eNiciodat\u0103 \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 nu s-a spus ceva mai r\u0103u despre r\u0103ul rom\u00e2nesc\u201c precum a f\u0103cut-o autorul Schimb\u0103rii la fa\u0163\u0103. Trec peste faptul c\u0103 Emil Cioran a rostit totu\u015fi propozi\u0163ii memorabile privind frumuse\u0163ea, bog\u0103\u0163ia \u015fi for\u0163a de expresie a limbii rom\u00e2ne sau despre Eminescu, pe care, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenainta \u00een v\u00e2rst\u0103, \u00eel recitea \u015fi \u00een care se reg\u0103sea. Eugen Simion le citeaz\u0103 \u015fi le analizeaz\u0103 atent \u00een eseul amintit. Dar, oricum ar fi, cu vorba unui mare scriitor contemporan, nu se compar\u0103! Pentru c\u0103 nu e aproape nimic de comparat, dec\u00e2t, eventual, \u00eentr-o cheie ironic\u0103. M\u0103 tem c\u0103 \u00eensu\u015fi domnul Patapievici s-ar sim\u0163i jenat de o astfel de compara\u0163ie. Oricum, u\u015for cu pianul pe sc\u0103ri, cum ne atr\u0103gea aten\u0163ia Marin Sorescu, mai ales c\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u201eapartamentul de sub acoperi\u015f\u201c sunt multe \u015fi ame\u0163itoare trepte de urcat…
\n\u00cen volumul Dialoguri epistolare s\u0103pt\u0103m\u00e2nale se perind\u0103 mult\u0103 lume bun\u0103 de ieri \u015fi de azi. Al\u0103turi de cei aminti\u0163i \u00een prima parte a acestor \u00eensemn\u0103ri sunt evoca\u0163i \u015fi al\u0163i mari scriitori precum Marin Preda sau Ion Ag\u00e2rbiceanu, la a c\u0103rui edi\u0163ie ce va ap\u0103rea \u00een colec\u0163ia \u201eOpere fundamentale\u201c, tip Pl\u00e9iade, a Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103 a Academiei Rom\u00e2ne, colec\u0163ie \u00eentemeiat\u0103 \u015fi coordonat\u0103 de Eugen Simion, Ilie Rad lucreaz\u0103 de zor, oameni de cultur\u0103 de prim rang ca Dan H\u0103ulic\u0103, Andrei Ple\u015fu, Ecaterina Oproiu, marele medic Gheorghe Dinescu, regretatul critic Petru Poant\u0103 cu a sa m\u0103rturie extrem de important\u0103 nu doar \u00een ceea ce prive\u015fte istoria literar\u0103 despre apari\u0163ia revistei Echinox, iar dintre str\u0103ini: Soljeni\u0163\u00een \u015fi Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez, prin ale c\u0103ror opere au fost dezv\u0103luite \u201esecretele fiin\u0163ei umane, confruntat\u0103 cu dramele istoriei, risc\u00e2nd abisuri, dar \u015fi c\u0103\u0163\u0103r\u0103ri p\u00e2n\u0103 la stele, \u00eentre real \u015fi absurd, \u00eentre proz\u0103 dur\u0103 \u015fi poezie inefabil\u0103\u201c, cum le caracterizeaz\u0103 Ion Brad. Dar \u015fi Bill Clinton \u00een ipostaza de cititor de literatur\u0103, cu o confesiune care, m\u0103rturisesc m-a surprins, despre M\u00e1rquez: \u201eDe c\u00e2nd am citit Un veac de singur\u0103tate, acum mai bine de 40 de ani, am fost de fiecare dat\u0103 (la contactul cu literatura \u015fi cu creatorul ei \u2013 nota mea) uluit de darurile sale unice de imagina\u0163ie. Am fost onorat s\u0103 fiu prietenul lui \u015fi s\u0103-i cunosc inima minunat\u0103 \u015fi mintea genial\u0103\u201c. M\u0103 \u00eentreb ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103 i-ar fi dat s\u0103 citeasc\u0103 celebrul roman succesorului s\u0103u Bush jr.? Probabil, cum scria Dorin Tudoran despre un alt pre\u015fedinte, necunoscut de lumea mare, dar, din p\u0103cate, binecunoscut \u015fi greu suportat de noi, ar fi f\u0103cut pluta pe parchet sau, \u015fi mai probabil, \u00eentr-un bazin cu petrol. C\u00e2t prive\u015fte acest mesaj al genialului columbian adresat, \u00een 1999, Pen Clubului \u015fi reprodus de Ion Brad, i-ar fi l\u0103sat cu siguran\u0163\u0103 reci \u015fi pe unul, \u015fi pe cel\u0103lalt: \u201eMai grave dec\u00e2t cataclismele \u015fi r\u0103zboaiele nenum\u0103rate, care au h\u0103ituit specia uman\u0103 dintotdeauna, este acum certitudinea c\u0103 marile puteri economice, politice \u015fi militare din aceste vremuri vitrege par a se fi pus de acord spre a ne t\u00e2r\u00ee, pentru interesele lor meschine \u015fi cu arme letale, \u00eentr-o lume de inechit\u0103\u0163i de ne\u00eenvins. \u00cempotriva lor, care sunt st\u0103p\u00e2nii a toate, nu mai r\u0103m\u00e2n alte for\u0163e dec\u00e2t cele ale ra\u0163iunii \u015fi alte arme dec\u00e2t cele ale inteligen\u0163ei \u015fi cuv\u00e2ntului \u2013 care din fericire sunt ale noastre -, pentru a-i determina la acel ultim moment de reflec\u0163ie, de care este nevoie, pentru a salva omenirea\u201c. Un mesaj ce pare a fi fost scris \u00een aceast\u0103 diminea\u0163\u0103.
\nIlie Rad relateaz\u0103 la un moment dat despre trei evenimente importante petrecute la Cluj-Napoca. Unul dintre ele ar trebui, de fapt ar fi trebuit, \u00eencep\u00e2nd cu momentul producerii lui, s\u0103-i nelini\u015fteasc\u0103 pe to\u0163i cei ce mai cred \u00een adev\u0103r, \u00een primul r\u00e2nd \u00een adev\u0103rul istoric, m\u0103car \u00eentr-o brum\u0103 de con\u015ftiin\u0163\u0103 moral\u0103, civic\u0103, uman\u0103. Este vorba despre dezvelirea Monumentului Deporta\u0163ilor Evrei \u00een parcul Caragiale din capitala Transilvaniei (oper\u0103 a doi arti\u015fti unguri \u015fi a unui arhitect rom\u00e2n) \u00een prezen\u0163a unor oaspe\u0163i din str\u0103in\u0103tate, a unor lideri ai organiza\u0163iilor \u015fi comunit\u0103\u0163ilor evreie\u015fti \u015fi a reprezentan\u0163ilor autorit\u0103\u0163ilor centrale \u015fi locale rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentre care vicepremierul \u015fi ministrul Culturii de la acea dat\u0103, Kelemen Hunor. Tot atunci a fost amplasat\u0103 \u015fi o plac\u0103 memorial\u0103 pe cl\u0103direa G\u0103rii din Cluj-Napoca.
\nLui Ilie Rad nu putea s\u0103 nu-i atrag\u0103 aten\u0163ia faptul c\u0103 lipse\u015fte din textul comemorativ cuv\u00e2ntul maghiar \u015fi nu exist\u0103 nici o men\u0163iune privind implicarea autorit\u0103\u0163ilor horthyste \u00een crimile s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00een Ardealul de Nord. Nici pe monumentul din Pia\u0163a Caragiale \u015fi nici pe placa de pe cl\u0103direa G\u0103rii nu se men\u0163ioneaz\u0103 adev\u0103rul istoric. Pe monument st\u0103 scris: \u201e\u00cen memoria celor peste 18.000 de victime ale urii rasiale, b\u0103rba\u0163i, femei \u015fi copii evrei din Cluj \u015fi din \u00eemprejurimi, deporta\u0163i la Auschwitz \u00een mai-iunie 1944\u201c. Dar, \u00eentreab\u0103 Ilie Rad \u015fi odat\u0103 cu el noi: ura rasial\u0103 a cui, deporta\u0163i de c\u0103tre cine?! Prezent la ceremonie, Eliezer Palmor, diplomat, fost ambasador \u00een mai multe capitale, cu ascenden\u0163i pe linie matern\u0103 \u00een Transilvania, la Huedin, familie ai c\u0103rei membri au fost deporta\u0163i \u00een lag\u0103re, este intervievat de Ilie Rad. \u00cen textul convorbirii imprimat pe band\u0103 magnetic\u0103 \u015fi v\u0103zut dup\u0103 \u00eenregistrare de interlocutorul s\u0103u, acesta \u00ee\u015fi pune acelea\u015fi \u00eentreb\u0103ri: \u201eUra rasial\u0103 a cui? Ura rasial\u0103 este o no\u0163iune abstract\u0103, c\u00e2nd nu se aplic\u0103, iar c\u00e2nd se aplic\u0103, o aplic\u0103 oamenii. Iar oamenii ace\u015ftia au identitate \u015fi au na\u0163ionalitate. \u00cen cazul de fa\u0163\u0103 e vorba de autorit\u0103\u0163ile maghiare din anul 1944 \u2013 s\u0103 fim sinceri, nu numai autorit\u0103\u0163ile \u015fi nu numai jandarmii maghiari, care i-au m\u00e2nat pe evrei ca pe o turm\u0103 \u015fi i-au \u00eenghesuit \u00een vagoane de marf\u0103, ci \u015fi o bun\u0103 parte din popula\u0163ia civil\u0103 a asistat cu indiferen\u0163\u0103, ba uneori chiar cu entuziasm, la cele \u00eent\u00e2mplate. \/ Discursul domnului Primar a fost foarte echilibrat \u015fi nu am absolut nimic de repro\u015fat domnului Boc. \/ Ceea ce \u00eens\u0103 m-a jenat, m-a sup\u0103rat a fost discursul ministrului Culturii, care a vorbit despre responsabilitatea individual\u0103 \u015fi responsabilitatea colectiv\u0103. A cui? A nim\u0103nui! F\u0103r\u0103 a identifica cine sunt cei care au fost responsabili! Faptele au fost f\u0103cute de fiin\u0163e umane, reale, existente, care poart\u0103 r\u0103spunderea pentru cele ce s-au \u00eent\u00e2mplat.
\nL-am ascultat, cum spuneam, pe domnul Kelemen Hunor. Nu \u015ftiu dac\u0103 a studiat filosofia domnul ministru, dar discursul s\u0103u ar putea fi un exemplu de sofistic\u0103rie de cea mai \u00eenalt\u0103 spe\u0163\u0103! S\u0103 dai t\u00e2rcoale, \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 o dat\u0103, ca s\u0103 evi\u0163i cuv\u00e2ntul ungur! Ceea ce \u00eens\u0103 nu l-a \u00eempiedicat s\u0103 evoce \u2013 \u015fi foarte bine c\u0103 a f\u0103cut-o \u2013 amintirea episcopului M\u00e1rton Aron \u015fi a unui pastor, J\u00e1rosi Andor, care au f\u0103cut ceva \u00een favoarea salv\u0103rii evreilor (Dar a omis numele episcopului rom\u00e2n, Iuliu Hossu, n. Ilie Rad). Dar ca un ministru, \u015fi \u00eenc\u0103 unul al Culturii, s\u0103 se joace \u00een felul acesta cu no\u0163iunile \u015fi faptele istorice, g\u0103sesc c\u0103 a fost cu totul nelalocul lui!
\nAm asistat, de asemenea, la dezvelirea pl\u0103cii aplicate pe cl\u0103direa G\u0103rii din Cluj-Napoca \u2013 o ini\u0163iativ\u0103 a ministrulului Transporturilor Dan \u015eova. Acolo se spune: \u00ab\u00cen lunile mai-iunie 1944, 131.639 de evrei, b\u0103rba\u0163i, femei \u015fi copii din Transilvania de Nord, aflat\u0103 sub ocupa\u0163ia fascist\u0103 a regimului Horthy, au fost deporta\u0163i de c\u0103tre jandarmeria horthyst\u0103 \u015fi preda\u0163i autorit\u0103\u0163ilor naziste. Aproape to\u0163i au fost extermina\u0163i. Din Cluj-Napoca au fost deporta\u0163i, \u00een zilele de 28, 29 \u015fi 31 mai, 2, 8 \u015fi 9 iunie, 16.148 de evrei. Fie ca memoria acestei tragedii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 vie, ca un avertisment pentru genera\u0163iile viitoare. Institutul Na\u0163ional pentru Studierea Holocaustului din Rom\u00e2nia \u00abElie Wiesel\u00bb. Mai 2014\u00bb. Este un text mult mai corect, fiindc\u0103 atunci, \u00een 1944, Transilvania era sub autorit\u0103\u0163ile horthyste. Dar \u015fi aici lipse\u015fte cuv\u00e2ntul maghiar\u201c.
\nVolumul Dialoguri epistolare s\u0103pt\u0103m\u00e2nale este o carte vie, ancorat\u0103 \u00een actualitatea imediat\u0103, dar \u015fi cu multe pagini memorialistice \u00eenfiorate de melancolia lui fugit irreparabile tempus. Prin epistolarul lor, Ilie Rad \u015fi Ion Brad amelioreaz\u0103, a\u015fa cum \u015fi-au propus, agonia literaturii de acest gen!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen prima parte, s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, a comentariului despre dialogurile epistolare ale lui Ion Brad \u015fi Ilie Rad, remarcam c\u0103 ei doi sunt uneori \u00een dezacord, nu au acelea\u015fi puncte de vedere \u015fi opinii privind diverse evenimente, autori, c\u0103r\u0163i, ceea ce face ca scrisorile lor s\u0103 fie cu at\u00e2t mai incitante. Ei polemizeaz\u0103 elegant, argumentat, formul\u00e2nd… Cite\u0219te mai mult »Lumea de ieri \u015fi de azi \u00een dialoguri epistolare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13519,2006,2852],"class_list":["post-22709","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dialoguri-epistolare","tag-ilie-rad","tag-ion-brad"],"views":1270,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22709","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22709"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22709\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22709"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22709"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22709"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}