{"id":22703,"date":"2015-03-11T21:36:00","date_gmt":"2015-03-11T19:36:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22703"},"modified":"2015-03-11T21:36:26","modified_gmt":"2015-03-11T19:36:26","slug":"o-carte-eveniment-cioran-o-mitologie-a-nedesavarsirilor-de-eugen-simion","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/o-carte-eveniment-cioran-o-mitologie-a-nedesavarsirilor-de-eugen-simion\/","title":{"rendered":"O carte-eveniment. Cioran: o mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor de Eugen Simion"},"content":{"rendered":"

Lumea pe dos<\/strong>
\nO spun din capul locului, cartea Cioran. O mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor de Eugen Simion este una dintre cele mai importante \u015fi mai seduc\u0103toare lucr\u0103ri despre filosoful rom\u00e2no-francez din c\u00e2te s-au scris \u00een literatura noastr\u0103. \u015ei am toate argumentele ca s\u0103 sus\u0163in aceast\u0103 afirma\u0163ie. Criticul rom\u00e2n reu\u015fe\u015fte s\u0103 p\u0103trund\u0103 ad\u00e2nc \u00een miezul g\u00e2ndirii cioraniene, restituindu-i chiar sistemul, de\u015fi s-a afirmat \u00een repetate r\u00e2nduri c\u0103 acesta nici m\u0103car nu exist\u0103. Eugen Simion imagineaz\u0103 mai multe c\u0103i de acces \u00een opera ilustrului reprezentant al genera\u0163iei anilor \u201930. Ofer\u0103 c\u00e2teva variante de titlu pentru lucrarea de fa\u0163\u0103: Cioran \u2013 scriitor rom\u00e2n, Existen\u0163ialistul Cioran \u015fi scrierile sale rom\u00e2ne\u015fti, Fenomenul Cioran \u2013 un existen\u0163ialist rom\u00e2n care refuz\u0103 toate modelele \u015fi Un modern-antimodern cu fa\u0163a spre postmodernitate. \u00cen opinia exegetului toate aceste titluri i se potrivesc pentru c\u0103 \u201efiecare, \u00een parte, sugereaz\u0103 ceva din ecua\u0163ia moral\u0103 \u015fi intelectual\u0103 a unui filosof care vede numai apocalipsuri, se hr\u0103ne\u015fte cu negativit\u0103\u0163i \u015fi judec\u0103 lumea pe dos\u201c. Acest fel de a judeca lumea pe dos este urm\u0103rit cu minu\u0163iozitate de criticul rom\u00e2n care parcurge toat\u0103 opera rom\u00e2neasc\u0103 a lui Cioran, urm\u0103rind concomitent \u015fi scrierile franceze, acelea ce continu\u0103 \u015fi ad\u00e2ncesc cele peste 3.000 de pagini scrise \u00een limba rom\u00e2n\u0103.
\nP\u00e2n\u0103 la data apari\u0163iei acestei c\u0103r\u0163i, opera rom\u00e2neasc\u0103 a lui Cioran nu a fost comentat\u0103 a\u015fa cum ar fi meritat. Nu exista nici o edi\u0163ie care s\u0103 repun\u0103 \u00een circula\u0163ie numeroasele articole publicate \u00een presa vremii. Marian Diaconu contribuie decisiv la eliminarea acestui neajuns \u015fi public\u0103 \u00een anul 2012 edi\u0163ia de Opere la Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103. Cartea lui Eugen Simion se datoreaz\u0103 \u015fi acestui efort de revalorificare \u2013 prin amintita edi\u0163ie \u2013 a tuturor scrierilor rom\u00e2ne\u015fti ale lui Emil Cioran. Eugen Simion \u00eencearc\u0103 s\u0103 dovedeasc\u0103 faptul c\u0103 din refuzurile sale radicale Cioran izbute\u015fte \u201eo veritabil\u0103 \u015fi fastuoas\u0103 mitologie a ideilor\u201c ce se converte\u015fte prin limbajul creator \u00eentr-o mitologie literar\u0103 ce \u201edetensioneaz\u0103, sublimeaz\u0103 con\u0163inutul nega\u0163ionist al frazelor\u201c.
\nContradic\u0163ii \u015fi paradoxuri<\/strong>
\nFilosoful rom\u00e2n este o sum\u0103 de contradic\u0163ii \u015fi paradoxuri care nu se anuleaz\u0103 \u00eentre ele, ci se dezvolt\u0103 fiecare \u00een parte, acomod\u00e2ndu-se doar \u00eentr-un plan mai \u00eenalt \u00een care spiritul cioranian se des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte ca mod esen\u0163ial de a fi, contrar tuturor cutumelor \u015fi automatismelor de g\u00e2ndire. Eugen Simion are cu siguran\u0163\u0103 dreptate: \u201eCioran este mai mult, infinit mai mult \u015fi mai profund dec\u00e2t un negativist \u00e0 outrance, este un moralist care pune \u00een discu\u0163ie, \u00een felul s\u0103u paroxistic, temeiurile existen\u0163ei \u015fi valorile umanismului european. \u00cen acest extaz al demoniei, pe care \u015fi-l asum\u0103, Cioran ne oblig\u0103 s\u0103 ne \u00eendoim de \u00abideile primite\u00bb \u015fi s\u0103 c\u0103ut\u0103m argumente pentru a le ap\u0103ra \u015fi reaccepta\u201c.
\nCioran, ca \u015fi al\u0163i colegi din genera\u0163ia sa (Eugen Ionescu, de pild\u0103), vrea s\u0103 spun\u0103 lucrurile altfel, dar nu dintr-o pornire juvenil-teribilist\u0103, ci dintr-o mistuitoare pasiune de a sim\u0163i diferit \u015fi de a-\u015fi \u00eempinge ideile p\u00e2n\u0103 dincolo de reprezent\u0103rile lor din planul comun al \u00een\u0163elegerii. Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 afirmi un lucru \u015fi apoi s\u0103 \u00ee\u0163i pui la b\u0103taie toate argumentele pentru a exprima contrariul? Nu putem \u00eentrevedea altceva dec\u00e2t distorsionarea ideilor \u00een folosul unei \u00een\u0163elegeri mai ample a ceea ce se nume\u015fte \u00een mod uzual realitate. Uzual, deci uzat, nefolositor pentru spirit.
\nLumea scepticului nem\u00e2ntuit<\/strong>
\nCioran este un sceptic nem\u00e2ntuit care \u00ee\u015fi adun\u0103 toate umorile ca s\u0103 \u00ee\u015fi pun\u0103 mai bine \u00een lumin\u0103 negativitatea sa cople\u015fitoare ce se transform\u0103 \u00eentr-un vortex de idei seduc\u0103toare. Ideea \u015fi seduc\u0163ia fac corp comun datorit\u0103 nestatorniciei unor a\u015fa-zise concepte care la Cioran sunt mai mult obsesii. Eugen Simion urm\u0103re\u015fte la firul ierbii toate componentele g\u00e2ndirii cioraniene, nel\u0103s\u00e2nd neexplorate articolele timpurii din presa vremii, cele care \u00eel anun\u0163au pe moralistul de mai t\u00e2rziu. Mai mult, \u00eei stabile\u015fte \u015fi afinit\u0103\u0163ile, \u00een condi\u0163iile \u00een care acestea prezint\u0103 prea pu\u0163ine leg\u0103turi cu cultura rom\u00e2n\u0103 pe care o detest\u0103. Referindu-se la Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei, criticul afirm\u0103: \u201e\u00cen fapt, \u00eei ur\u0103\u015fte sau \u00eei iube\u015fte? \u015ei una \u015fi alta… Dup\u0103 frecven\u0163a cu care tema rom\u00e2nit\u0103\u0163ii revine \u00een discursul confesiv \u015fi, \u00een genere, \u00een discursul despre sine, ca filosof existen\u0163ialist <…>, putem deduce c\u0103, \u00een ciuda at\u00e2tor propozi\u0163ii inacceptabile pe care le scrie despre tribul s\u0103u, Cioran \u0163ine la el, nu-l dispre\u0163uie\u015fte de tot \u015fi, \u00een fiin\u0163a lui profund\u0103, se simte solidar cu valahii fatali\u015fti din Carpa\u0163i. Nu-i plac morala \u015fi comportamentul lor defetist \u015fi-i ceart\u0103 pentru a trezi \u00een ei energiile lor pozitive \u00een istorie. Cel pu\u0163in a\u015fa explic\u0103 diatribele ce se \u0163in lan\u0163 \u00een discursul s\u0103u\u201c. Despre obsesia tribului, Eugen Simion scrisese \u015fi anterior acestui paragraf. Tribul e specia foarte greu de numit altfel, prea mult ca s\u0103 se numeasc\u0103 popor, prea pu\u0163in ca s\u0103 desemneze o na\u0163iune validat\u0103 prin ceva de istorie. \u015ei atunci cum po\u0163i iubi ceva at\u00e2t de greu de clasat. R\u0103spunsul \u00eel g\u0103sim tot la Cioran: a-l iubi cu o ur\u0103 grea. Fragmentul citat mai sus face parte din capitolul Fantasma originilor continu\u0103 s\u0103-l obsedeze pe Cioran. Un blestem care se transform\u0103, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00een rug\u0103ciune. Ce este de fapt rug\u0103ciunea, dincolo de atributele religioase de care fiul preotului din R\u0103\u015finari \u00eencearc\u0103 mereu \u015fi mereu s\u0103 se despart\u0103. Rug\u0103ciunea ar fi un discurs intim concentrat \u00een clipa tr\u0103irii, un discurs segmentat \u00eens\u0103 de g\u00e2ndurile \u015fi obsesiile trecutului: \u201eCioran a scris totdeauna la persoana \u00eent\u00e2i singular. A scris despre sine \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 mereu cu sine, f\u0103r\u0103 s\u0103 reu\u015feasc\u0103 s\u0103 aib\u0103, totu\u015fi, acel ton impersonal. Tonul este, dimpotriv\u0103, vehement personal \u015fi plin de fast. El nu analizeaz\u0103, precum fac de regul\u0103 filosofii de \u015fcoal\u0103, concepte, categorii, el scrie \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile despre \u00eendoielile, melancoliile, disper\u0103rile \u015fi singur\u0103t\u0103\u0163ii sale. A\u015fa c\u0103 trebuie s\u0103-l credem pe Cioran c\u00e2nd spune c\u0103 vrea s\u0103-\u015fi uite trecutul \u015fi, citind Caietele, coresponden\u0163a \u015fi chiar eseurile sale, putem trage concluzia c\u0103 trecutul nu se las\u0103 \u015fters din memorie…\u201c. Am enun\u0163at astfel una dintre marile teme ale moralistului, cea a rom\u00e2nit\u0103\u0163ii, o tem\u0103 care revine obsesiv \u00een discursul despre sine al lui Cioran, o tem\u0103 exploatat\u0103 \u00een mai multe eseuri, nu doar \u00een vehementul op Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei. Eugen Simion \u00eel analizeaz\u0103 pe Cioran dup\u0103 principiul spiralei. Insereaz\u0103 \u00een discursul s\u0103u critic elemente despre aproape toate caracteristicile operei cioraniene, \u00eenainteaz\u0103 cu toate deodat\u0103, dar se \u00eentoarce \u015fi \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 materialul \u00een capitole distincte. Dar \u00een multe dintre paragrafele lui Eugen Simion g\u0103sim cheia \u00eentregului. \u015ei din acest motiv cartea e seduc\u0103toare. Dar seduc\u0163ia are \u00een principal o alt\u0103 origine. Autorul studiului \u00eemprumut\u0103 ceva din savoarea celui pe care \u00eel interpreteaz\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 devin\u0103 totu\u015fi cioranian. Asta pentru c\u0103 ia distan\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de multe dintre afirma\u0163iile tulbur\u0103toare, profund negative ale filosofului rom\u00e2no-francez. Mai aplic\u0103 o strategie. Cioran este pus fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 cu Noica. Dialogul dintre cei doi relev\u0103 dou\u0103 tipuri de exil, ambele la fel de fecunde \u015fi de autotelice: exilul interior, la Noica, exilul exterior, la Cioran.
\nCioran sentimental \u015fi liric<\/strong>
\nEugen Simion cite\u015fte totul, nu se limiteaz\u0103, cum am mai spus, doar la opera rom\u00e2neasc\u0103 a lui Cioran. Caietele se dovedesc a fi adev\u0103rate m\u0103rturii ale spiritului cioranian. \u00cen ele Eugen Simion sper\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 diferite l\u0103muriri privitoare la unele pasaje ale operei \u201eoficiale\u201c, dar, dac\u0103 aceste l\u0103muriri ar fi de g\u0103sit, Cioran nu ar mai fi Cioran. Filosoful se \u00eenchide \u015fi se deschide spasmodic, las\u0103 s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 \u015fi o latur\u0103 mai pu\u0163in obi\u015fnuit\u0103 a sa, cea liric\u0103: \u201eRecitind Caietele, am dat din nou peste aceste evoc\u0103ri \u00een care paradoxalul Cioran, estetul Apocalipsului (cum \u00ee\u015fi zice \u00eentr-un r\u00e2nd), las\u0103 deoparte armele paradoxului \u015fi viziunile estetice ale Apocalipsului \u015fi devine sentimental \u015fi liric. Ipostaz\u0103 rar\u0103, dar nu cu totul nefireasc\u0103, a spiritului cioranian. Autorul \u00eensu\u015fi recunoa\u015fte odat\u0103 latura liric\u0103 a fiin\u0163ei sale \u015fi \u00ee\u015fi manifest\u0103 hot\u0103r\u00e2rea de a o extirpa. Din fericire, nu reu\u015fe\u015fte\u201c. \u00cen ce const\u0103 totu\u015fi fervoarea negativ\u0103 a discursului cioranian? Din scrierea lui Eugen Simion rezult\u0103 c\u0103 negativitatea degaj\u0103 pozitivitatea. Nu vorbim aici neap\u0103rat despre un paradox. Demiurgul cel r\u0103u incit\u0103 spiritul, \u00eel elibereaz\u0103 din lentoare, \u00eei imprim\u0103 o energie care nu poate fi altfel dec\u00e2t pozitiv\u0103. A\u015fa vorbe\u015fte despre Rom\u00e2nia, cu o ur\u0103 izvor\u00e2t\u0103 din cea mai profund\u0103 dragoste. Iubirea con\u0163ine prin defini\u0163ie ceva mistic, religios. Iubirea e dorin\u0163a de \u00een\u0103l\u0163are, de contopire cu cerul: \u201e\u00een aceast\u0103 apoteoz\u0103 negativ\u0103 nu-i, oare, \u015fi o nostalgie a cerului, o dorin\u0163\u0103 secret\u0103 de sfin\u0163enie, o voin\u0163\u0103 autentic\u0103 de a atinge gra\u0163ia divin\u0103, starea de extaz mistic? Faptul ar fi posibil, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 Cioran ne-a avertizat deja c\u0103 scepticismul poate avea \u015fi o latur\u0103 religioas\u0103 \u015fi c\u0103 pasiunea absolutului nu ocole\u015fte sufletul oamenilor care n-au \u00een via\u0163\u0103 alt\u0103 certitudine dec\u00e2t incertitudinea lor…\u201c. Incertitudinea, de data aceasta cioranian\u0103, m\u0103rturise\u015fte ceva \u015fi despre nedes\u0103v\u00e2r\u015firea care apare \u015fi \u00een titlul c\u0103r\u0163ii lui Eugen Simion, criticul rom\u00e2n fiind de p\u0103rere c\u0103 moralistul se \u201e\u00eendestuleaz\u0103\u201c cu aceste nedes\u0103v\u00e2r\u015firi, ob\u0163in\u00e2nd astfel satisfac\u0163ii majore.
\nUn foarte important capitol al c\u0103r\u0163ii de fa\u0163\u0103 este Un antimodern modern. Un precursor al postmodernit\u0103\u0163ii? Dup\u0103 o l\u0103murire conceptual\u0103, bazat\u0103 pe teoria lui Antoine Compagnon, Eugen Simion afirm\u0103 c\u0103: \u201eCioran este, \u00eentr-adev\u0103r, un antimodern-modern care anun\u0163\u0103 \u015fi, prin scrierea sa, ilustreaz\u0103 un alt moment al literaturii din secolul al XX-lea: postmodernitatea, care n-a ie\u015fit din neant \u015fi nici din r\u00e2ndul tradi\u0163ionali\u015ftilor, conservatorilor, antimodernilor programatici, ci din spa\u0163iul dominat de acei creatori care pun mereu \u00een discu\u0163ie conceptele \u015fi modelele, fiind nemul\u0163umit, infidel fa\u0163\u0103 de toate\u201c. Anterior, exegetul rom\u00e2n discutase despre refuzul categoric al modelelor. \u00cen acest fel Eugen Simion \u00ee\u015fi r\u0103spunde sie\u015fi la \u00eentrebarea din titlul capitolului amintit.
\nSchimbarea la fa\u0163\u0103 a lui Emil Cioran<\/strong>
\nPortretul filosofului la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e. Con\u015ftiin\u0163a ca fatalitate. Din nou fantasma copil\u0103riei. Discursul epistolar, discursul autobiografic este un corolar al \u00eentregii c\u0103r\u0163i, \u00een sensul c\u0103 aici temele sunt reluate, dar trecute prin filtrul celui care \u00ee\u015fi admite erorile \u015fi exager\u0103rile, netr\u0103d\u00e2ndu-\u015fi \u00een nici un fel spiritul. Este \u00eens\u0103 \u00een rela\u0163ie cu ceilal\u0163i mai colocvial \u015fi mai seduc\u0103tor. Revenind la trecut, copil\u0103ria \u00eei pare unicul paradis, un paradis pierdut \u00eens\u0103. \u00cen Convorbiri cu Cioran (Editura Humanitas, 1993) Eugen Simion \u00eel reg\u0103se\u015fte pe filosoful rom\u00e2n ceva mai \u00eemp\u0103ciuitor cu sine \u015fi cu lumea: \u201ela \u00eenceputul b\u0103tr\u00e2ne\u0163ii, moralistul singuratic din Cartierul Latin a devenit mai concesiv\u201c. Semn c\u0103, dup\u0103 expresia lui Eugen Simion, \u201es-a plictisit s\u0103 denigreze de-o via\u0163\u0103 universul\u201c. Subcapitole precum Un profesor de sinucidere \u015fi un maestru al dezgustului, Cioran este de la \u00eenceput… cioranian. Cum se poate \u00eenfr\u00e2nge grea\u0163a de existen\u0163\u0103, studiindu-l pe Leibniz, Morala nu are ce c\u0103uta \u00een art\u0103. \u015ei nici \u00een filosofie sau Eu este altul? Cineva pasionat de existen\u0163\u0103 \u015fi cu g\u00e2ndurile \u00eendreptate \u00eempotriva existen\u0163ei dau \u015fi mai bine contur profilului cioranian, un profil marcat de paradoxuri \u015fi contradic\u0163ii. Am l\u0103sat \u00eenadins \u00een afara acestui comentariu problematica incroyant-croyant \u015fi croyant-incroyant pentru c\u0103 acest schimb permanent de roluri st\u0103 la baza tuturor gesturilor cioraniene \u015fi se reg\u0103sesc \u00een toate obsesiile mai mult sau mai pu\u0163in f\u0103\u0163i\u015fe ale lui Cioran, cel care, de pild\u0103, respinge ideea de biografie (nu crede \u00een ea), dar \u201eo cite\u015fte cu pl\u0103cere c\u00e2nd e vorba de al\u0163ii\u201c. Scrisorile c\u0103tre fratele s\u0103u Aurel Cioran ne dovedesc faptul c\u0103 moralistul se arat\u0103 interesat de reac\u0163iile celorlal\u0163i la via\u0163a sa, despre care spune c\u0103 nu are nici un sens \u015fi c\u0103 istoria lui trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een umbr\u0103. Mai mult, filosoful rom\u00e2no-francez este interesat de ce scriu criticii literari despre opera sa. Deci acest om care se vrea f\u0103r\u0103 biografie nu tr\u0103ie\u015fte nici \u00een afara vie\u0163ii sale, nici \u00een afara operei sale. Altfel de ce ar accepta s\u0103-\u015fi publice c\u0103r\u0163ile? Eugen Simion \u00eentreprinde o analiz\u0103 a dosarului de pres\u0103 al lui Cioran, at\u00e2t al presei rom\u00e2ne\u015fti, c\u00e2t \u015fi al celei occidentale. Acesta este un prilej de a intra pe alte c\u0103i \u00een opera cioranian\u0103.
\nCartea lui Eugen Simion, o carte cu adev\u0103rat excep\u0163ional\u0103, se \u00eencheie cu \u201efericirea de a fi nefericit\u201c \u015fi cu discursul \u00eendr\u0103gostit al lui Cioran. \u00cen\u0163elegem c\u0103 a iubi cu o ur\u0103 grea nu reprezint\u0103 altceva dec\u00e2t sensul adev\u0103rat \u015fi profund al iubirii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lumea pe dos O spun din capul locului, cartea Cioran. O mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor de Eugen Simion este una dintre cele mai importante \u015fi mai seduc\u0103toare lucr\u0103ri despre filosoful rom\u00e2no-francez din c\u00e2te s-au scris \u00een literatura noastr\u0103. \u015ei am toate argumentele ca s\u0103 sus\u0163in aceast\u0103 afirma\u0163ie. Criticul rom\u00e2n reu\u015fe\u015fte s\u0103 p\u0103trund\u0103 ad\u00e2nc \u00een miezul g\u00e2ndirii… Cite\u0219te mai mult »O carte-eveniment. Cioran: o mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor de Eugen Simion<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[569,13737],"class_list":["post-22703","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cioran","tag-eugensimion"],"views":3231,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22703","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22703"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22703\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22703"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22703"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22703"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}