{"id":22701,"date":"2015-03-11T21:33:56","date_gmt":"2015-03-11T19:33:56","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22701"},"modified":"2015-03-11T21:33:56","modified_gmt":"2015-03-11T19:33:56","slug":"fiecare-carte-a-mea-duce-dupa-ea-un-sir-de-regrete","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fiecare-carte-a-mea-duce-dupa-ea-un-sir-de-regrete\/","title":{"rendered":"\u201eFiecare carte a mea duce dup\u0103 ea un \u015fir de regrete\u201c"},"content":{"rendered":"

Cornel Ungureanu \u00een dialog cu Titus Cri\u015fciu<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Titus Cri\u015fciu:<\/strong> \u00cen interviul publicat \u00een Na\u015fterea zilei de azi (Timi\u015foara, Facla, 1983), a\u0163i promis c\u0103 ve\u0163i scrie un roman despre zona Banatului \u00een care v-a\u0163i n\u0103scut, a\u0163i copil\u0103rit \u015fi tr\u0103i\u0163i \u015fi \u00een prezent. Se mai afl\u0103 \u00een fi\u015fele g\u00e2ndirii Dvs. aceast\u0103 inten\u0163ie?
\nCornel Ungureanu:<\/strong> Am scris c\u00e2teva volume numite Despre regi, saltimbanci \u015fi maimu\u0163e \u00een care e vorba \u015fi de zona \u00een care am copil\u0103rit. Am \u00een sertare un roman despre V\u0103li\u015foara \u2013 despre pendularea mea \u00eentre V\u0103li\u015foara, unde am fost profesor doi ani, 1965-1966 \u015fi Z\u0103gujeni, \u00eentre 1966 \u015fi 1968. Probabil \u00eel voi publica. \u00cen \u015eantier 2 am multe pagini despre Z\u0103gujeni \u2013 segmente de jurnal din care ar fi putut ie\u015fi un roman despre Z\u0103gujeni \u015fi despre \u0163iganii de acolo, care ar fi vrut s\u0103 mearg\u0103 cu mine \u00een India, \u00een c\u0103utarea lui Mircea Eliade. Au murit c\u00e2teva personaje importante ale copil\u0103riei \u015fi ale adolescen\u0163ei mele \u015fi \u00eemi pare r\u0103u c\u0103 n-am scris despre ele dec\u00e2t \u00een treac\u0103t. \u015ei Darida Peter, \u015fi tanti Beti, \u015fi Bunica \u015fi Dodi Munteanu, \u015fi Dodi Corneanu, \u015fi P\u0103rintele Cornel Mezinca, botezat de p\u0103rin\u0163ii mei, cununat de mine \u015fi de so\u0163ia mea desenau un hotar \u00een prozele care ar fi putut s\u0103 fie. La 72 de ani nu mai ai timp pentru c\u0103r\u0163i \u201ecare ar fi putut s\u0103 fie\u201c.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> P\u00e2n\u0103 la publicarea romanului despre V\u0103li\u015foara (singurul p\u00e2n\u0103 acum), v\u0103 rog s\u0103 ne da\u0163i c\u00e2teva detalii despre el mai ales c\u0103 documentarea a\u0163i f\u0103cut-o \u00een urm\u0103 cu 50 de ani.
\nC.U.:<\/strong> La nicio carte n-am lucrat cu mai mult\u0103 pl\u0103cere ca la romanul meu despre V\u0103li\u015foara. Era istoria \u00een care, eu \u015fi cu deputatul Beja, \u015faptezeci de ani \u00eemplini\u0163i \u00een decembrie 1965, am recenzat oile satului. Un sat risipit pe dealuri. \u00cen acel decembrie al anului 1965 era vreme pl\u0103cut\u0103, uneori mai ploua, noroaiele aveau o consisten\u0163\u0103 a lor (\u201ee lut buuun, dom profesor\u201c). Era nevoie de o tehnic\u0103 special\u0103 s\u0103 te smulgi din noroaie, s\u0103-\u0163i mu\u0163i cizmele cum trebuie: mo\u015ful Beja era un bun instructor. Dup\u0103 prima zi, \u00een care num\u0103ram tot, oaie cu oaie, scriam f\u0103r\u0103 ezitare cifrele, l\u0103tra\u0163i de c\u00e2inii gazdelor, mo\u015ful Beja \u00eempreun\u0103 cu cei la care m\u0103 a\u015fezasem ca un bun chiria\u015f, m-a luat la instruiri speciale: oameni aceia trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Dac\u0103 scrie\u0163i tot, \u00eei l\u0103sa\u0163i s\u0103 moar\u0103 de foame. Vreau eu s\u0103-i las s\u0103 moar\u0103 de foame? \u015ei: vreau s\u0103 ne m\u0103n\u00e2nce c\u00e2inii? Era un sat de munte, nu se f\u0103cuse gospod\u0103rie colectiv\u0103, oamenii aveau oi pentru care pl\u0103teau impozit. C\u00e2ini c\u00e2t vi\u0163eii. Cum la respectiva \u00eent\u00e2lnire de sear\u0103 au mai ap\u0103rut vreo trei buni l\u0103muritori care m-au rugat s\u0103 am \u00eencredere \u00een deputatul Beja, \u00een ziua urm\u0103toare am \u00eenregistrat cum se cuvine: din dou\u0103zeci de oi, zece. Sau \u015fapte. Ne opream la fiecare s\u0103la\u015f, mo\u015ful era primit ca un rege (\u015fi, \u00een tain\u0103: \u201edom profesor, asta a fost iubita mea\u201c sau chiar: \u201easta e iubita mea, s\u0103 ave\u0163i grij\u0103 ce vorbi\u0163i\u201c). C\u00e2inii nu ne mai l\u0103trau, unul a venit la mine \u015fi proprietarul lui mi-a spus c\u0103 dul\u0103ul m\u0103 iube\u015fte. El e r\u0103u numai cu oamenii r\u0103i. Deputatul Beja mi-a explicat c\u0103 la s\u0103la\u015ful respectiv nu mai sunt oi. Nici c\u00e2inele nu \u0163ine minte de c\u00e2nd n-a mai v\u0103zut oi. Poate dou\u0103-trei acolo… Satul V\u0103li\u015foara a fost citat pentru cre\u015fterea num\u0103rului de oi: la acest recens\u0103m\u00e2nt a fost \u00eenregistrat un num\u0103r mult mai mare dec\u00e2t… Deputatul Beja, care asculta l\u00e2ng\u0103 mine raportul celui de la raion, mi-a \u015foptit: am \u00eemb\u0103tr\u00e2nit, dom profesor… Data trecut\u0103 aveam la fiecare s\u0103la\u015f c\u00e2te una, acum… a trebuit s\u0103 le r\u0103resc…
\n\u00cen roman, profesorul care face recens\u0103m\u00e2ntul r\u0103m\u00e2ne corect, se r\u0103t\u0103ce\u015fte pe dealuri \u015fi e m\u00e2ncat de c\u00e2ini.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Tot atunci a\u0163i amintit de inten\u0163ia de a scrie o Geografie literar\u0103. A\u0163i publicat deja mai multe volume. Totu\u015fi, c\u00e2nd ve\u0163i \u00eencheia sinteza literaturii rom\u00e2ne promis\u0103?
\nC.U.:<\/strong> Da, voi scrie o Geografie a literaturii rom\u00e2ne. Prin anul 2005, dup\u0103 ce am terminat Mitteleuropa periferiilor (\u201erev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103\u201c), am povestit c\u0103 am \u00eencheiat (\u015fi) cu Geografia literaturii… Terminasem sec\u0163iunea care mi se p\u0103rea cea mai dificil\u0103, Ardealul \u2013, Moldova era pitit\u0103 \u00een ceea ce era Istoria secret\u0103 a literaturii rom\u00e2ne. \u00cemi r\u0103m\u00e2neau de completat Basarabia \u015fi Bucovina. Nu b\u0103nuiam c\u0103 exist\u0103 genera\u0163ii care schimb\u0103 fa\u0163a literaturii de aici, c\u0103 exist\u0103 \u00eentr-o Bucovin\u0103 extins\u0103 scriitori evrei (de limb\u0103 german\u0103) uria\u015fi. \u015ei care au nevoie de studiu serios. Atunci am considerat c\u0103 trebuie s\u0103 descriu cum se cuvine literatura Banatului \u015fi am \u00eencheiat zilele acestea Literatura Banatului. Istorie, personalit\u0103\u0163i, direc\u0163ii. M-am bucurat s\u0103-l \u00eent\u00e2lnesc pe Gheorghe Jurma, care mi-a promis volumul Literatura Re\u015fi\u0163ei. Mi l-a trimis prin email (f\u0103r\u0103 vreo trei profiluri) \u015fi m\u0103 bucur c\u0103 l-a scris, fiindc\u0103 voi putea spune \u00een postfa\u0163\u0103: \u201epentru ace\u015fti scriitori, consulta\u0163i cartea domnului Gheorghe Jurma\u201c.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> La \u00eentrebarea ce scriitori contemporani vor rezista peste ani, i-a\u0163i amintit pe Sorin Titel, Mircea Martin, traducerile lui Franyo Zoltan \u015fi poeziile lui Anghel Dumbr\u0103veanu \u015fi Gheorghe Azap. Din p\u0103cate, ultimii doi nu mai sunt \u00een vizorul criticii de azi. Cum comenta\u0163i absen\u0163a lor din presa literar\u0103?
\nC.U.:<\/strong> Nu \u015ftiu de ce critic\u0103 vorbi\u0163i, \u00een ultimele mele c\u0103r\u0163i (\u00eendeosebi \u00een Geografia literaturii rom\u00e2ne IV, Banatul), \u015fi Anghel Dumbr\u0103veanu, \u015fi Gheorghe Azap beneficiaz\u0103 de spa\u0163ii ample care subliniaz\u0103 felul \u00een care ei exist\u0103 \u00eentr-un prezent al scrisului. Depinde ce reviste citim, asupra c\u0103ror foiletoni\u015fti ne oprim, cu cine st\u0103m de vorb\u0103 despre literatura de azi. Scriu pe larg despre am\u00e2ndoi \u00een Literatura Banatului. Istorie, personalit\u0103\u0163i, direc\u0163ii, carte care va ap\u0103rea (sper!) anul acesta.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Tot atunci mi-a\u0163i declarat c\u0103 \u201eCriticii \u00eencep s\u0103 scrie bine dup\u0103 40 de ani, atunci c\u00e2nd nu sunt prea tracasa\u0163i \u015fi uza\u0163i de evenimentele prev\u0103zute sau neprev\u0103zute\u201c. Azi cum v\u0103 sim\u0163i\u0163i?
\nC.U.:<\/strong> Dac\u0103 voi \u00eencheia anul acesta Geografia literar\u0103 a Rom\u00e2niei voi putea spune, la \u00eenceputul anului viitor, c\u0103 m\u0103 simt bine. Cum \u00een decembrie 2014 mi-au ap\u0103rut trei c\u0103r\u0163i, nu simple, nu u\u015for de scris, pot s\u0103 v\u0103 spun \u015fi acum: m\u0103 simt bine.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Dat\u0103 fiind modestia Dumneavoastr\u0103, m\u0103 simt obligat s\u0103 amintesc cele trei c\u0103r\u0163i publicate \u00een 2014: V.Voiculescu. Oglinzi paralele; Ion Holender. De la Timi\u015foara la Viena, carte scris\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Vasile Bogdan, \u015fi Introducere \u00een opera lui D.R. Popescu, carte despre agonia unei genera\u0163ii a literaturii rom\u00e2ne. S\u0103 revenim la vechiul interviu. Atunci mi-a\u0163i mai spus c\u0103 ve\u0163i continua s\u0103 face\u0163i critic\u0103 literar\u0103 curent\u0103, foiletonul literar. E adev\u0103rat c\u0103 \u00een \u00eencheierea interviului a\u0163i ad\u0103ugat c\u0103 \u201epentru a face acest lucru e nevoie ca \u015fi al\u0163ii s\u0103 fie convin\u015fi c\u0103 acest lucru este necesar\u201c. De ce a\u0163i renun\u0163at la promisiune, sau azi e altceva?
\nC.U.:<\/strong> Dac\u0103 citi\u0163i Documentarul, pagina doi a revistei Orizont, ve\u0163i observa c\u0103 acolo este vorba de cronic\u0103 literar\u0103. Urm\u0103resc \u00een Documentar literatura la zi, cu \u00eentoarceri \u00eenapoi c\u0103tre cei care au disp\u0103rut sau sunt uita\u0163i de prietenii mei. Acum 30 de ani cronica literar\u0103 \u00eensemna altceva \u2013 comentariul literaturii avea alte date. \u00cent\u00e2mpinam altfel c\u0103r\u0163ile. N-am renun\u0163at la cronica literar\u0103, dec\u00e2t la formula \u00een care exista ea… \u00een urm\u0103 cu 30 de ani. Fiindc\u0103 prima cronic\u0103 literar\u0103 am scris-o \u00een 1963, am trecut de jum\u0103tate de veac de \u201ecronicar\u201c.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Totu\u015fi mai sunt c\u0103r\u0163i importante, sau m\u0103car necesare, ap\u0103rute \u00een ultima vreme despre care n-a\u0163i scris?
\nC.U.:<\/strong> N-am scris nici eu, dar v\u0103d c\u0103 n-au scris nici al\u0163ii, despre cea mai important\u0103 apari\u0163ie a anului 2014, Reversul istoriei. Eseu despre opera lui Mircea Eliade de Mihai Gheorghiu. E una din cercet\u0103rile esen\u0163iale privind opera lui Eliade \u015fi anii treizeci ai culturii rom\u00e2ne. N-am scris despre cartea de v\u00e2rf a teoriei literare de la noi, Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelit\u0103\u0163ii de Eugen Negrici. N-am scris despre Literatura rom\u00e2n\u0103 de azi de Ioan Holban, despre c\u0103r\u0163ile lui Mihai Zamfir. Ale lui Gheorghe Glodeanu. \u015ei despre multe altele. Sper ca…<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Dup\u0103 \u00eencheierea grandiosului proiect Geografia literar\u0103 a Rom\u00e2niei, ce \u00eei va mai urma? Sunt sigur c\u0103 prin v\u00e2rsta pension\u0103rii Dvs. \u00een\u0163elege\u0163i anii \u00een care omul trebuie s\u0103 dea tot ce s-a copt mai frumos \u015fi mai bun \u00een cuibul de g\u00e2nduri al distinsului intelectual Cornel Ungureanu?
\nC.U.:<\/strong> Dup\u0103 Geografie, nimic. Reedit\u0103ri, edi\u0163ii rev\u0103zute \u015fi ad\u0103ugite: de la Mitteleuropa periferiilor sau Istoria secret\u0103 a literaturii la \u015eantier 2. Un itinerar \u00een c\u0103utarea lui Mircea Eliade. \u015ei, desigur, jurnalele. Poate. \u015fti\u0163i cum zicea Tolstoi: D.m.v.t.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> De mai mul\u0163i ani sunte\u0163i Pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Scriitorilor din Timi\u015foara, redactor-\u015fef adjunct al revistei Orizont, Pre\u015fedinte al Consiliului de administra\u0163ie al Funda\u0163iei \u201eA treia Europ\u0103\u201c \u015f.a. Aceste func\u0163ii, cu caracter predominat administrativ, nu impieteaz\u0103 asupra activit\u0103\u0163ii de scriitor?
\nC.U.:<\/strong> Am mai fost \u015fi directorul Teatrului Na\u0163ional din Timi\u015foara. \u00cent\u00e2mpl\u0103rile zilnice nu asasineaz\u0103 timpul scrisului; dimpotriv\u0103, \u00eel alimenteaz\u0103. Scriu zilnic o or\u0103 despre \u00eent\u00e2mpl\u0103rile mele de peste zi. Sau m\u0103car jum\u0103tate de or\u0103. Asta fac din 1958. Am publicat Despre regi, saltimbanci \u015fi maimu\u0163e fiindc\u0103, dup\u0103 ce mi-am dat demisia de la conducerea teatrului, ora\u015ful s-a umplut de zvonuri: c\u0103 n-am trecut pe la teatru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eentregi, c\u0103 am risipit banii institu\u0163iei etc. Cum trebuia s\u0103 ar\u0103t c\u0103 am fost zilnic la teatru (ce am f\u0103cut zilnic acolo), cum trebuia s\u0103 ar\u0103t c\u0103 n-am aruncat banii Institu\u0163iei, am publicat primul volum din seria Despre regi, saltimbanci \u015fi maimu\u0163e. Am mai publicat dou\u0103 volume \u015fi gata. Cum sunt din 1960 \u00een Timi\u015foara literaturii, cartea care se va numi Literatura Banatului. Istorie, personalit\u0103\u0163i, tendin\u0163e va avea un suport documentar temeinic.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Domnule profesor, revin \u015fi v\u0103 \u00eentreb dac\u0103 regreta\u0163i ceva?
\nC.U.:<\/strong> Fiecare carte a mea duce dup\u0103 ea un \u015fir de regrete. \u00cen fiecare carte ratez \u201edialogul\u201c cu cel\u0103lalt. V-am spus c\u0103 nu \u015ftiu la care carte am lucrat mai mult. Cred c\u0103 la cartea pe care am scris-o \u00eempreun\u0103 cu Vasile Bogdan despre Ioan Holender. Vreo zece ani am stat de vorb\u0103 cu domnul Holender c\u00e2nd ap\u0103rea la Timi\u015foara \u015fi dup\u0103 fiecare dialog\/interviu \u00eei spuneam lui Vasile Bogdan: gata, Vasile, m\u00e2ine d\u0103m cartea la tipografie. Am dat-o dup\u0103 ce domnul Holender s-a pensionat \u2013 se \u00eent\u00e2mpla \u00een mai 2013. A ap\u0103rut \u00een decembrie 2014. \u00cen cei zece ani c\u00e2t am lucrat la carte am fost de c\u00e2teva ori la Viena, dar nu l-am c\u0103lcat acolo pe domnul Holender. N-am fost la Opera la care era director. Mi-a spus de vreo dou\u0103 ori: Veni\u0163i la mine, sta\u0163i la mine, am un apartament jos… Am ascultat Wagner acas\u0103 \u2013 \u015fi tetralogiile pe care domnia sa le-a urcat de dou\u0103 ori pe scena vienez\u0103, \u015fi Parsifal cu care \u015fi-a \u00eencheiat cariera. De ce nu m-am dus? De ce am renun\u0163at la paginile despre \u201eIon Holender, acas\u0103\u201c? De ce nu m-am dus la locuin\u0163a lui Paul Miron la mare? Am fost la Freiburg la el de c\u00e2teva ori, m-a invitat \u015fi la vila lui de la Vama Veche. Acolo erau \u015fi prietenii lui de la Ia\u015fi, de la Bucure\u015fti, din Rom\u00e2nia. Cred c\u0103 de fiecare dat\u0103 era vorba de o emo\u0163ie excesiv\u0103: nu era vorba de emo\u0163ia \u00eent\u00e2lnirii cu Ioan Holender sau Paul Miron, ci de \u00eent\u00e2lnirea cu ei-\u015fi-prietenii-lor. Cartea despre I.D. S\u00eerbu (a dialogurilor lui I.D. S\u00eerbu cu Deliu Petroiu, Mina \u015fi Ion Maxim, Ovidiu \u015fi Delia Cotru\u015f) ar fi trebuit completat\u0103 cu ce g\u0103sisem despre ei la CNSAS, cu \u00eenregistr\u0103rile din apartamentul lui Ovidiu Cotru\u015f. Istoria secret\u0103 a literaturii rom\u00e2ne avea \u015fi un volum al doilea, cu cele descoperite la CNSAS. Acolo e alt\u0103 istorie a literaturii, pe care n-o s\u0103 o scriu eu.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Niciodat\u0103 n-a\u0163i numit tic\u0103lo\u015fiile… \u00eent\u00e2mpl\u0103rile rele a lumii prin care a\u0163i trecut. N-au fost?
\nC.U.:<\/strong> Cum s\u0103 nu fie!! Prin anul 2000 \u201estudiile aprofundate\u201c le f\u0103ceam pornind de la jurnalele scriitorilor. La Biblioteca Universit\u0103\u0163ii erau jurnalele inedite ale Alexandrei Indrie\u015f (capital pentru \u00een\u0163elegerea proceselor Goma \u015fi ale aresta\u0163ilor anilor \u201957-\u201958) \u015fi ale so\u0163ului ei, Andrei A. Lillin. Sunt jurnale dificile. Pe absolventa care studia jurnalul Alexandrei Indrie\u015f am luat-o la doctorat \u2013 trebuia s\u0103 fac\u0103 un doctorat Alexandra Indrie\u015f cu editarea jurnalului. Fata a alergat prin Bucure\u015fti \u00een c\u0103utarea celor care au fost la pu\u015fc\u0103rie cu Alexandra Indrie\u015f, a preg\u0103tit editarea Operei Alexandrei Indrie\u015f (ob\u0163inuse finan\u0163are). S-a pensionat directorul Bibliotecii, a venit altul care a zis \u201eNu! Trebuie autoriza\u0163ia urma\u015filor\u201c. Fata a ob\u0163inut h\u00e2rtii, mai trebuiau altele. \u015ei gata. Nu i-au mai dat jurnalele, care stau de zece ani \u00eenchise acolo, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vine vreunul… cu ofert\u0103 mai vizibil\u0103. M\u0103 \u00eentreb cine vrea s\u0103 le falsifice? De ce? Cine \u0163ine sub capac c\u0103r\u0163i necesare, cine exclude din cercetare pe unii \u015fi pe al\u0163ii? Poate v\u0103 spun la urm\u0103torul nostru dialog.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> P\u00e2n\u0103 atunci nu putem trece peste prezen\u0163a Dvs. \u00een juriul Premiului Na\u0163ional de Poezie \u201eMihai Eminescu\u201c \u015fi peste scandalul din acest an\u2026
\nC.U.:<\/strong> P\u00e2n\u0103 anul acesta, Premiul Na\u0163ional de la Boto\u015fani a fost cea mai mare s\u0103rb\u0103toare a literaturii rom\u00e2ne. Sunt, de la \u00eenfiin\u0163area lui, de acum 23 de ani, \u00een juriul premiului. Mircea Martin \u015fi cu mine suntem veteranii. Unii au murit, au ap\u0103rut al\u0163ii, a fost frumos. Mircea Martin propune o jurizare mai clar\u0103 \u015fi ar fi bine ca juriul s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u015fi s\u0103 discute, fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, nu prin telefon. Discu\u0163iile ar trebui legate \u015fi de selec\u0163ia candida\u0163ilor la premiu: pe cine select\u0103m?<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Dac\u0103 acum vi s-ar cere, cui a\u0163i da votul \u00een anul 2015 pentru Opera omnia ?
\nC.U.:<\/strong> Lui Mircea B\u00e2rsil\u0103. Timi\u015forean odinioar\u0103, membru al cenaclului \u201ePavel Dan\u201c. \u00cempreun\u0103 cu Ion Monoran \u015fi cu Adrian Derlea au formulat un \u201eproiect poetic\u201c, o avangard\u0103 \u2013 Monodersilismul. Monoranderlea(b\u00e2r)sil\u0103 .
\nNu \u015ftiu a c\u0103rui ini\u0163iativ\u0103 a fost Monodersilismul. \u00cen anul de gra\u0163ie 2015, c\u00e2nd Mircea B\u0103rsil\u0103 este considerat un mare poet, c\u00e2nd Ion Monoran are statuie \u00een parcul central al Timi\u015forii, c\u00e2nd despre Derlea se p\u0103streaz\u0103 doar amintiri vagi, poemul lui Mircea B\u00e2rsil\u0103, Norii \u015fi pe\u015ftii, din volumul Monede f\u0103r\u0103 chipul meu (2009), ar putea da imagine, fie \u015fi par\u0163ial\u0103, proiectului anilor optzeci: \u201eacordeonul din care soarele c\u00e2nt\u0103, la fel ca un muncitor\/ t\u00e2n\u0103r, la sf\u00e2r\u015fitul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii,\/ \u00eentr-o barac\u0103 de \u015fantier,\/ dar ei, mor\u0163ii, nu-l aud,\/\/ g\u00e2ndurile lor sunt norii \u015fi pe\u015ftii,\/ p\u0103rul lor este iarba\/\/ aceast\u0103 amiaz\u0103, aceste viroage, aceste cuiburi de p\u0103s\u0103ri\/ un pi\u0163igoi pe un ciot uscat anun\u0163\u00e2nd apari\u0163ia\/ monodersilismului \u00een poezie\/ o albin\u0103 zb\u00e2rn\u00e2ind pentru \u00eent\u00e2ia dat\u0103 \u00een interiorul unei ulcele\/ g\u00e2ndaci \u015fi g\u0103rg\u0103uni cu dungi ca ni\u015fte tigri\/\/ \u015fi-un c\u00e2ine l\u0103tr\u00e2nd f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea s\u0103 spun\u0103 nimic mai mult\/ \u015fi ni\u015fte g\u0103ini \u00eempreun\u00e2ndu-\u015fi emo\u0163ionate glasurile\/ este greu de spus \u00een care dintre valizele\/ deschise ale zilei se ascunde \u015farpele\/\/ un turn, \u00een dep\u0103rtare, alb:\/ s\u0103 fie acel turn un al doilea eu \u00eensumi?\/ aceast\u0103 amiaz\u0103, aceste viroage, aceste cuiburi de p\u0103s\u0103ri\/ \u015fi acordeonul de care trage, \u00een ambele p\u0103r\u0163i, soarele:\/\/ \u00eentr-o parte \u2013 pentru noi,\/ \u015fi pentru bunicii no\u015ftri \u015fi p\u0103rin\u0163ii mor\u0163i \u2013 \u00een cealalt\u0103,\/ g\u00e2ndurile lor sunt norii \u015fi pe\u015ftii,\/ o hart\u0103 a unei \u0163\u0103ri mutilate: realitatea\u201c.<\/p>\n

T.C.:<\/strong> Anul acesta se \u00eemplinesc 50 de ani de c\u00e2nd sunte\u0163i licen\u0163iat \u00een filologie \u015fi 40 de la debutul cu volumul La umbra c\u0103r\u0163ilor \u00een floare, Ed. Facla, 1975. Spre care dintre cele dou\u0103 preocup\u0103ri (universitar\u0103 \u015fi scrisul), v\u0103 sim\u0163i\u0163i mai atras \u015fi care v\u0103 ofer\u0103 cele mai mari satisfac\u0163ii?
\nC.U.:<\/strong> \u00centr-adev\u0103r, la care pot ad\u0103uga: 30 de ani de c\u00e2nd mi-a venit diploma de doctor, 20 de ani de c\u00e2nd mi-au ap\u0103rut Mircea Eliade \u015fi literatura exilului \u015fi La est de Eden (premii ale Uniunii Scriitorilor), 10 ani de la doctoratul fiicei mele (Strasbourg, cu un laureat al Premiului Nobel pentru chimie). Anivers\u0103ri una \u015fi una. Normal, m\u0103 simt mai apropiat de doctoratul fiicei mele \u2013 ea a declarat \u00eentr-un interviu c\u0103 a ales \u201echimia\u201c fiindc\u0103 eu a\u015f fi vrut, dup\u0103 liceu, s\u0103 aleg chimia \u015fi, \u00een cump\u0103n\u0103, am ales filologia. A ales chimia ca s\u0103 nu-mi par\u0103 prea r\u0103u. Cum nu cred c\u0103 va avea nevoie de biblioteca mea \u2013 e stabilit\u0103 la Cincinatti, \u00een S.U.A. \u2013, trec printre tarabele cu c\u0103r\u0163i \u015fi cuget ce valoare mai au ele.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cornel Ungureanu \u00een dialog cu Titus Cri\u015fciu   Titus Cri\u015fciu: \u00cen interviul publicat \u00een Na\u015fterea zilei de azi (Timi\u015foara, Facla, 1983), a\u0163i promis c\u0103 ve\u0163i scrie un roman despre zona Banatului \u00een care v-a\u0163i n\u0103scut, a\u0163i copil\u0103rit \u015fi tr\u0103i\u0163i \u015fi \u00een prezent. Se mai afl\u0103 \u00een fi\u015fele g\u00e2ndirii Dvs. aceast\u0103 inten\u0163ie? Cornel Ungureanu: Am scris… Cite\u0219te mai mult »\u201eFiecare carte a mea duce dup\u0103 ea un \u015fir de regrete\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[48],"tags":[4058,13734,13736,10634,13735],"class_list":["post-22701","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dezbatere","tag-a-treia-europa","tag-filologie","tag-geografia-literara","tag-literatura-exilului","tag-timpul-scrisului"],"views":2643,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22701","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22701"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22701\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22701"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22701"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22701"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}