Aurel Cioran, fratele ilustrului Emil Cioran, \u015fi-a dus via\u0163a \u00eentre suferin\u0163\u0103 \u015fi c\u0103r\u0163i. Era o figur\u0103 emblematic\u0103 a Sibiului cultural, tr\u0103ind discret, \u00eemp\u0103r\u0163indu-\u015fi zilele \u00eentre amintirile dureroase ale anilor (\u015fapte la num\u0103r) de deten\u0163ie la Aiud, prietenia cu filosoful de la P\u0103ltini\u015f, g\u00e2nditorul Constantin Noica, coresponden\u0163a masiv\u0103 cu fratele lui de la Paris \u015fi c\u0103r\u0163ile, \u00een mare parte primite tot de la acesta. Am avut ocazia s\u0103-l cunosc \u00een 1994, \u00een cadrul unei lans\u0103ri de carte. Am realizat atunci, \u00een casa din strada Dealului, din Sibiu, un interviu. M-a uimit ascetismul \u00een care tr\u0103ia, unde tronau icoane \u00eembr\u0103cate \u00een argint \u015fi obiecte de cult religios. Biroul \u00eei era plin de h\u00e2rtii \u015fi pagini scrise de el. Atunci mi-a d\u0103ruit o carte, pe care reu\u015fise s-o publice \u015fi era foarte bucuros, scris\u0103 de tat\u0103l fra\u0163ilor Cioran, Protopopul Stavrofor Emilian Cioran, \u015eapte genera\u0163ii de preo\u0163i \u015fi protopopi-profesori din aceea\u015fi familie: Barcianu, 1699-1903, purt\u00e2nd o prefa\u0163\u0103 \u00eentocmit\u0103 de autor. Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m faptul c\u0103 dup\u0103 terminarea Liceului \u201eGheorghe Laz\u0103r\u201c din Sibiu, Aurel Cioran a vrut s\u0103 se c\u0103lug\u0103reasc\u0103 \u015fi numai insisten\u0163ele fratelui mai mare au f\u0103cut s\u0103 se \u00eenscrie la Facultatea de Drept a Universit\u0103\u0163ii bucure\u015ftene.
\nO ini\u0163iativ\u0103 l\u0103udabil\u0103 au avut-o Anca S\u00eerghie \u015fi cercet\u0103torul Marin Diaconu de a \u00eentocmi un volum consistent, de peste 400 de pagini, \u00een care sunt str\u00e2nse o parte din g\u00e2ndurile \u015fi ideile lui Aurel Cioran despre literatura noastr\u0103 na\u0163ional\u0103, despre Mi\u015fcarea legionar\u0103, despre rolul dreptului social, interviuri, ap\u0103rute dup\u0103 1990, \u00een pres\u0103 \u015fi coresponden\u0163\u0103 preluat\u0103 din arhiva familiei Cioran. Este vorba despre Fratele fiului risipitor, purt\u00e2nd semn\u0103tura lui Aurel Cioran, ap\u0103rut\u0103 la editura clujean\u0103 Eikon, \u00een 2012. Autor de o aleas\u0103 cultur\u0103, cunosc\u0103tor al limbii ebraice, cu lecturi serioase din autori str\u0103ini \u015fi rom\u00e2ni, Aurel Cioran impresioneaz\u0103 \u00een textele sale prin profunzimea \u015fi ata\u015famentul fa\u0163\u0103 de valorile noastre na\u0163ionale. De remarcat este studiul asupra operei lui Octavian Goga, una dintre cele mai exacte priviri \u00een ceea ce prive\u015fte rolul pe care literatura l-a avut \u00een Ardeal. \u201ePe timpul oprim\u0103rii Ardealului de c\u0103tre Imperiul Habsburgic, ceea ce a sus\u0163inut ve\u015fnic treaz instinctul \u00eenrudirii organice a fost al\u0103turi de s\u0103n\u0103toasa sev\u0103 popular\u0103, literatura, care pentru Ardeal s-a substituit vie\u0163ii de stat, fecund\u00e2nd energia na\u0163ional\u0103, singura lozinc\u0103 cerut\u0103 \u00een mod imperios de problemele existen\u0163ei noastre\u201c. Aurel Cioran observ\u0103 c\u0103 \u201eelementul cosmic la Goga n-are caracterul de universalitate ca, bun\u0103oar\u0103, la Goethe, ci con\u015ftiin\u0163a tehnic\u0103 a omului care se simte ca form\u00e2nd o comuniune cu natura\u201c. La fel ca \u015fi Titu Maiorescu, Aurel Cioran remarc\u0103 lipsa sentimentalismului romantic, a erotismului \u00een poetica lui Goga, autorul poeziei Oltul fiind un spirit militant, individualist \u015fi independent, caracteristic oamenilor n\u0103scu\u0163i \u00een satul R\u0103\u015finari.
\nNu lipsite de interes sunt paginile scrise despre Aron Cotru\u015f, Vasile B\u0103ncil\u0103 (care publicase \u00een G\u00e2nd Rom\u00e2nesc un eseu despre Lucian Blaga), scrisoarea imaginar\u0103 c\u0103tre Dinu Noica, datat\u0103 mai 1986, \u201eDivaga\u0163ii dintr-un jurnal nescris\u201c, unde trece \u00een revist\u0103 toate apelativele \u201eonorifice\u201c de care s-a bucurat fratele s\u0103u, Emil Cioran, de la tr\u0103d\u0103tor de \u0163ar\u0103, p\u00e2n\u0103 la acuzele aduse de francezi pentru simpatiile din tinere\u0163e privind Mi\u015fcarea legionar\u0103. Avem, pentru viitorii autori de monografii Cioran, un \u201eFi\u015fier bibliografic\u201c \u00een care putem vedea autorii formatori ai celui ce ne-a l\u0103sat Ispita de a exista. Nu trebuie ignorat\u0103 nici pre\u0163uirea pe care at\u00e2t Aurel Cioran, c\u00e2t \u015fi fratele s\u0103u mai mare, Emil, o aveau fa\u0163\u0103 de Nae Ionescu. \u00centr-o mic\u0103 relatare, Aurel Cioran scrie c\u0103 fratele s\u0103u i-a propus Profesorului Nae Ionescu s\u0103 vorbeasc\u0103 despre plictiseal\u0103. Au urmat dou\u0103 prelegeri, dar \u201ep\u0103cat c\u0103 nu le-a consemnat nimeni, c\u0103ci am fi avut, poate, un comentariu la nivelul Marchizei du Deffand\u201c. \u00cens\u0103 partea cea mai mare a volumului o constituie scrisorile pe care Emil Cioran i le trimitea lui Aurel. Avem tabloul unei vie\u0163i de familie, nu lipsit\u0103 de greut\u0103\u0163i \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri dramatice, cum ar fi moartea mamei, a surorii lor, Gica, \u015fi ea cunosc\u00e2nd temni\u0163ele comunismului, divor\u0163ul lui Aurel Cioran de prima so\u0163ie, \u00een urma c\u0103ruia a r\u0103mas f\u0103r\u0103 ce \u00eei era lui cel mai drag: c\u0103r\u0163ile, care au fost arse \u00een curtea interioar\u0103 a casei. Dar volumul mai cuprinde \u015fi scrisori adresate de Aurel Cioran lui Gabriel Liiceanu, Andrei Ple\u015fu, Horia-Roman Patapievici, Constantin Noica, Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Dan C. Mih\u0103ilescu. De altminteri, Aurel Cioran era foarte atent la felul cum era receptat\u0103 opera fratelui mai mare \u00een pres\u0103 sau \u00een volume. Referitor la Patapievici, Aurel Cioran s-a ar\u0103tat indignat la pozi\u0163ia pe care a avut-o autorul Omului recent privitor la \u201eisteriile verbale\u201c \u015fi tulbur\u0103rile legionare, ar\u0103t\u00e2nd faptele istorice a\u015fa cum s-au \u00eent\u00e2mplat. Dar totodat\u0103 sunt incluse \u015fi scrisorile primite de Aurel Cioran de la Bucur \u0162incu, Constantin Noica (atunci c\u00e2nd se afla la C\u00e2mpulung sau la Bucure\u015fti sau la Weimar), Sorin Vieru, Gertrud Sauer, Stelian B\u0103l\u0103nescu, Irina Mavrodin, Sorin Ilie\u015fiu, Nicolae Corneanu, Vlad Zografi, Sanda Stolojan. \u015etiut\u0103 fiind acribia cu care Aurel Cioran urm\u0103rea tot ce se scria despre fratele s\u0103u, Cornelie Helene Dragodanne, prin bun\u0103voin\u0163a doamnei Rodica Avram, \u00eei scrie lui Aurel Cioran, \u00een 1997, cu c\u00e2teva luni \u00eenaintea de moartea acestuia, de la Paris, o lung\u0103 scrisoare prin care \u00eei atr\u0103gea aten\u0163ia s\u0103 nu mai \u00eenstr\u0103ineze nici un document din arhiva familiei Cioran, pentru c\u0103 ea reprezint\u0103 un bun na\u0163ional. \u00cen scrisoare se face referire \u015fi la cartea lui Patrice Bollon, Cioran, l\u2019heretique, \u00een care se aducea \u00een discu\u0163ie apartenen\u0163a, \u00een tinere\u0163e, a lui Cioran la Mi\u015fcarea legionar\u0103. Este foarte adev\u0103rat c\u0103, dup\u0103 1990, c\u00e2nd \u00een Fran\u0163a s-a aflat c\u0103 Emil Cioran a cochetat \u00een tinere\u0163e cu Mi\u015fcarea legionar\u0103, acesta a calificat-o ca o nebunie a tinere\u0163ii, pe c\u00e2nd, \u00een \u0163ar\u0103, odat\u0103 cu sovietizarea Rom\u00e2niei, fratele s\u0103u a f\u0103cut 7 ani de pu\u015fc\u0103rie la Aiud. Niciodat\u0103 Aurel Cioran nu a dezmin\u0163it c\u0103 a simpatizat cu Legiunea \u015fi a considerat deten\u0163ia ca pe o experien\u0163\u0103-limit\u0103.
\nTr\u0103ind printre autorii lui prefera\u0163i, fiind un demn urma\u015f al \u015ecolii Ardelene, Aurel Cioran era ferm convins c\u0103 nu intrarea Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103 era important\u0103, c\u00e2t intrarea \u201e\u00een destinul nostru\u201c. \u201eDar f\u0103r\u0103 o tensiune interioar\u0103 care s\u0103 fecundeze problemele metafizice ale spiritului, \u00een definitiv ale omului, nu vom ie\u015fi niciodat\u0103 dintr-un destin minor, provincial\u201c (Destin provincial). Ar trebui ca diriguitorii no\u015ftri culturali s\u0103 ia aminte!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Aurel Cioran, fratele ilustrului Emil Cioran, \u015fi-a dus via\u0163a \u00eentre suferin\u0163\u0103 \u015fi c\u0103r\u0163i. Era o figur\u0103 emblematic\u0103 a Sibiului cultural, tr\u0103ind discret, \u00eemp\u0103r\u0163indu-\u015fi zilele \u00eentre amintirile dureroase ale anilor (\u015fapte la num\u0103r) de deten\u0163ie la Aiud, prietenia cu filosoful de la P\u0103ltini\u015f, g\u00e2nditorul Constantin Noica, coresponden\u0163a masiv\u0103 cu fratele lui de la Paris \u015fi c\u0103r\u0163ile,… Cite\u0219te mai mult »Aurel Cioran, un descendent al \u015ecolii Ardelene<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13728,4814],"class_list":["post-22695","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-aurel-cioran","tag-scoala-ardeleana"],"views":2474,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22695","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22695"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22695\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22695"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22695"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22695"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}