Cuvintele de mai sus apar\u0163in lui Albert Camus \u015fi anun\u0163\u0103 o libertate de interpretare neobi\u015fnuit\u0103, aproape hazardat\u0103. Sensul pe care-l propune unei vechi nara\u0163iuni se na\u015fte \u00een golul uria\u015f, pr\u0103p\u0103stios, ce desparte personajul mitic de proletarul modern. Dar ce nu-i este \u00eeng\u0103duit unui interpret, mai ales c\u00e2nd are imagina\u0163ie \u015fi sim\u0163 literar? Dincoace de aceast\u0103 libertate, cum vom vedea, interpretarea sa nu e deloc pur\u0103, inocent\u0103. Nu e str\u0103in\u0103 unor reprezent\u0103ri \u015fi unui gen de voin\u0163\u0103 care, de aproape dou\u0103 secole, tind s\u0103 domine con\u015ftiin\u0163a european\u0103.
\nCe anume a\u015f observa de la bun \u00eenceput? Cele patru pagini intitulate Mitul lui Sisif, din volumul cu acela\u015fi titlu, las\u0103 \u00een urm\u0103 nara\u0163iunea mitic\u0103, o abandoneaz\u0103 pur \u015fi simplu. Doar prima propozi\u0163ie aminte\u015fte pu\u0163in de vechea istorie. \u201eZeii \u00eel os\u00e2ndiser\u0103 pe Sisif s\u0103 rostogoleasc\u0103 \u00eentruna o st\u00e2nc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een v\u00e2rful unui munte, de unde piatra c\u0103dea dus\u0103 de propria ei greutate. Socotiser\u0103 cu oarecare dreptate c\u0103 nu-i pedeaps\u0103 mai cr\u00e2ncen\u0103 ca munca zadarnic\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103\u201c (traducere de Irina Mavrodin, 1969). A doua propozi\u0163ie, a\u015fa cum vedem, ofer\u0103 o judecat\u0103 de valoare: pedeapsa zeilor ar fi fost de-a dreptul cr\u00e2ncen\u0103, cumplit\u0103. De ce \u00eens\u0103 astfel ? Divin\u0103 fiind, o asemenea pedeaps\u0103 nu e nici cr\u00e2ncen\u0103 \u015fi nici slab\u0103, \u00eenseamn\u0103 pur \u015fi simplu un alt chip al justi\u0163iei divine. Iar \u00een lumea infernal\u0103 a lui Hades, a\u015fa cum o imaginau vechii greci, exist\u0103 pedepse mult mai terifiante. Dar s\u0103 ignor\u0103m asemenea detalii \u015fi s\u0103 vedem pe ce cale nou\u0103 ne conduce interpretul. Munca lui Sisif \u00eei apare acestuia cu totul zadarnic\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103. Pe de o parte, trud\u0103 absolut inutil\u0103. Pe de alt\u0103 parte, reluarea ei \u00een acela\u015fi fel \u015fi la nesf\u00e2r\u015fit. Trecutul e \u00eenghi\u0163it de vin\u0103, prezentul \u2013 str\u0103in de orice eficien\u0163\u0103, iar viitorul \u2013 f\u0103r\u0103 nici o alternativ\u0103. De unde, absurdul existen\u0163ei celui care \u015ftie c\u0103 totul e \u00een van \u015fi c\u0103 vanitatea nu are sf\u00e2r\u015fit.
\nAr merita discutate ambele surse ale absurdului: z\u0103d\u0103rnicia total\u0103 a unui efort \u015fi ve\u015fnicia acestuia. Ambii termeni \u0163in de o mentalitate nou\u0103, modern\u0103, de acea voin\u0163\u0103 care se vrea obiectivat\u0103 \u00een ac\u0163iunea eficient\u0103 (Max Weber). Ceea ce apare ineficient va fi socotit str\u0103in ra\u0163iunii. Iar ceea ce se reia la infinit, identic cu sine, va genera \u00een suflet o profund\u0103 angoas\u0103.
\nCamus nu se \u00eendoie\u015fte nici o clip\u0103 de absurdul condi\u0163iei celui care lucreaz\u0103 zadarnic \u015fi f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit. \u00cens\u0103 vede acolo nu absurdul unei existen\u0163e oarecare, ci un erou absurd. Cite\u015fte gesturile lui Sisif ca libertate, revolt\u0103 \u015fi \u00eendr\u0103zneal\u0103. Dac\u0103 a tr\u0103dat secretul lui Jupiter, anume r\u0103pirea frumoasei Egina, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 a excelat \u00een libertate. Dac\u0103 a pus Moartea \u00een lan\u0163uri, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 s-a ridicat \u00eempotriva ordinii divine. Iar refuzul de-a se \u00eentoarce \u00een infern \u2013 dup\u0103 ce i se \u00eeng\u0103duie s\u0103 pun\u0103 la \u00eencercare iubirea so\u0163iei \u2013 dovede\u015fte o teribil\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103. \u201eS-a \u00een\u0163eles f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 Sisif este eroul absurd, at\u00e2t prin pasiunile c\u00e2t \u015fi prin chinul s\u0103u\u201c. Camus vorbe\u015fte cu patos, \u00een termenii unei drame existen\u0163iale: dispre\u0163 fa\u0163\u0103 de zei \u015fi revolt\u0103, pasiune \u015fi eroism(1). Drama \u00eens\u0103, dac\u0103 exist\u0103, se afl\u0103 \u00een ochiul celui care o descrie, \u00een felul s\u0103u de a sim\u0163i \u015fi a privi. \u00cen paginile de aici ea cap\u0103t\u0103 o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare nea\u015fteptat de mundan\u0103, carnal\u0103, aduc\u00e2nd \u00een fa\u0163\u0103 o sensibilitate ce spumeg\u0103, o fiziologie nervoas\u0103 \u015fi amenin\u0163\u0103toare. \u00cenainte de toate, ai viziunea unui trup transfigurat de voin\u0163\u0103 \u015fi transpira\u0163ie. \u201e\u00cen cazul lui Sisif vedem doar imensul efort al unui trup \u00eencordat spre a ridica piatra uria\u015f\u0103, spre a o rostogoli \u015fi a o urca pe acela\u015fi pov\u00e2rni\u015f de sute \u015fi de sute de ori, la nesf\u00e2r\u015fit; vedem fa\u0163a crispat\u0103, obrazul lipit de piatr\u0103, \u00eencordarea um\u0103rului care prime\u015fte blocul acoperit de argil\u0103, a piciorului care-l \u00eempiedic\u0103 s\u0103 se rostogoleasc\u0103, bra\u0163ele care-l ridic\u0103 din nou, siguran\u0163a at\u00e2t de omeneasc\u0103 a dou\u0103 m\u00e2ini murdare de p\u0103m\u00e2nt\u201c. S\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 e admirabil acest portret, cu greu am afla o imagine mai sensibil\u0103 la efortul \u015fi caznele trupului.
\nDar aceasta nu \u00eenseamn\u0103 aproape nimic fa\u0163\u0103 de ce urmeaz\u0103. Interpretul se apropie tot mai mult de Sisif, \u00eei prive\u015fte chipul de aproape, \u00eel vede chiar \u00een momentul c\u00e2nd e nevoit s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u015fi s\u0103 coboare. \u00cei apare atunci ca \u00een timpul unei pauze de lucru. \u00cei prive\u015fte fa\u0163a cu luare aminte \u015fi vede adev\u0103rul \u00eenscris \u00een cutele ei pline de sudoare. Ceea ce spune pare inspirat din celebrele pagini despre st\u0103p\u00e2nire \u015fi servitute, din Fenomenologia spiritului. Are deodat\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 chipul con\u015ftiin\u0163ei supuse, \u00eentoarse c\u0103tre p\u0103m\u00e2nt \u015fi unelte, dedicat\u0103 raportului nemijlocit cu lucrurile. Iar aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 \u00eei apare deodat\u0103 treaz\u0103, o vede cum \u00ee\u015fi m\u0103soar\u0103 bine gesturile. \u201eSisif m\u0103 intereseaz\u0103 \u00een timpul acestei \u00eentoarceri, acestei pauze. O fa\u0163\u0103 care trude\u015fte at\u00e2t de aproape de piatr\u0103 s-a schimbat ea \u00eens\u0103\u015fi \u00een piatr\u0103! \u00cel v\u0103d pe acest om cum coboar\u0103 cu pasul greoi dar m\u0103surat, c\u0103tre chinul s\u0103u f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit\u201c. Nu mai e vorba de un lucr\u0103tor oarecare. Cel care coboar\u0103 cu pa\u015fi m\u0103sura\u0163i c\u0103tre chinul s\u0103u devine o con\u015ftiin\u0163\u0103 hot\u0103r\u00e2t\u0103. \u015etie ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de unde tragismul s\u0103u. Asum\u0103 ce-i este dat, de unde superioritatea sa (\u201e\u00cen fiecare din aceste clipe \/…\/, e superior destinului s\u0103u. E mai puternic dec\u00e2t st\u00e2nca lui\u201c). Acest Sisif, imediat ce \u00ee\u015fi \u00een\u0163elege condi\u0163ia aparte, se simte tare \u015fi st\u0103p\u00e2n pe sine, e decis s\u0103-\u015fi ia destinul \u00een propriile m\u00e2ini.
\nAsemenea cuvinte sun\u0103 ca o lozinc\u0103 deja uzat\u0103. Sisif, \u00een aceste pagini, \u00eentrupeaz\u0103 o lozinc\u0103, o deviz\u0103 modern\u0103. E anexat \u00eentr-o ideologie. \u00centors cu spatele c\u0103tre mit, interpretul vede un om cu pumnul ridicat, o con\u015ftiin\u0163\u0103 decis\u0103, aude un strig\u0103t puternic din mul\u0163ime. Nu e deloc ambiguu c\u00e2nd noteaz\u0103 a\u015fa ceva, mai cur\u00e2nd patetism \u015fi certitudine.
\n\u00cei descoper\u0103 \u00een cele din urm\u0103 numele, este chiar muncitorul zilelor noastre, lucr\u0103torul din fabric\u0103, proletarul devenit con\u015ftient de sine. S\u0103-l ascult\u0103m \u00een aceast\u0103 secven\u0163\u0103 absolut uluitoare. \u201eMuncitorul de azi \u00eendepline\u015fte \u00een fiecare zi din via\u0163a lui aceea\u015fi munc\u0103 \u015fi destinul s\u0103u nu-i mai pu\u0163in absurd. Dar el nu-i tragic dec\u00e2t \u00een acele rare momente c\u00e2nd devine con\u015ftient. Sisif, proletar al zeilor, neputincios \u015fi revoltat, \u00ee\u015fi cunoa\u015fte condi\u0163ia mizerabil\u0103 \u00een toat\u0103 amploare ei: la ea se g\u00e2nde\u015fte \u00een timp ce coboar\u0103. \/…\/ Nu exist\u0103 destin care s\u0103 nu poat\u0103 fi dep\u0103\u015fit prin dispre\u0163\u201c. Dac\u0103 ar fi \u00eencheiat ultima propozi\u0163ie cu termenul \u201eviolen\u0163\u0103\u201c, ai fi putut crede c\u0103 scriitorul \u015fi-a propus s\u0103 dea o form\u0103 literar\u0103 unei secven\u0163e dintr-un manifest al \u201einterna\u0163ionalei comuniste\u201c. Merge \u00eens\u0103 \u015fi a\u015fa. Utopia proletarului victorios \u015fi vesel lucreaz\u0103 din plin, \u00eel cucere\u015fte pe nesim\u0163ite. Imediat ce \u00een\u0163elege propria soart\u0103, c\u00e2nd coboar\u0103 plin g\u00e2nduri \u015fi de sudoare, Sisif simte cum durerea se transform\u0103 \u00een bucurie. \u00ce\u015fi spune multe de unul singur: \u201eadev\u0103rurile zdrobitoare pier c\u00e2nd sunt cunoscute\u201c, \u201enu descoperi absurdul f\u0103r\u0103 a fi ispitit s\u0103 scrii un manual despre fericire\u201c, \u201efericirea \u015fi absurdul sunt doi copii ai aceluia\u015fi p\u0103m\u00e2nt\u201c. Prive\u015fte larg peste \u00eentreaga istorie \u015fi se vede asemeni lui Oedip, cel care, imediat ce \u015ftie, devine tragic. Sau asemeni lui Kirilov din Demonii, care ar \u00eentrupa \u201eformula victoriei absurde\u201c. Este fie asemeni lor, fie aceea\u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 revoltat\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 ipostaz\u0103 istoric\u0103.
\nA\u015fadar, proletarul epocii noastre se vede al\u0103turi de Oedip \u015fi de Kirilov. Al\u0103turi de Oedip, ar exprima \u00een\u0163elepciunea antic\u0103 din epoca lui Sofocle, iar al\u0103turi de Kirilov, eroismul modern ateu. Nu lipse\u015fte dec\u00e2t Hamlet, ar fi \u00eenc\u0103put \u015fi el pe undeva. E aproape de necrezut ce afli la un moment dat \u00een paginile unui filosof! Ai putea spune c\u0103 e bizar, \u015focant, exact acolo unde \u00ee\u015fi propune s\u0103 vorbeasc\u0103 despre o condi\u0163ie absurd\u0103. Avea dreptate Cicero, nimic at\u00e2t de absurd \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu fi fost spus de unul dintre filosofi. Nu ar trebui deloc s\u0103 ne \u00een\u015fele unele fraze cu aer \u201eumanist\u201c. Reiau aici una singur\u0103. \u201eEle\/ cuvintele lui Oedip\/ izgonesc din aceast\u0103 lume un dumnezeu care p\u0103trunsese \u00een ea odat\u0103 cu insatisfac\u0163ia \u015fi gustul pentru durerile inutile. Ele fac din destin o problem\u0103 a omului, ce trebuie rezolvat\u0103 \u00eentre oameni\u201c. Desigur, un Dumnezeu ce ar gusta durerea inutil\u0103 nu e Dumnezeu. Iar problema destinului r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103 a omului. \u00cens\u0103, \u015ftim bine, omul face el \u00eensu\u015fi loc multor servitu\u0163i, multor idoli, utopiile sale nebune\u015fti sunt astfel de idoli. Nietzsche a spus la un moment dat c\u0103 \u00een aceast\u0103 lume \u00eent\u00e2lne\u015fti mai mul\u0163i idoli dec\u00e2t realit\u0103\u0163i. Iar problema destinului nu are cum s\u0103 se rezolve muncitore\u015fte, printr-o lozinc\u0103 strigat\u0103 cu putere \u00een pia\u0163\u0103 sau prin voin\u0163a celor care se v\u0103d deodat\u0103 st\u0103p\u00e2nii acestei istorii.
\nNu avem cum \u015fti dac\u0103 Sisif e vesel atunci c\u00e2nd coboar\u0103 de pe munte ca s\u0103 apuce st\u00e2nca din nou, una \u015fi aceea\u015fi st\u00e2nc\u0103. \u015etim \u00eens\u0103 c\u0103 \u0163inuta de fabric\u0103 face din acest personaj o apari\u0163ie grotesc\u0103, chiar \u00eenfrico\u015f\u0103toare. Ai sentimentul c\u0103 se vorbe\u015fte iar\u0103\u015fi despre o fantasm\u0103 teribil\u0103 ce b\u00e2ntuie aceast\u0103 istorie, spre a o convinge s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 de propriul ei sf\u00e2r\u015fit. \u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n
<\/p>\n
(1) \u201eDispre\u0163ul fa\u0163\u00e3 de zei, ura fa\u0163\u00e3 de moarte \u015fi pasiunea sa pentru via\u0163\u00e3 i-au adus acel supliciu de nespus al fiin\u0163ei care se str\u00e3duie\u015fte toat\u00e3 \u00een vederea a ceva ce nu va fi niciodat\u00e3 terminat.
\nE pre\u0163ul care trebuie pl\u00e3tit pentru
\npasiunile de pe acest p\u00e3m\u00e2nt\u201c (p. 128).<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Cuvintele de mai sus apar\u0163in lui Albert Camus \u015fi anun\u0163\u0103 o libertate de interpretare neobi\u015fnuit\u0103, aproape hazardat\u0103. Sensul pe care-l propune unei vechi nara\u0163iuni se na\u015fte \u00een golul uria\u015f, pr\u0103p\u0103stios, ce desparte personajul mitic de proletarul modern. Dar ce nu-i este \u00eeng\u0103duit unui interpret, mai ales c\u00e2nd are imagina\u0163ie \u015fi sim\u0163 literar? Dincoace de aceast\u0103… Cite\u0219te mai mult »Sisif, un proletar al zeilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[13725,13726,13724,13723],"class_list":["post-22689","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-mitul-lui-sisif","tag-munca-zadarnica","tag-proletarul-modern","tag-sisif-personajul-mitic"],"views":1877,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22689","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22689"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22689\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22689"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22689"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22689"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}