{"id":22687,"date":"2015-03-11T21:11:59","date_gmt":"2015-03-11T19:11:59","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22687"},"modified":"2015-03-11T21:11:59","modified_gmt":"2015-03-11T19:11:59","slug":"emotie-si-memorie-diaspora-si-cortizol","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/emotie-si-memorie-diaspora-si-cortizol\/","title":{"rendered":"Emo\u0163ie \u015fi memorie: diaspor\u0103 \u015fi cortizol"},"content":{"rendered":"

La prima vedere, no\u0163iunile din titlu par at\u00e2t de disparate \u00eenc\u00e2t e firesc s\u0103 te \u00eentrebi ce ar putea s\u0103 desemneze \u00eempreun\u0103. C\u0103 diaspora are (sau e de presupus c\u0103 p\u0103streaz\u0103!) memoria originilor pare clar, iar c\u0103 emo\u0163iile se asociaz\u0103 cu secre\u0163ia de hormon cortizol e un element de fiziologie intrat \u00een cultura (aproape!) general\u0103. Dar \u00eentrep\u0103trunderea celor dou\u0103 asocieri nefiind evident\u0103, precizez c\u0103 voi prezenta impactul factorului emo\u0163ional asupra memoriei, ilustr\u00e2nd generalit\u0103\u0163ile prin evocarea momentului \u00eendep\u0103rtat \u00een timp, dar intact \u00een memorie, al intr\u0103rii mele \u00een diaspor\u0103.<\/strong><\/em>
\nTimp de c\u00e2teva secole, de la Descartes \u00eencoace, interesul savan\u0163ilor \u015fi al filozofilor preocupa\u0163i de acea func\u0163ie care \u00eel distinge pe om de toate celelalte specii \u2013 activitatea cerebral\u0103 \u2013 a fost centrat pe ra\u0163iune \u015fi intelect, definitorii pentru natura uman\u0103, dup\u0103 cum o exprim\u0103 celebra afirma\u0163ie cartezian\u0103 Cogito ergo sum (g\u00e2ndesc, deci exist). Dar av\u00e2ntul din ultimele dou\u0103 decenii al neuro\u015ftiin\u0163elor a adus \u00een prim-planul interesului \u015ftiin\u0163ific \u015fi emo\u0163iile \u2013 aspectul afectiv al con\u015ftiin\u0163ei. \u00cen best-sellerul Inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103 (Bantam Books, 1995, tradus \u00een rom\u00e2ne\u015fte la Editura Curtea Veche, 2008) Daniel Goleman a dezvoltat ideea c\u0103 succesul social este determinat nu doar de gradul de inteligen\u0163\u0103, ci \u00een mare m\u0103sur\u0103 de capacitatea de control al emo\u0163iilor proprii \u015fi ale celor din jur. Antonio Damasio, \u00een celebra sa carte Eroarea lui Descartes (Avon Books, 1994, tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte la Editura Humanitas, 2004) a ar\u0103tat dependen\u0163a inseparabil\u0103 a ra\u0163iunii de emo\u0163ii. Iar Joseph LeDoux, \u00een Creierul emo\u0163ional (Simon & Schuster, 1996) a descris pregnant neurobiologia emo\u0163iilor \u015fi patologia emo\u0163ional\u0103.
\n\u00centr-una dintre exprim\u0103rile sale inspirate devenite aforisme, marele cineast Luis Bu\u00f1uel a spus c\u0103 \u201ememoria este cea care ne determin\u0103 vie\u0163ile <…> via\u0163a f\u0103r\u0103 memorie nu este via\u0163\u0103\u201c. \u00centr-adev\u0103r, memoria intervine \u00een toate func\u0163iile cognitive, iar memoria evenimentelor tr\u0103ite este esen\u0163ial\u0103 chiar pentru supravie\u0163uire, c\u0103ci numai amintirea a ce s-a \u00eent\u00e2mplat deja ne permite s\u0103 anticip\u0103m ce este probabil c\u0103 se va mai \u00eent\u00e2mpla \u015fi s\u0103 ac\u0163ion\u0103m \u00een consecin\u0163\u0103. Dar creierul uman, oric\u00e2t de impresionante \u00eei sunt posibilit\u0103\u0163ile, nu poate re\u0163ine cu aceea\u015fi fidelitate toate momentele vie\u0163ii, astfel c\u0103 unele sunt uitate imediat, \u00een timp ce altele se \u00eenscriu \u00een noi definitiv, put\u00e2nd fi rememorate \u00een detaliu p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. Persisten\u0163a diferit\u0103 \u00een memorie a fost ini\u0163ial atribuit\u0103 faptului c\u0103 re\u0163inem cu prec\u0103dere date sau \u00eent\u00e2mpl\u0103ri noi care sunt previzibile, put\u00e2nd fi integrate \u00eempreun\u0103 cu elemente deja memorizate. Aceast\u0103 explica\u0163ie pare adecvat\u0103 referitor la capacitatea de a memoriza date f\u0103r\u0103 vreo semnifica\u0163ie specific\u0103 pentru persoana respectiv\u0103. Ca s\u0103 disting\u0103 \u00een mod intrinsec memoria, aparte de alte func\u0163ii mentale, primul cercet\u0103tor care a ini\u0163iat (\u00een anii 1880) studiul sistematic al acesteia, psihologul german Hermann Ebbinghaus, s-a ocupat \u00een mod deliberat de memorizarea datelor complet neutre (grupuri de litere f\u0103r\u0103 sens). El a descoperit curba de uitare, care descrie stingerea \u00een timp a memoriei \u015fi a exprimat cantitativ \u00eencetinirea uit\u0103rii prin repetarea celor \u00eenv\u0103\u0163ate. Dar dorin\u0163a de a delimita din ansamblul activit\u0103\u0163ii psihice exclusiv func\u0163ia de memorizare, de\u015fi explicabil\u0103 ca demers analitic, reduc\u00e2nd excesiv complexitatea psihicului uman, rateaz\u0103 \u015fansa de a \u00een\u0163elege \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a consolid\u0103rii memoriei. Iar consolidarea p\u00e2n\u0103 la permanentizare este specific\u0103 memoriei autobiografice, care stocheaz\u0103 episoade din via\u0163a proprie \u015fi contextul \u00een care s-au produs, mai degrab\u0103 dec\u00e2t memoriei cuno\u015ftin\u0163elor dob\u00e2ndite.
\nCercet\u0103ri din ultimele decenii au stabilit cu certitudine faptul c\u0103 persisten\u0163a \u015fi pregnan\u0163a cu care o persoan\u0103 \u00ee\u015fi aminte\u015fte un anumit eveniment sunt strict corelate cu semnifica\u0163ia emo\u0163ional\u0103 a respectivului eveniment pentru acea persoan\u0103. Iar elucidarea relativ recent\u0103 a mecanismelor prin care activarea emo\u0163ional\u0103 consolideaz\u0103 memoria este un progres \u015ftiin\u0163ific major a c\u0103rui relevan\u0163\u0103 dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult cadrul restr\u00e2ns al neuro\u015ftiin\u0163elor, c\u0103ci contribuie la \u00een\u0163elegerea naturii umane. O sintez\u0103 a rezultatelor referitoare la mecanismul consolid\u0103rii amintirilor a ap\u0103rut \u00een iunie 2013 \u00een prestigioasele anale (Proceedings) ale Academiei de \u015etiin\u0163e a SUA sub semn\u0103tura celui mai reprezentativ cercet\u0103tor din acest domeniu, James McGaugh de la Universitatea din California, autorul monografiei Memory and Emotion: The Making of Lasting Memories (Columbia University Press, 2003), unanim considerat\u0103 drept jalon marcant al \u00een\u0163elegerii memoriei.
\nFiecare dintre noi poate verifica oric\u00e2nd c\u0103 evenimentele tr\u0103ite cu o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u0163ional\u0103 \u2013 fie negativ\u0103, precum un accident de circula\u0163ie, fie pozitiv\u0103, precum o aniversare remarcabil\u0103 \u2013 sunt reamintite mult mai bine dec\u00e2t toate momentele de rutin\u0103. \u00cenc\u0103 din 1620, Francis Bacon, \u00een celebra sa oper\u0103 Novum Organum, remarcase explicit c\u0103 \u201ememoria este ajutat\u0103 de orice care face o pasiune puternic\u0103, inspir\u00e2nd team\u0103 sau uimire, regret sau bucurie\u201c. \u00cens\u0103 doar cercet\u0103rile recente au ar\u0103tat modul concret \u00een care activarea psihic\u0103 emo\u0163ional\u0103 consolideaz\u0103 memoria evenimentelor ce au mobilizat aspectul afectiv al con\u015ftiin\u0163ei. Spus simplu, starea emotiv\u0103 activeaz\u0103 secre\u0163ia glandelor suprarenale, care elibereaz\u0103 \u00een circula\u0163ia sangvin\u0103 hormonii de stres adrenalin\u0103 \u015fi cortizol. Cortizolul, a c\u0103rui molecul\u0103 poate s\u0103 treac\u0103 din s\u00e2nge \u00een creier, exercit\u0103 asupra neuronilor cerebrali un efect activator, stimul\u00e2ndu-le capacitatea de interconectare prin care se fixeaz\u0103 memoria. Adrenalina din s\u00e2nge nu poate trece direct \u00een creier, dar ea stimuleaz\u0103 o cale nervoas\u0103 ascendent\u0103 care comand\u0103 unui centru specializat de la baza creierului s\u0103 elibereze adrenalin\u0103 chiar \u00een incinta (strict protejat\u0103!) a acestuia. Iar \u00een creier, adrenalina are \u015fi ea efect activator asupra neuronilor cerebrali. Astfel c\u0103, direct \u015fi indirect, cei doi hormoni mobiliza\u0163i de emo\u0163ie consolideaz\u0103 memoria evenimentelor care le-au determinat secre\u0163ia, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 ne reamintim cu fidelitatea retr\u0103irii, chiar p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, acele \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care ne-au emo\u0163ionat puternic. Spre deosebire de acestea, amintirea tuturor momentelor neutre din punct de vedere afectiv \u2013 deci banale \u2013 se \u015fterge mult mai rapid, uneori dup\u0103 doar c\u00e2teva secunde.
\nRecent, am v\u0103zut \u00een programul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal al posturilor TV de aici (din Bruxelles) c\u0103 pe canalul cultural al televiziunii belgiene de limb\u0103 francez\u0103 urma s\u0103 fie reluat un documentar vechi, ce fusese difuzat ini\u0163ial \u00een decembrie 1988: reportajul Dezastrul ro\u015fu, despre Rom\u00e2nia anului 1988. Pe mine, simpla referire la acel reportaj m\u0103 face s\u0103 retr\u0103iesc \u00een detaliu tot contextul zilei de acum mai mult de un sfert de secol \u00een care \u00eent\u00e2mplarea f\u0103cuse s\u0103 \u00eel vizionez. La 7 decembrie 1988, plecat cu avionul din Bucure\u015ftiul \u00eenz\u0103pezit, am aterizat \u00een Bruxelles pe o vreme surprinz\u0103tor de prim\u0103v\u0103ratic\u0103 \u015fi am luat trenul spre Li\u00e8ge. Seara, la profesorul Ernest Schoffeniels \u2013 cu care stabilisem de mul\u0163i ani o rodnic\u0103 colaborare profesional\u0103, complet \u00een afara mecanismelor oficiale de atunci \u2013 am luat cina doar cu el \u015fi so\u0163ia lui, la masa rotund\u0103 de marmur\u0103 de sub lampadarul ajustabil, din sufrageria lor cu mobil\u0103 minimal\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu generos, unde m\u0103\u015fti \u015fi statuete africane priveau enigmatic prin peretele de sticl\u0103 deschis spre c\u00e2mpia de afar\u0103. Dup\u0103 salade li\u00e8geoise \u015fi vinul de mas\u0103 obi\u015fnuit, ne-am a\u015fezat s\u0103 vedem la televizor un reportaj ce fusese anun\u0163at ca document deosebit despre Rom\u00e2nia \u201elui Ceau\u015fescu\u201c. Dezastrul ro\u015fu (accesibil acum pe site-ul Europei Libere) nu putuse fi realizat dec\u00e2t pe ascuns, dar ceea ce prezenta era doar realitatea vie\u0163ii zilnice din \u0163ara mea, de unde plecasem \u00een acea diminea\u0163\u0103. Nimic din acel reportaj nu era vreo noutate pentru mine. \u015ei cozile pentru procurarea chiar a celor mai am\u0103r\u00e2te alimente la care \u00eenghe\u0163au b\u0103tr\u00e2nii (precum tat\u0103l meu), \u015fi lipsa medicamentelor esen\u0163iale pentru copii (ca pentru \u00eenceputul de astm al fiului meu), \u015fi delirul sufocant de omagii pentru \u201egenialul Conduc\u0103tor \u015fi eminenta savant\u0103…\u201c, \u015fi…, \u015fi…, chiar \u015fi admirabila diziden\u0163\u0103 solitar\u0103 a Doinei Cornea, toate \u00eemi erau perfect cunoscute. Dar creierul meu, de\u015fi predispus genetic la pruden\u0163\u0103, educat \u00een ra\u0163ionalitate prin forma\u0163ia \u015fi activitatea profesional\u0103 de biofizician \u015fi condi\u0163ionat inhibitoriu de sistemul \u00een care tr\u0103isem peste patruzeci de ani, va fi fost atunci inundat de cortizolul unei emo\u0163ii neobi\u015fnuite. C\u0103ci coinciden\u0163a ca, \u00een chiar ziua sosirii, s\u0103 rev\u0103d din Belgia fa\u0163a nefardat\u0103 a realit\u0103\u0163ii sinistre din care venisem, mi-a ap\u0103rut ca supranatural\u0103. Astfel c\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul acelui reportaj televizat, le-am spus gazdelor mele u\u015for incredule \u00een privin\u0163a celor v\u00e3zute c\u0103 totul e adev\u0103rat \u015fi c\u0103 \u00eei rog s\u0103 m\u0103 ajute s\u0103 \u00eemi scot familia din acel dezastru. C\u0103 emo\u0163ia momentului va fi fost excep\u0163ional\u0103 este u\u015for explicabil, c\u0103ci luam decizia unei rupturi care atunci era dramatic\u0103. \u00cen 1988, ca rom\u00e2n (nu etnic german sau evreu) pe care doar \u015fansa \u00eemprejur\u0103rilor \u015fi perseveren\u0163a \u00eel ajutaser\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 un pa\u015faport cu viz\u0103 (de o lun\u0103!) pentru o \u0163ar\u0103 necomunist\u0103, nu puteam r\u0103m\u00e2ne \u00een Apus dec\u00e2t ca \u201efugit\u201c, deci definitiv proscris. Multiple bariere psihologice: leg\u0103tura afectiv\u0103 cu familia aflat\u0103 integral \u00een \u0163ar\u0103, pozi\u0163ia gratifiant\u0103 de cadru universitar cu activitate vizibil\u0103 \u015fi recunoscut\u0103 acas\u0103, o v\u00e2rst\u0103 la care via\u0163a nu mai \u00eencepe etc. au fost atunci dep\u0103\u015fite de intensitatea unei emo\u0163ii care a f\u0103cut din acel moment o r\u0103scruce a vie\u0163ii mele fix\u00e2ndu-mi-l definitiv \u00een memorie. Acest episod este doar o ilustrare personal\u0103 a realit\u0103\u0163ii c\u0103 perenitatea amintirilor ne este dat\u0103 de emo\u0163ia tr\u0103it\u0103 \u00een respectivul moment, ceea ce poate fi verificat de oricine dac\u0103 \u00ee\u015fi analizeaz\u0103 propriile amintiri. C\u00e2t prive\u015fte \u00een\u0163elegerea mecanismelor concrete prin care emo\u0163ia consolideaz\u0103 memoria, ea a rezultat din interesul firesc fa\u0163\u0103 de rolul major al emotivit\u0103\u0163ii… la bine \u015fi la r\u0103u!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La prima vedere, no\u0163iunile din titlu par at\u00e2t de disparate \u00eenc\u00e2t e firesc s\u0103 te \u00eentrebi ce ar putea s\u0103 desemneze \u00eempreun\u0103. C\u0103 diaspora are (sau e de presupus c\u0103 p\u0103streaz\u0103!) memoria originilor pare clar, iar c\u0103 emo\u0163iile se asociaz\u0103 cu secre\u0163ia de hormon cortizol e un element de fiziologie intrat \u00een cultura (aproape!) general\u0103.… Cite\u0219te mai mult »Emo\u0163ie \u015fi memorie: diaspor\u0103 \u015fi cortizol<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12883,13722,5245,13721],"class_list":["post-22687","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-diaspora-romaneasca","tag-mecanismul-consolidarii-amintirilor","tag-memorie","tag-stingerea-in-timp-a-memoriei"],"views":1486,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22687","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22687"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22687\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22687"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22687"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22687"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}