{"id":22685,"date":"2015-03-11T21:09:52","date_gmt":"2015-03-11T19:09:52","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22685"},"modified":"2015-03-11T21:09:52","modified_gmt":"2015-03-11T19:09:52","slug":"modernitatea-ca-nihilism-o-diagnoza-critica-a-zeitgeist-ului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/modernitatea-ca-nihilism-o-diagnoza-critica-a-zeitgeist-ului\/","title":{"rendered":"Modernitatea ca nihilism?  O diagnoz\u0103 critic\u0103 a Zeitgeist-ului"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Claude Karnoouh, <em>Raport asupra postcomunismului \u015fi alte eseuri incorecte politic<\/em>, trad. de Teodora Dumitru, Alexandria Publishing House, Suceava, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p><em><strong>Un mare iubitor \u015fi \u00een acela\u015fi timp un mare critic al Rom\u00e2niei, antropologul francez Claude Karnoouh \u015fi-a adunat publicistica din ultimii ani \u00eentre coper\u0163ile unui volum care cu siguran\u0163\u0103 nu va trece neobservat. Temele tratate de autor sunt foarte diverse, \u00eencep\u00e2nd de la filosofie politic\u0103, economie politic\u0103, schimbare politic\u0103, antropologie \u015fi termin\u00e2nd cu pictura, filmul, respectiv unele schi\u0163e autobiografice.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Referitor la criza economic\u0103 pe care \u00eenc\u0103 nu am dep\u0103\u015fit-o \u015fi la originile sale, specula\u0163iile de pe pia\u0163a imobiliar\u0103 american\u0103, profesorul Karnoouh consider\u0103 c\u0103 poten\u0163ialul unei redres\u0103ri considerabile a situa\u0163iei este minuscul. Converg \u00eenspre aceast\u0103 concluzie nu numai ma\u015fina\u0163iunile economice ale elitelor politice americane \u015fi europene, pentru care criza reprezint\u0103 oportunitatea perfect\u0103 de a reduce salariile \u015fi a cre\u015fte \u015fomajul sub pretextul \u201ereformelor\u201c dureroase, dar necesare \u2013 c\u00e2t \u015fi multiculturalismul american, importat ulterior \u015fi \u00een Europa Occidental\u0103. Idolatriz\u00e2nd agresiv, a\u015fa cum observ\u0103 \u015fi \u00c1gnes Heller sau G\u00e1sp\u00e1r Mikl\u00f3s Tam\u00e1s \u2013 diferen\u0163a, grupurile minoritare, al\u0103turi de cel majoritar, submineaz\u0103 constant proiectul unei societ\u0103\u0163i c\u00e2t de c\u00e2t unitare, bazat\u0103 pe ceea ce filosoful politic american John Rawls numea overlapping consensus (consens social). Mai mult, minorit\u0103\u0163ile de tot felul devin, pentru capitalismul contemporan, o marf\u0103 de valoare: \u201ehomosexualii, travesti\u0163ii, lesbienele, negrii, hispanicii, chinezii, coreenii, evreii, amerindienii etc. nu sunt considera\u0163i \u00een primul r\u00e2nd cet\u0103\u0163eni egali, a\u015fa cum ar trebui s\u0103 fie \u00eentr-un stat de drept \u2013 lupta pentru drepturile civice fiind declarat\u0103 legitim\u0103 \u00een mod constitu\u0163ional \u2013, ci membri ai unor comunit\u0103\u0163i ale c\u0103ror origini \u015fi (pseudo)diferen\u0163e primesc o etichet\u0103 \u015fi un cod de bare\u201c. Pe cale de consecin\u0163\u0103: \u201eA-i proteja pe ace\u015ftia \u015fi a-i ap\u0103ra a devenit (&#8230;) o afacere politico-economic\u0103 \u015fi ideologic\u0103 foarte urgent\u0103\u201c (p. 15; subl. \u00een orig.).<br \/>\nTolerant, corect politic, elegant, noul capitalism reu\u015fe\u015fte s\u0103 reduc\u0103 la t\u0103cere mare parte din critici prin inserarea lor \u00een spectacolul m\u0103rfii, obiectiv avut de altfel \u00een vedere aproape \u00een toate cazurile contestatare. Ce nu reu\u015fe\u015fte \u00eens\u0103 este s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 se asume pe sine \u00een termeni filosofici: noul capitalism, globalizarea, nu \u00ee\u015fi \u00een\u0163elege resorturile intelectuale ultime \u015fi este incapabil de a se g\u00e2ndi \u00een interiorul unor limite. \u00cen aceast\u0103 faz\u0103 terminal\u0103, sus\u0163ine autorul, pe urmele lui Heidegger, capitalismul (\u015fi infrastructura sa tehnic\u0103) este o form\u0103 de nihilism, care produce \u201eultimul om\u201c anun\u0163at de Nietzsche: \u201eomul hiperconsumist, omul \u015fomajului masiv, omul locuin\u0163elor de carton, care, \u00eencet-\u00eencet, va coloniza o planet\u0103 ruinat\u0103 \u015fi \u00eentunecat\u0103\u201c. Departe de optimismul iluminismului clasic, autorul este de p\u0103rere c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care \u201eCapitalismul nu e \u00abhegelian\u00bb, capitalismul este algebric \u015fi hiperbolic\u201c (pp. 43-47). Am impresia, \u00een acest punct, c\u0103 autorul suprapune, voit, modernizarea \u015fi capitalismul, dou\u0103 fenomene distincte. Sigur, ca antropolog, modernizarea \u00eei apare ca un proces planetar criminal \u015fi haotic, cu \u00eentreaga sa suit\u0103 de distrugeri \u015fi disloc\u0103ri masive ale culturilor \u015fi civiliza\u0163iilor non-occidentale. Intelectual, \u00eens\u0103, modernitatea a \u00eensemnat \u015fi acel at\u00e2t de actual sapere aude! kantian, \u00eendemnul de a ie\u015fi din \u201esomnul dogmatic\u201c pentru a p\u0103\u015fi pe calea ra\u0163iunii sau a imperativului categoric. Da, capitalismul nu este hegelian, nu se autodep\u0103\u015fe\u015fte pe coordonate emancipatorii (folosesc termenul \u00een sens braudelian), dar modernizarea este. Trebuie s\u0103 fie, trebuie s\u0103 o constr\u00e2ngem s\u0103 fie, altfel modernizarea va sucomba progresiv \u00een fa\u0163a capitalismului \u015fi vom ajunge realmente \u201eultimii oameni\u201c, \u00eenghesui\u0163i lugubru \u201epe o planet\u0103 ruinat\u0103 \u015fi \u00eentunecat\u0103\u201c&#8230;<br \/>\nDe aceea, atunci c\u00e2nd condamn\u0103 intens toate \u201emuzicile inepte\u201c din discoteci \u015fi to\u0163i \u201er\u0103cnitorii\u201c pop-rock, to\u0163i hipsterii, \u00eentreg tineretul blazat \u015fi dezorientat, autorul ar trebui poate s\u0103 ia \u00een considerare ce spunea Hegel \u00een prelegerile sale de istorie a filosofiei: pe m\u0103sur\u0103 ce Spiritul avanseaz\u0103, intelectul se toce\u015fte&#8230; Ascu\u0163imea sa devine, subit, inutil\u0103. Pe de alt\u0103 parte, a-fi-\u00een-lume \u00eenseamn\u0103, pe c\u00e2t posibil, (\u015fi) a empatiza cu noile genera\u0163ii, \u00een timp ce \u00eencerc\u0103m s\u0103 le insufl\u0103m propensiunea pentru anumite idealuri: Hegel \u00eensu\u015fi era un mare amator de ceea ce treceau, pe vremea sa, drept distrac\u0163ii frivole.<br \/>\nMai departe, \u00een colimatorul critic al profesorului Karnoouh intr\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de subiecte: Uniunea European\u0103 \u015fi obtuzitatea sa \u00een ceea ce prive\u015fte produsele tradi\u0163ionale ale \u0163\u0103ranilor, rom\u00e2ni \u015fi nu numai, recuperarea actual\u0103 a g\u00e2ndirii marxiste, f\u0103cut\u0103 mai degrab\u0103 \u00een cheie jurnalistic\u0103, adic\u0103 duplicitar\u0103 \u015fi implicit fals\u0103, criza economic\u0103 \u015fi social\u0103 \u00een care se zbate Grecia, cauzat\u0103 de fondurile speculative bancare \u015fi societ\u0103\u0163ile de asigurare occidentale, nest\u0103vilite de vreo barier\u0103 politic\u0103, nici la Atena, nici la nivelul Europei unite \u2013 \u201eDac\u0103 ne limit\u0103m la fapte, toate argumentele \u00eendreptate \u00eempotriva Greciei sunt nefondate. \u0162ar\u0103 corupt\u0103, sigur c\u0103 da, \u015fi n-o \u015ftim de azi de ieri! Dar Statele Unite nu sunt corupte? Falimentele de la \u00abLehman Brothers\u00bb sau de la AIG denot\u0103 cumva transparen\u0163a ac\u0163iunilor lor? \u00cen Marea Britanie, falimentul RBS (Royal Bank of Scotland) e cumva consecin\u0163a unei administr\u0103ri oneste? Cred totu\u015fi c\u0103, \u00een ciuda tuturor disfunc\u0163iilor remarcate \u015fi denun\u0163ate cu sa\u0163ietate de cuplul franco-german, Grecia nu st\u0103 mai r\u0103u ca al\u0163ii\u201c (p. 152) \u2013 anticomunismul rom\u00e2nesc, un discurs total inadecvat cronologic \u015fi transformat \u00eentr-o surs\u0103 de profit \u015fi sinecuri pentru \u201eboierii min\u0163ii\u201c, neocolonialismul atroce din Africa, \u00eentre\u0163inut cu ajutorul guvernelor locale \u015fi, \u00een sf\u00e2r\u015fit, revolu\u0163ia din 1989, nimic altceva dec\u00e2t o lovitur\u0103 de stat, \u00een accep\u0163iunea autorului, pe care nu o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc. Dar aceasta este o cu totul alt\u0103 discu\u0163ie, care nu \u00ee\u015fi are rostul aici.<br \/>\nRezum\u00e2nd, critica nemiloas\u0103 a autorului este, \u00eenclin s\u0103 cred, \u015fi o form\u0103 de angajament. Fa\u0163\u0103 de un Occident pe care \u00eel vede gonind accelerat \u00eenspre pr\u0103pastie, fa\u0163\u0103 de o lume a treia desfigurat\u0103 sistematic de tentaculele caracati\u0163ei capitaliste globale \u015fi fa\u0163\u0103 de o \u0163ar\u0103, Rom\u00e2nia, deosebit de interesant\u0103, a\u015fa cum apreciaz\u0103 celebrul (fost) dizident Dorin Tudoran, din simplul motiv c\u0103 aici \u201enu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 niciodat\u0103 ce trebuie\u201c. Claude Karnoouh a \u00eenchinat de altfel lumii rurale rom\u00e2ne\u015fti pagini memorabile, deosebit de profunde \u015fi de subtile, \u00eentr-o alt\u0103 carte care merit\u0103 avut\u0103 \u00een vedere, Inventarea poporului na\u0163iune. Cronici din Rom\u00e2nia \u015fi Europa Oriental\u0103, 1973-2007 (Idea, Cluj-Napoca, 2011). Intelectual erudit \u015fi pedagog pe m\u0103sur\u0103, Claude Karnoouh reprezint\u0103, din p\u0103cate, o apari\u0163ie singular\u0103, exotic\u0103, pe plaiurile intelectuale mioritice. Nu pot s\u0103 \u00eei urez dec\u00e2t urm\u0103toarele: la c\u00e2t mai mul\u0163i epigoni!<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Claude Karnoouh, Raport asupra postcomunismului \u015fi alte eseuri incorecte politic, trad. de Teodora Dumitru, Alexandria Publishing House, Suceava, 2014 Un mare iubitor \u015fi \u00een acela\u015fi timp un mare critic al Rom\u00e2niei, antropologul francez Claude Karnoouh \u015fi-a adunat publicistica din ultimii ani \u00eentre coper\u0163ile unui volum care cu siguran\u0163\u0103 nu va trece neobservat. Temele tratate de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/modernitatea-ca-nihilism-o-diagnoza-critica-a-zeitgeist-ului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Modernitatea ca nihilism?  O diagnoz\u0103 critic\u0103 a Zeitgeist-ului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[1632,13720,8631],"class_list":["post-22685","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-claude-karnoouh","tag-raport-asupra-postcomunismului","tag-traducere-teodora-dumitru"],"views":1528,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22685","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22685"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22685\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22685"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22685"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22685"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}