{"id":22683,"date":"2015-03-11T21:07:56","date_gmt":"2015-03-11T19:07:56","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22683"},"modified":"2015-03-11T21:07:56","modified_gmt":"2015-03-11T19:07:56","slug":"temperatura-populismului-intr-un-an-al-alegerilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/temperatura-populismului-intr-un-an-al-alegerilor\/","title":{"rendered":"Temperatura populismului \u00eentr-un an al alegerilor"},"content":{"rendered":"

\u00cen politic\u0103 dreapta \u015fi st\u00e2nga sunt no\u0163iuni mo\u015ftenite de la Revolu\u0163ia Francez\u0103, de pe vremea c\u00e2nd deputa\u0163ii ce urmau s\u0103 fac\u0103 noile legi au g\u0103sit potrivit s\u0103 se a\u015feze \u00eentr-o parte sau alta a pre\u015fedintelui Constituantei, dup\u0103 preferin\u0163e. Se pare c\u0103 ideea le-ar fi fost inspirat\u0103 de protocolul cur\u0163ii regale care cerea ca \u00een dreapta suveranului s\u0103 se a\u015feze doar amicii. S\u0103 acord\u0103m crezare acestei legende \u015fi s\u0103 observ\u0103m c\u0103 pozi\u0163ia \u201etaberelor politice\u201c presupune prezen\u0163a lor simultan\u0103, dreapta \u015fi st\u00e2nga neput\u00e2nd exista independente.<\/strong> <\/em>
\nCum sunt defini\u0163i ceilal\u0163i<\/strong>
\nSimbioza merge p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t francezii, cu decenii bune \u00een urm\u0103, au inventat sintagma \u201eidio\u0163ii utili\u201c pentru a defini pe… ceilal\u0163i ca mas\u0103 de vot. \u015eocanta expresie a reintrat \u00eentr-o dezbatere a filosofilor pe tema ideilor politice ale dreptei \u00een vremea preziden\u0163iatului lui Sarkozy. Unii intelectuali, boteza\u0163i colorat \u201eles n\u00e9or\u00e9acs\u201c, au fost curta\u0163i de noul pre\u015fedinte p\u00e2n\u0103 la a-i face utili. Avea nevoie pentru a-i sus\u0163ine orgoliul de Mesia sau monarh al celei de a V-a Republici, cum i-a pl\u0103cut s\u0103 se cread\u0103: \u201eDe acum eu voi fi st\u0103p\u00e2nul jocului. Nimic \u015fi nimeni nu va putea s\u0103-mi impun\u0103 ceva, orice anume. \u00cei voi ridica pe cei care au c\u0103zut, \u00eei voi pr\u0103bu\u015fi pe cei ce s-au ridicat… Eu voi schimba stilul vestimentar, stilul Consiliului de Mini\u015ftri, al c\u0103l\u0103toriilor oficiale, al recep\u0163iilor, al guvern\u0103rii. \u015ei voi merge mai departe: voi schimba Fran\u0163a. \u015ei Europa\u201c. Se socotea la Elys\u00e9e pentru eternitate, dar a pierdut \u00eencrederea francezilor \u00eenainte de a-\u015fi \u00eencheia primul mandat. De-ale istoriei!
\nPrintre entuzia\u015ftii n\u00e9or\u00e9acs\u00a0 \u00eenregimenta\u0163i de Sarkozy s-au aflat intelectuali precum Michel Houellebecq (cel care a provocat recent scandalul cu romanul despre islamizarea Fran\u0163ei), H\u00e9l\u00e8ne Carr\u00e8re d\u2019Encausse (cea care \u00eel idolatrizeaz\u0103 pe Putin \u00een URSS a murit, tr\u0103iasc\u0103 Rusia!), Pierre Andr\u00e9 (istoric de referin\u0163\u0103 al rasismului care demonizeaz\u0103, in corpore, musulmanii din Fran\u0163a postcolonial\u0103), Philippe Muray, Alexandre Alder, Andr\u00e9 Glucksmann, Bernard Accoyer \u015fi filosoful Alain Finkielkraut, recent intrat printre nemuritorii Academiei Franceze. Odat\u0103 ajun\u015fi \u00een gra\u0163iile puterii, ace\u015ftia s-au manifestat mai pu\u0163in ca anali\u015fti, mai mult ca propagandi\u015fti. Au supralicitat ideea intr\u0103rii Occidentului \u00een r\u0103zboi cu terorismul dup\u0103 11 septembrie 2001 (teza asediului Occidentului de c\u0103tre barbari), au diabolizat st\u00e2nga pacifist\u0103 pentru toleran\u0163a fa\u0163\u0103 de islamici \u015fi pentru cecitatea lor \u00een b\u0103t\u0103lia \u00eempotriva str\u0103inilor. Pe acest fond, fostul director al publica\u0163iei pariziene Le Nouvel Observateur, Laurent Joffren, realizeaz\u0103 un tablou apocaliptic: \u201eAce\u015fti \u00abidio\u0163i utili\u00bb nu sunt altceva dec\u00e2t manifestarea unui sindrom mai larg: sf\u00e2r\u015fitul progresului \u015fi disolu\u0163ia valorilor \u2013 republicane, occidentale, iudeo-cre\u015ftine. Libertatea care prevaleaz\u0103 \u00een democra\u0163ie va sf\u00e2r\u015fi prin m\u0103cinarea din interior. Credin\u0163a se \u015fterge, institu\u0163iile se dezagreg\u0103, o dulce anarhie consumist\u0103 \u015fi mediatic\u0103 pr\u0103bu\u015fe\u015fte cultura de mas\u0103, mole\u015fe\u015fte societatea \u015fi face s\u0103 scad\u0103 ap\u0103rarea moral\u0103 a Occidentului. Democra\u0163ia este un loc gol, f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi reguli. Suntem \u00een decaden\u0163\u0103\u201c.
\nAceast\u0103 lung\u0103 introducere nu este inutil\u0103 celor ce urmeaz\u0103.
\nUn an al alegerilor, <\/strong>
\nun an al schimb\u0103rilor<\/strong>
\nDup\u0103 cum se \u015ftie, preponderen\u0163a partidelor de dreapta \u00een instan\u0163ele europene a f\u0103cut posibil\u0103 o prelungit\u0103 politic\u0103 de austeritate \u00een Uniunea European\u0103, victima cea mai vizibil\u0103 fiind Grecia. A nu se \u00een\u0163elege c\u0103 la Atena au c\u00e2ntat \u00eengeri financiari pentru nemurirea sufletelor s\u0103racilor. Totu\u015fi, prelungita inflexibilitate a Bruxelles-ului \u015fi a Berlinului a produs \u00eengrijorare \u00een statele care au \u00een acest an alegeri. Spania \u015fi Portugalia, \u00een primul r\u00e2nd. Drept pentru care, \u00een timpul negocierilor duse de guvernul Tsipras la Bruxelles pentru anularea sau ree\u015falonarea datoriilor, reprezentan\u0163ii acestor \u0163\u0103ri s-au manifestat vehement \u00eempotriva oric\u0103rei toleran\u0163e, au recurs, dup\u0103 opinia lui Tsipras, la \u201e\u015fantaj pentru asfixierea financiar\u0103 a Greciei\u201c. Scopul urm\u0103rit, spune acela\u015fi Tsipras, a fost acela de a bloca o contaminare a electoratului din statele europene care au alegeri \u00een acest an; puterile europene \u201enu doresc ca exemplul grec s\u0103 aib\u0103 influen\u0163\u0103 asupra altor state, mai ales \u00een perspectiva alegerilor din Spania\u201c prev\u0103zute pentru sf\u00e2r\u015fitul anului, ca \u015fi a celor din Portugalia. Dar nu numai \u00een aceste dou\u0103 \u0163\u0103ri vor fi anul acesta alegeri, ci \u015fi \u00een Fran\u0163a (departamentale, \u00een martie, \u015fi regionale, \u00een decembrie), Finlanda (legislative, \u00een aprilie), Marea Britanie (legislative, \u00een mai), Danemarca (legislative, probabil \u00een septembrie), Polonia \u015fi Elve\u0163ia (legislative, \u00een octombrie). \u00cengrijorat de succesul radicalilor de st\u00e2nga \u00een Grecia, guvernul conservator de la Madrid condus de Mariano Rajoy a respins acuza\u0163iile lui Tsipras. \u201eNu suntem responsabili de frustr\u0103rile create de st\u00e2nga radical\u0103 din Grecia care a promis c\u0103 \u015ftie ce spune \u015fi se \u0163ine de promisiuni. S\u0103-\u0163i cau\u0163i un inamic \u00een afar\u0103, este un recurs pe care noi l-am mai \u00eent\u00e2lnit \u00een istorie. Asta nu rezolv\u0103 problemele, nu face dec\u00e2t s\u0103 le agraveze. Singura solu\u0163ie este s\u0103 fim serio\u015fi\u201c.
\nSpania are acum pre\u015fedin\u0163ia rotativ\u0103 a Consiliului European, iar orice critic\u0103 adresat\u0103 Madridului cade r\u0103u. AFP informeaz\u0103 c\u0103 Jean-Claude Juncker, pre\u015fedintele Comisiei Europene, a condamnat declara\u0163iile lui Alexis Tsipras socotindu-le contrare spiritului de solidaritate care trebuie s\u0103 domneasc\u0103 \u00een rela\u0163iile \u00eentre partenerii europeni.
\nDreapta de la dreapta<\/strong>
\nDac\u0103 exist\u0103 o st\u00e2ng\u0103 radical\u0103, atunci exist\u0103 \u015fi o dreapt\u0103 radical\u0103, plasat\u0103 la dreapta de la dreapta. Nu este neap\u0103rat o prelungire a ideologiei dreptei, ci, mai degrab\u0103, o coniven\u0163\u0103 cu excesele politice ale acesteia. Extrema dreapt\u0103 supraliciteaz\u0103 na\u0163ionalismul, patriotismul \u015fi se re\u00eentoarce la tradi\u0163ionalism atunci c\u00e2nd \u00eei convine; prin aceast\u0103 poart\u0103 intr\u0103 \u00een zona intoleran\u0163ei xenofobe. Resorturile acestei direc\u0163ii politice sunt puse pe seama nevoii de protec\u0163ie, de securitate \u00een fa\u0163a str\u0103inilor, uzurpatori ai locurilor de munc\u0103; ai globaliz\u0103rii, responsabil\u0103 pentru dezindustrializare; ai Uniunii Europene pentru c\u0103 \u015fterge sau anuleaz\u0103 particularit\u0103\u0163ile unui popor \u015fi identitatea na\u0163ional\u0103 a unui stat. \u00cen numele \u201epriorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale\u201c, xenofobia \u2013 \u015fi ramura ei natural\u0103, antisemitismul \u2013 au o acoperire doctrinar\u0103 \u015fi iau forme practice de manifestare, de la contestarea ideologic\u0103 la acte de violen\u0163\u0103. Alegerile euro-parlamentare din anul trecut au adus un avans evident partidelor de extrem\u0103 dreapta \u015fi, odat\u0103 intra\u0163i \u00een Parlamentul European, reprezentan\u0163ii acestora au ridicat cota euroscepticilor la propor\u0163ii nemai\u00eent\u00e2lnite: 40%. Atacurile la institu\u0163iile europene s-au \u00eenmul\u0163it, virulen\u0163a \u00eempotriva imigra\u0163iei de asemenea. \u00cen general, orice alegere contribuie la apari\u0163ia idolilor fal\u015fi, a \u201eoamenilor providen\u0163iali\u201c pe care partidele de extrem\u0103 dreapta \u00eei arunc\u0103 \u00een b\u0103t\u0103lii publice. Sunt exploatate prompt erorile de guvernare, orice act de \u00eenc\u0103lcare a ordinii \u00een care sunt implica\u0163i emigran\u0163ii este taxat imediat. Un fenomen \u00eengrijor\u0103tor a ap\u0103rut \u00een Italia odat\u0103 cu preluarea \u015fefiei partidului secesionist Lega Nord de c\u0103tre t\u00e2n\u0103rul Matteo Salvini, \u015fi el cu un discurs viguros antieuropean \u015fi anti-imigra\u0163ie. \u00cen ultima zi a lui februarie, Salvini a organizat un mar\u015f la Roma contribuind la cre\u015fterea tensiunii \u00een ora\u015ful-lumin\u0103. El se al\u0103tur\u0103 liderilor charismatici ai extremei drepte din Fran\u0163a, Marine Le Pen, \u015fi din Marea Britanie, Nigel Farage. Extrema dreapt\u0103 este \u00een cre\u015ftere \u00een Olanda, Danemarca, Norvegia, Elve\u0163ia, Finlanda, Ungaria, Grecia.
\nDreapta de la dreapta \u00ee\u015fi construie\u015fte ascensiunea pe populism, tehnic\u0103 de propagand\u0103 cu mare impact \u00een r\u00e2ndul maselor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen politic\u0103 dreapta \u015fi st\u00e2nga sunt no\u0163iuni mo\u015ftenite de la Revolu\u0163ia Francez\u0103, de pe vremea c\u00e2nd deputa\u0163ii ce urmau s\u0103 fac\u0103 noile legi au g\u0103sit potrivit s\u0103 se a\u015feze \u00eentr-o parte sau alta a pre\u015fedintelui Constituantei, dup\u0103 preferin\u0163e. Se pare c\u0103 ideea le-ar fi fost inspirat\u0103 de protocolul cur\u0163ii regale care cerea ca \u00een dreapta… Cite\u0219te mai mult »Temperatura populismului \u00eentr-un an al alegerilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13719,10689,1312,13717,13718],"class_list":["post-22683","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-austeritate-in-ue","tag-dezindustrializare","tag-extrema-dreapta","tag-populism","tag-tehnica-de-propaganda"],"views":1282,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22683","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22683"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22683\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22683"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22683"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22683"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}