{"id":22679,"date":"2015-03-11T21:03:31","date_gmt":"2015-03-11T19:03:31","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22679"},"modified":"2015-03-11T21:03:31","modified_gmt":"2015-03-11T19:03:31","slug":"cultura-si-bugetul-ei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-si-bugetul-ei\/","title":{"rendered":"Cultura \u015fi bugetul ei"},"content":{"rendered":"

\u00centrebarea cea mai frecvent\u00e3 \u00een Rom\u00e2nia se refer\u00e3 nu la performan\u0163ele culturii, ci la bugetul Ministerului Culturii.<\/strong> <\/em><\/p>\n

\u015ei este firesc s\u0103 fie a\u015fa. De mai bine de cinci lu\u015ftri, cultura face performan\u0163\u0103, \u00een condi\u0163iile unor bugete din ce \u00een ce mai mici. De asemenea, c\u00e2nd alte domenii nu performeaz\u0103 (sau nu mai performeaz\u0103 cum o f\u0103ceau alt\u0103dat\u0103, ca sportul, de pild\u0103), cultura r\u0103m\u00e2ne, al\u0103turi de enogastronomie, domeniul de care rom\u00e2nii \u00ee\u015fi leag\u0103 speran\u0163a c\u0103 va ar\u0103ta adev\u0103rata fa\u0163\u0103 a na\u0163iunii noastre. Preocuparea pentru finan\u0163area culturii este l\u0103udabil\u0103 \u015fi, dac\u0103 \u015fi finan\u0163area ar fi la \u00een\u0103l\u0163imea acestei preocup\u0103ri, probabil c\u0103 Rom\u00e2nia ar deveni cu adev\u0103rat un stat cultural.
\nAm ar\u0103tat, chiar \u00een paginile revistei Cultura, de ce nu cred posibil\u0103 o majorare brusc\u0103 \u015fi substan\u0163ial\u0103 a aloca\u0163iilor bugetare pentru cultur\u0103. Rom\u00e2nia are \u00een continuare probleme macroeconomice, iar stabilitatea la care am ajuns nu este rezultatul dezvolt\u0103rii, ci al disciplinei unui popor care accept\u0103 salarii mici \u015fi presta\u0163ii sociale modeste. Resursele suplimentare, decelate \u00een urma cre\u015fterii economice din ultimii doi ani, vor lua calea \u00eenzestr\u0103rii armatei. Oric\u00e2t de mult ne plac muzica \u015fi artele plastice, c\u0103r\u0163ile \u015fi teatrul, situa\u0163ia din apropierea frontierelor noastre ne oblig\u0103 s\u0103 sacrific\u0103m pl\u0103cutul \u015fi s\u0103 d\u0103m prioritate utilului. Apartenen\u0163a la NATO este o garan\u0163ie, dar ar fi o gre\u015feal\u0103 de-a dreptul criminal\u0103 s\u0103 neglij\u0103m autoap\u0103rarea.
\nChiar \u015fi \u00een absen\u0163a provoc\u0103rilor regionale de securitate, ar fi fost pu\u0163in probabil\u0103 o suplimentare masiv\u0103 a bugetului alocat culturii. Nevoile de infrastructur\u0103 (\u015fosele, poduri, lucr\u0103ri de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri funciare etc.) sunt at\u00e2t de mari, \u00eenc\u00e2t nici cel mai bun avocat din lume n-ar putea convinge societatea c\u0103 este mai bine s\u0103 investeasc\u0103 \u00eentr-un colectiv de dans, s\u0103 zicem, dec\u00e2t \u00eentr-un spital.
\nIar situa\u0163ia culturii este agravat\u0103 \u015fi de u\u015furin\u0163a cu care s-a acceptat, cu ani \u015fi ani \u00een urm\u0103, cobor\u00e2rea sub anumite praguri psihologice de finan\u0163are. Din clipa \u00een care s-au acceptat bugete sub 1% din PIB, speran\u0163ele unei redres\u0103ri au sc\u0103zut spre zero. C\u00e2nd \u0163i se pune pe mas\u0103 un procent de 0,08%, chiar dac\u0103 te ba\u0163i ca un leu \u015fi ob\u0163ii o majorare de 100% (imposibil\u0103 \u00een practic\u0103, din motive pe care speciali\u015ftii le cunosc), de-abia dac\u0103 ajungi la 0,16% din PIB: procent la fel de pu\u0163in satisf\u0103c\u0103tor ca \u015fi 0,08%…
\nDar, dac\u0103 zona bugetului de stat este, dup\u0103 cum se vede, pu\u0163in susceptibil\u0103 s\u0103 ofere culturii resursele pe care aceasta le merit\u0103 \u015fi de care are nevoie, mai r\u0103m\u00e2ne un sector a c\u0103rui cre\u015ftere ar putea alimenta ceva mai consistent crea\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103. Este vorba de economie. Cea public\u0103 \u015fi cea privat\u0103, deopotriv\u0103.
\nExist\u0103 \u00eenc\u0103, bun\u0103oar\u0103, un num\u0103r de companii publice care desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i economice \u00een domenii de importan\u0163\u0103 strategic\u0103: energie, resurse, transporturi. C\u00e2teva dintre ele au fost devalizate \u00een cei zece ani de regim B\u0103sescu, e adev\u0103rat, dar exemplele Hidroelectrica \u015fi Po\u015fta Rom\u00e2n\u0103 \u2013 care au trecut, \u00eentr-un an sau doi de administrare nefrauduloas\u0103, de la faliment la profit \u2013 m\u0103 \u00eendeamn\u0103 s\u0103 cred c\u0103 toate aceste entit\u0103\u0163i, care, ast\u0103zi, afi\u015feaz\u0103 cifre modeste, dispun \u00eenc\u0103 de un poten\u0163ial apreciabil. Nu e nevoie s\u0103 fii economist ca s\u0103 \u00een\u0163elegi c\u0103 este anormal ca o societate cum sunt CFR C\u0103l\u0103tori sau CFR Marf\u0103 s\u0103 fie \u00een faliment, de\u015fi nu pl\u0103te\u015fte utilizarea infrastructurii, \u00een timp ce concuren\u0163a privat\u0103 s\u0103 fac\u0103 profit, de\u015fi pl\u0103te\u015fte. E evident c\u0103 societ\u0103\u0163ile publice au fost devalizate, fie pentru a alimenta partidul-stat al regimului B\u0103sescu, fie pentru a alimenta profitul societ\u0103\u0163ilor private concurente, apar\u0163in\u00e2nd apropia\u0163ilor aceluia\u015fi regim. \u00cenl\u0103turarea acestor st\u0103ri de lucruri poate repune \u00een circula\u0163ie marile companii de stat, care, beneficiind \u015fi de pozi\u0163ia strategic\u0103, pot reveni la prosperitate.
\nCultura se poate alimenta, a\u015fadar, sub forma sus\u0163inerii unor proiecte de amploare, din prosperitatea acestor companii de stat. Mi se pare straniu, de pild\u0103, c\u0103 nimeni nu a solicitat marilor companii energetice Hidroelectrica \u015fi Nuclearelectrica, \u00een anii \u00een care afi\u015fau profturi frumoase, s\u0103 contribuie la bugetul Ministerului Culturii, sub forma lu\u0103rii \u00een custodie a unor lucr\u0103ri de amploare. Ori a sus\u0163inerii marilor festivaluri interna\u0163ionale, care au repus Rom\u00e2nia pe harta cultural\u0103 a lumii (Festivalul \u201eGeorge Enescu\u201c, TIFF, Festivalul Interna\u0163ional de Teatru de la Sibiu \u015f.a.). S-a tolerat sifonarea Po\u015ftei Rom\u00e2ne, \u00een loc ca ea s\u0103 fie modernizat\u0103 \u015fi eficientizat\u0103, pentru ca din profitul ei s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, s\u0103 zicem, un mare muzeu na\u0163ional, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een multe \u0163\u0103ri civilizate.
\n\u00cen fine, exist\u0103 c\u00e2teva mari companii private, cu activit\u0103\u0163i solide, care contribuie la bugetul Rom\u00e2niei. \u015ei ar putea contribui mai serios \u015fi la bugetul culturii rom\u00e2ne. Pentru primele 10 companii private din economia na\u0163ional\u0103, o sum\u0103 de 500.000 de euro nu reprezint\u0103 o ran\u0103 \u00een conturi. Pentru bugetul Ministerului Culturii, suma (\u00eensumat\u0103) de 5.000.000 de euro ar reprezenta o gur\u0103 de oxigen. Nici una dintre aceste mari companii nu a f\u0103cut, p\u00e2n\u0103 acum, acest gest de respect fa\u0163\u0103 de cultura na\u0163ional\u0103, de\u015fi aceasta creeaz\u0103 un brand de \u0163ar\u0103 de care \u015fi ele profit\u0103. F\u0103r\u0103 marile festivaluri, f\u0103r\u0103 obiectivele de turism cultural (de la Muzeul Satului la Brukenthal \u015fi de la bisericile de lemn la Tropaeum Traiani), Rom\u00e2nia ar fi cunoscut\u0103 numai prin infractorii care au speriat Occidentul sau pentru mizeria din localit\u0103\u0163ile sale.
\nDeocamdat\u0103, am f\u0103cut un prim pas. Guvernul Rom\u00e2niei a decis ca 2% din \u00eencas\u0103rile Loteriei Rom\u00e2ne s\u0103 fie v\u0103rsate, de acum \u00eencolo, culturii. N-am f\u0103cut, astfel, dec\u00e2t s\u0103 revenim, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, la o anumit\u0103 normalitate \u015fi la o tradi\u0163ie istoric\u0103: \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, Alexandru Rosetti a construit str\u0103lucita Funda\u0163ie Cultural\u0103 Regal\u0103 cu ajutorul contribu\u0163iei de 10% din profitul Loteriei Rom\u00e2ne, pe care Regele Carol al II-lea a destinat-o culturii. Operele patronate de Funda\u0163ie au r\u0103mas pentru totdeauna \u00een panteonul cultural na\u0163ional.
\nSuma nu este uria\u015f\u0103 \u015fi nici m\u0103car \u00eendestul\u0103toare, mai ales \u00een condi\u0163iile \u00een care \u015fi Loteria Rom\u00e2n\u0103 \u00ee\u015fi revine cu greu, dup\u0103 mai multe administra\u0163ii neperformante. \u00cens\u0103 este un prim pas \u00een direc\u0163ia care poate salva cultura rom\u00e2n\u0103 de indigen\u0163\u0103. Dac\u0103 Loteria Rom\u00e2n\u0103 poate, pot \u015fi alte mari companii de stat. Dac\u0103 pot marile companii de stat, pot \u015fi marile companii private. Iar de aici \u015fi p\u00e2n\u0103 la o nou\u0103 lege a sponsoriz\u0103rii actului de cultur\u0103, care s\u0103 ofere anumite avantaje celor care investesc \u00een crea\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, nu mai e dec\u00e2t un pas.
\nNu-mi fac iluzii c\u0103 va fi un drum u\u015for. \u00cen Rom\u00e2nia, exact cei care fac teoria capitalismului \u015fi cer culturii s\u0103 renun\u0163e la subven\u0163ia de la stat devin brusc opaci c\u00e2nd le expui teoriile, pur capitaliste \u015fi ele, ale avantajului de a cere pu\u0163in de la foarte mul\u0163i agen\u0163i economici \u015fi, de asemenea, de a investi \u00een imagine. Mul\u0163i sunt capitali\u015fti numai c\u00e2nd e vorba s\u0103 ia culturii pu\u0163inii bani pe care \u00eei mai prime\u015fte de la stat. C\u00e2nd e vorba s\u0103 g\u0103sim surse alternative de finan\u0163are, abandoneaz\u0103 capitalismul \u015fi revin \u00een comuna primitiv\u0103, spun\u00e2ndu-i culturii s\u0103 se descurce cum poate sau s\u0103 moar\u0103, potrivit legii junglei…
\nN-ar fi r\u0103u ca, \u00een aceast\u0103 lupt\u0103 pentru atragerea mai multor fonduri \u00een cultur\u0103, ministerul s\u0103 fie sprijinit \u015fi de beneficiarii bugetului. Nu sunt un partizan al recentraliz\u0103rii culturii, dup\u0103 cum nu cred nici c\u0103 ministerul este creator de cultur\u0103. Tocmai de aceea, cred c\u0103 ar trebui s\u0103 g\u0103sim o form\u0103 \u00een care aptitudinile de negociere politic\u0103 ale ministerului \u015fi legitimitatea cultural\u0103 a creatorilor s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103. Numai a\u015fa vom putea readuce cultura \u00een aten\u0163ia societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.
\nC\u0103ci, de fapt, consecin\u0163a cea mai grav\u0103 a decupl\u0103rii culturii de la buget o constituie declasarea ei. Cultura a fost marginalizat\u0103, iar nivelul cultural general al societ\u0103\u0163ii a sc\u0103zut dramatic. Prostul-gust, lipsa de educa\u0163ie estetic\u0103, agramatismul \u015fi absen\u0163a bunelor maniere sunt vizibile la tot pasul \u00een Rom\u00e2nia de azi. Omul de cultur\u0103 s-a retras \u00een col\u0163i\u015forul lui \u015fi nu numai c\u0103 nu mai este consultat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problemele fundamentale ale societ\u0103\u0163ii: el este ignorat chiar \u00een chestiunile care \u00eel privesc. Despre nevoile culturii discut\u0103, \u00een cel mai bun caz, contabilii \u015fi finan\u0163i\u015ftii…
\nAce\u015fti 2% pe care cultura \u00eei va primi de la Loteria Na\u0163ional\u0103 sunt importan\u0163i \u015fi pentru c\u0103, dup\u0103 mult timp, este primul spor pe care cultura \u00eel ob\u0163ine. De 25 de ani, ministru dup\u0103 ministru \u015fi guvern dup\u0103 guvern, bugetul culturii a fost amputat, p\u00e2n\u0103 la cifre nedemne de lumea civilizat\u0103. Acum am reu\u015fit, sper, s\u0103 punem punct acestei spirale descendente (care nu ducea nic\u0103ieri) \u015fi s\u0103 facem s\u0103 se aud\u0103 vocea ra\u0163iunii. Care spune c\u0103 o societate f\u0103r\u0103 cultur\u0103 este o societate a violen\u0163ei, iar o na\u0163iune f\u0103r\u0103 cultur\u0103 devine, cum spunea Constantin Noica, o popula\u0163ie. Sper c\u0103 s-a \u00een\u0163eles c\u0103, f\u0103r\u0103 un sprijin din partea statului, credibilitatea culturii scade \u015fi \u015fansele ei de a evolua pe pia\u0163\u0103 sunt mici.
\n\u015ei, mai ales, \u00eemi place s\u0103 cred c\u0103 ace\u015fti 2% sunt doar un \u00eenceput. C\u0103 \u015fi alte companii, de stat sau private, vor accepta s\u0103 direc\u0163ioneze o mic\u0103 parte din profitul lor c\u0103tre ceea ce face profitul tuturor, \u015fi anume cultura rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centrebarea cea mai frecvent\u00e3 \u00een Rom\u00e2nia se refer\u00e3 nu la performan\u0163ele culturii, ci la bugetul Ministerului Culturii. \u015ei este firesc s\u0103 fie a\u015fa. De mai bine de cinci lu\u015ftri, cultura face performan\u0163\u0103, \u00een condi\u0163iile unor bugete din ce \u00een ce mai mici. De asemenea, c\u00e2nd alte domenii nu performeaz\u0103 (sau nu mai performeaz\u0103 cum o… Cite\u0219te mai mult »Cultura \u015fi bugetul ei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[1147,13711,4,13712,13710],"class_list":["post-22679","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-buget-cultura","tag-bugetul-ministerului-culturii","tag-editorial","tag-harta-culturala","tag-zona-bugetului-de-stat"],"views":1960,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22679","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22679"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22679\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22679"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22679"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22679"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}