Un \u201eterapeut\u201c excelent al bolilor tranzi\u0163iei prin care trece iar\u0103\u015fi societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een primul sfert de secol din noul mileniu este Alina Mungiu-Pippidi \u00eentr-un lung dialog cu Vartan Arachelian, el \u00eensu\u015fi un jurnalist eminent atras \u00een c\u0103r\u0163ile pe care le-a scris p\u00e2n\u0103 acum de \u201eepocile de tranzi\u0163ie\u201c din istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei. Preg\u0103tit\u0103 \u015fi ap\u0103rut\u0103 cu luni bune \u00eenaintea ultimelor alegeri preziden\u0163iale, cartea celor doi, de departe cea mai temeinic\u0103 \u015fi plauzibil\u0103 analiz\u0103 \u201ede caz\u201c a Rom\u00e2niei \u00een tranzi\u0163ie (Tranzi\u0163ia. Primii 25 de ani, Polirom, 2014) ar fi o foarte plauzibil\u0103 \u015fi posibil\u0103, dar pu\u0163in probabil\u0103 \u201ecarte a anului\u201c. De ce improbabil\u0103? Exerci\u0163iul acesta politologic \u015fi analitic, profund \u015fi plin de verv\u0103 este \u00eentreprins de un armean mai rom\u00e2n dec\u00e2t mul\u0163i dintre noi \u015fi o basarabeanc\u0103 provenit\u0103 dintr-o \u201eparte greceasc\u0103\u201c a unei familii cu r\u0103d\u0103cina \u00een Moldova de peste Prut. Rom\u00e2nia e privit\u0103 \u015fi descris\u0103 \u00een noua ei \u201efacere\u201c cu ochiul str\u0103inului din lunga serie a mul\u0163ilor \u201ec\u0103l\u0103tori str\u0103ini prin \u0162\u0103rile rom\u00e2ne\u201c: pentru grupurile, g\u0103\u015ftile ori castele care se nevoiesc s\u0103 ne conving\u0103 \u015fi s\u0103 ne v\u00e2re \u00een ochi doar adev\u0103rul despre Rom\u00e2nia lor \u015fi numai a lor, acest fapt este revolt\u0103tor \u015fi inadmisibil. Implicat\u0103 p\u00e2n\u0103 peste cap \u2013 un cap plin de filozofie politic\u0103! \u2013 \u00een \u201eafacerile interne\u201c, dar \u015fi externe ale tranzi\u0163iei \u00een care ne afl\u0103m de un sfert de secol, autoarea glumei literare cu Evangheli\u015ftii de la T\u0103t\u0103ra\u015fi adopt\u0103 \u015fi-\u015fi men\u0163ine intact\u0103 de-a lungul \u00eentinsului dialog cu V. Arachelian dificila \u015fi delicata pozi\u0163ie de \u201ec\u0103l\u0103tor str\u0103in\u201c prin meandrele noii \u201efaceri a lumii\u201c dintr-o \u0163ar\u0103, vorba lui Dumitru Dr\u0103ghicescu, niciodat\u0103 \u201eispr\u0103vit\u0103\u201c. Cel dint\u00e2i \u015fi st\u0103ruitor efect vizibil de la prima \u015fi p\u00e2n\u0103 la ultima pagin\u0103 al acestei ipostaze adoptate de \u201estr\u0103ina\u201c noastr\u0103 cu mare curaj patriotic \u015fi sinuciga\u015f const\u0103 \u00een for\u0163a de observa\u0163ie \u015fi acuitatea analitic\u0103 a unei priviri lucide \u015fi obiective, f\u0103r\u0103 ur\u0103 \u015fi p\u0103rtinire, asupra tuturor \u201ep\u0103r\u0163ilor\u201c aflate \u00een conflict \u015fi h\u0103r\u0163uire ne\u00eencetat\u0103. At\u00e2t Puterea, c\u00e2t \u015fi Opozi\u0163ia din sfertul de secol al noii Rom\u00e2nii sunt privite \u015fi taxate de un ochi foarte atent la firavii muguri ai viitorului, critic necru\u0163\u0103tor \u015fi inflexibil \u00een \u201ev\u00e2narea\u201c mi\u015fc\u0103rilor gre\u015fite, uneori catastrofale ale ambelor entit\u0103\u0163i sau \u201etabere\u201c: flexibil\u0103 este \u00eens\u0103 pozi\u0163ia autoarei Secerii \u015fi Buldozerului (Polirom, 2004) fa\u0163\u0103 de oamenii care fac ori suport\u0103 tranzi\u0163ia. Cu to\u0163ii, activi\u015ftii ace\u015ftia care pun um\u0103rul \u015fi m\u00e2na la urnirea \u201etranzi\u0163iei\u201c din punctul \u00een care a \u00eencremenit au provenit din dou\u0103 mari \u201ebazine de cadre\u201c: unul din preajma cabinetelor fo\u015ftilor demnitari comuni\u015fti \u015fi securi\u015fti \u015fi altul dintre cei pe care, \u00een 1964, regimul comunist i-a scos din penitenciarele \u00een care \u00eei aruncase dup\u0103 1947. Acestea au fost, din p\u0103cate, \u201erezervele de cadre\u201c disponibile \u00een Rom\u00e2nia de la sf\u00e2r\u015fitul anului 1989: altele, cu excep\u0163ia inocen\u0163ilor revolu\u0163ionari, nu erau. Act pur formal survenit t\u00e2rziu dup\u0103 \u201989, condamnarea comunismului de c\u0103tre urma\u015fii celor care nu mai erau, a avut loc \u015fi ea sub domnia unui fost comunist cu afaceri dubioase la Anvers \u015fi, mai de cur\u00e2nd, dup\u0103 cum spun ziarele, pe la Nana. \u00cenr\u0103it\u0103 de o prea lung\u0103 a\u015fteptare \u00een umbra demnitarilor comuni\u015fti din prima linie judeca\u0163i la repezeal\u0103 \u015fi b\u0103ga\u0163i \u00een dosul gratiilor dup\u0103 execu\u0163ia de la T\u00e2rgovi\u015fte, \u201esecunzii\u201c acelora \u00eempreun\u00e3 cu fiii \u015fi nepo\u0163ii lor au luat cu asalt \u0163ara pun\u00e2nd st\u0103p\u00e2nire pe ea \u015fi ini\u0163iind jaful na\u0163ional continuat p\u00e2n\u0103 azi. \u00cempins de gustul puterii \u015fi practic\u00e2nd un patriotism de bun\u0103 credin\u0163\u0103, dar defensiv, primul pre\u015fedinte ales cu natural\u0103 \u015fi zdrobitoare majoritate dintre cadrele celui dint\u00e2i \u201ebazin\u201c, a tolerat \u2013 n-a \u201epatronat\u201c, cum excesiv \u00eei scap\u0103 Alinei Mungiu-Pippidi! \u2013 acel faimos \u201ecapitalism de cumetrie\u201c despre care tot el, primul, a vorbit, denun\u0163\u00e2ndu-l: l-a \u201edenun\u0163at\u201c cu gura, l\u0103s\u00e2ndu-i m\u00e2na liber\u0103. Efectele sunt irecuperabile. La r\u00e2ndu-le, desprin\u015fi silit de realit\u0103\u0163ile societ\u0103\u0163ii de dincolo de gratii, b\u0103tr\u00e2ni \u015fi acri\u0163i, pe drept cuv\u00e2nt, de stagiile petrecute \u00een celule, de\u0163inu\u0163ii politici \u015fi cei g\u0103si\u0163i disponibili n-au constituit o alternativ\u0103 real\u0103 \u015fi viabil\u0103 pentru re\u00eenfiin\u0163atele \u201epartide istorice\u201c dup\u0103 cum s-a v\u0103zut. \u00cempreun\u0103 cu interlocutorul ei, Alina Mungiu-Pippidi, medicinist\u0103 trecut\u0103 \u00een adolescen\u0163\u0103 \u015fi \u00een prima tinere\u0163e pe la Socola ie\u015fean\u0103 unde, \u00een timpul g\u0103rzilor numeroase \u015fi lungi, \u00eencepe \u201es\u0103 cunoasc\u0103 poporul rom\u00e2n\u201c (!), deceleaz\u0103 \u015fi execut\u0103 cu s\u00e2nge rece marile erori, fatale, din timpul exercit\u0103rii efective \u015fi alternative a puterii de c\u0103tre cele dou\u0103 tabere pline cu oameni at\u00e2t de diferi\u0163i \u015fi proveni\u0163i din \u201ebazine\u201c contradictorii \u015fi opuse: dar egale \u00een efectele pe care evolu\u0163ia lor a avut-o asupra Rom\u00e2niei, al c\u0103rei noroc continu\u0103 s\u0103 vin\u0103 mai cu seam\u0103 din \u201emonitorizare\u201c, dec\u00e2t din \u201eautoconducere\u201c. Privind realit\u0103\u0163ile Rom\u00e2niei mai mult dinspre \u201emonitorizare\u201c dec\u00e2t din unghiul \u201eautoconducerii\u201c decorative \u015fi corupte, \u015fansele unei asemenea c\u0103r\u0163i de a deveni \u201ecartea anului 2014\u201c sunt minime: vor fi destui \u201ecititori indigna\u0163i\u201c de analizele \u015fi judec\u0103\u0163ile ei, iar elita \u00ee\u015fi va trece probabil indignarea prin sita sub\u0163ire a ironiilor condescendente \u015fi persiflatoare sau, pur \u015fi simplu, t\u0103c\u00e2nd-o \u015fi l\u0103s\u00e2nd-o \u00eentre c\u0103r\u0163ile necitite. Specialist\u0103 \u00een \u201etranzi\u0163ie\u201c \u015fi \u201ecorup\u0163ie\u201c, Alina Mungiu e un \u201efilozof de teren\u201c, un politolog care a f\u0103cut anchete sociologice edificatoare, \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi peste hotare, care vine cu idei demne de toat\u0103 aten\u0163ia cu privire la \u201eciocnirea civiliza\u0163iilor\u201c \u015fi a conflictelor religioase din lumea de azi \u015fi are, cu alte cuvinte, o privire cuprinz\u0103toare, contextual\u0103, \u00een care un loc central \u00eel ocup\u0103 pledoaria asupra competen\u0163elor necesare \u00eentr-o \u201eepoc\u0103 de tranzi\u0163ie\u201c unde politica de clan blocheaz\u0103 indefinit accesul competen\u0163ei reale \u00een \u201eafacerile\u201c interne \u015fi externe ale \u0163\u0103rii. \u00cen pofida excesului de \u201epersonalitate\u201c sensibil \u00een unele p\u0103r\u0163i ale lungului dialog cu Vartan Arachelian, autoarea istoriei supra\u00eenc\u0103rcate cu Evangheli\u015ftii s\u0103i ridica\u0163i \u00een sl\u0103vi de unii \u015fi blama\u0163i de al\u0163ii, are puterea impar\u0163ialit\u0103\u0163ii \u00een judec\u0103\u0163ile sale \u015fi, bun psiholog \u015fi sociolog, \u00een\u0163elege multe, f\u0103r\u0103 a tolera intolerabilul. A avut \u201econflicte\u201c cu oameni importan\u0163i, dispute aprinse cu unii dintre cei trecu\u0163i prin func\u0163ii decisive \u00een stat ori cu sezonieri \u201etovar\u0103\u015fi de drum\u201c ai s\u0103i: le spune deschis tuturor acestora ceea ce crede c\u0103 e bun sau r\u0103u \u00een ceea ce sus\u0163in sau \u00eentreprind. M\u0103sura \u015fi echilibrul ra\u0163ional fac, \u00een cele din urm\u0103, cas\u0103 bun\u0103 cu temperamentul acestei \u201elupt\u0103toare\u201c bine temperate. Primul pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei postcomuniste se bucur\u0103 \u00een ochii \u201estr\u0103inei\u201c de o privire lucid\u0103, dreapt\u0103, comprehensiv\u0103 \u015fi neconcesiv\u0103. Spre deosebire de Ceau\u015fescu, un \u201eutopist\u201c periculos \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, funest, Ion Iliescu e un ra\u0163ionalist capabil s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u00e3 admit\u0103 e\u015fecul unei iluzii despre care a crezut un moment c\u0103 ar fi fost \u201e\u00eentinat\u0103\u201c. De\u015fi \u201ea evoluat\u201c, \u201edin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd la el scoate capul un fel de natur\u0103 foarte brutal\u0103 a puterii. Vrea s\u0103 acapareze decizia \u015fi nu se uit\u0103 la mijloace\u201c. I-a fost fric\u0103 de o \u201einterven\u0163ie\u201c \u015fi, de fric\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eencheie, \u201edin patriotism\u201c, un tratat de prietenie cu Moscova: \u201eAm fost singurii care am f\u0103cut a\u015fa ceva\u201c \u2013 conchide ea asupra unui purt\u0103tor al fricii seculare de marele vecin de la R\u0103s\u0103rit. Merge mai departe \u015fi, fapt neobi\u015fnuit \u00een climatul maniheist autohton, recunoa\u015fte cu franche\u0163e \u201efa\u0163a asta civilizat\u0103 \u2013 pe care eu o cred real\u0103. S\u0103 ne uit\u0103m, de exemplu, la via\u0163a lui personal\u0103 \u015fi s\u0103 ne uit\u0103m apoi la pre\u015fedin\u0163ii de dup\u0103 el: Iliescu a fost un exemplu \u00een via\u0163a lui personal\u0103, ca pre\u015fedinte\u201c. Nuan\u0163ate, asemenea judec\u0103\u0163i fixeaz\u0103 un rol \u00een istorie, cu luminile \u015fi umbrele lui, dincolo de partizanatul \u00eengust \u015fi meschin. P\u0103cat c\u0103 omul, auster \u015fi f\u0103r\u0103 repro\u015f \u00een via\u0163a lui personal\u0103, a \u00eenchis ochii ascunz\u00e2nd, sub z\u00e2mbetul s\u0103u larg, cu intolerabil\u0103 toleran\u0163\u0103, celebrul \u201ecapitalism de cumetrie\u201c de el \u00eensu\u015fi \u201edemascat\u201c! Nici oamenii Opozi\u0163iei ori ai \u201esociet\u0103\u0163ii civile\u201c nu scap\u0103 dreptei judec\u0103\u0163i a partenerei de dialog a lui Vartan Arachelian. Astfel, Corneliu Coposu, Seniorul \u015fi martirul pu\u015fc\u0103riilor comuniste, ultimul mare model din istoria politic\u0103 a modernit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, prime\u015fte omagiul cuvenit \u015fi, totodat\u0103, adaosul pe care cei care scriu istoria nu-l vor putea ocoli: \u201eMoartea lui Coposu \u2013 se \u00eencumet\u0103 s\u0103 spun\u0103 contextual \u015fi plin\u0103 de repro\u015f la adresa contemporanilor \u2013 a adus un capital de simpatie opozi\u0163iei de atunci. Moartea lui a adus ceea ce dorea lumea ostil\u0103 democra\u0163iei la noi: dispari\u0163ia ultimilor de\u0163inu\u0163i politici din politic\u0103 \u015fi intrarea lor \u00een patrimoniu, c\u0103 de\u0163inu\u0163ii politici sunt foarte buni dac\u0103 sunt mor\u0163i. Nu mai sunt aici ca s\u0103 ne deranjeze, devin ni\u015fte str\u0103mo\u015fi buni de pus \u00een vitrin\u0103. Cam asta s-a realizat cu moartea lui Coposu.
\nTrebuie zis, pe de alt\u0103 parte, c\u0103, de\u015fi Coposu e un mit \u015fi un model moral, a fost complet ineficient \u00een a construi un PN\u0162CD care s\u0103 conteze. El era anturat de oameni infiltra\u0163i, slabi, securi\u015fti. \u015ei, oricum, dup\u0103 el n-a mai fost nici un lider de statura lui \u015fi partidul a mers direct c\u0103tre catastrofa din 2000\u201c. Adev\u0103ruri crude, poate prematur emise, dar exacte \u00een esen\u0163a lor istoric\u0103 \u015fi uman\u0103. Nu-i vina lui Corneliu Coposu c\u0103 pierise electoratul interbelic compatibil cu marile lui idealuri \u015fi cu modelul pe care-l \u00eentruchipa str\u0103lucit acest ilustru fiu al Blajului \u015fi al \u015ecolii Ardelene. Cititorul va g\u0103si \u00een paginile Tranzi\u0163iei destule \u2013 de nu chiar toate! \u2013 nume care au r\u0103s\u0103rit din trecut ori de te miri unde \u00een acest interval confuz\u00a0 \u015fi contradictoriu pe scena public\u0103 din Rom\u00e2nia. Mai nimeni nu lipse\u015fte: de la plagiatorul, \u201eb\u0103iatul \u00eempins de al\u0163ii \u00een lume\u201c ori \u201ejuc\u0103torul\u201c acvatic, aventuros \u015fi aventurist de la Cotroceni \u015fi p\u00e2n\u0103 la noua \u201eMata Hari\u201c a zilelor noastre expus\u0103 pe toate ecranele, ori \u201ebietul\u201c t\u00e2n\u0103r care \u201est\u0103tea pe marginea scaunului lui Gaddafi ca un b\u0103iat cuminte \u015fi \u00eei z\u00e2mbea\u201c! Evident, nu se va bucura de aplauze evocatoarea unei \u00eentregi galerii de personaje ineficiente \u015fi incompetente, cel pu\u0163in incomodate dac\u0103 nu revoltate c\u0103 istoria nu se gr\u0103be\u015fte s\u0103-i re\u0163in\u0103 \u00een paginile ei\u2026 C\u0103l\u0103toare la propriu \u015fi la figurat, copil\u0103ria Alinei Mungiu-Pippidi \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103 a fost o copil\u0103rie fericit\u0103. Nu s-a n\u0103scut \u00eentr-o \u201ecas\u0103\u201c comunist\u0103, ci \u201ecasa \u00een care m-am n\u0103scut a fost casa lui Stere, casa \u00een care s-a n\u0103scut Via\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103. Stere era foarte iubit la mine \u00een familie, nu doar pentru c\u0103 st\u0103team \u00een casa lui, cas\u0103 destul de frumoas\u0103, cu observator astronomic, cu un parc superb, o cas\u0103 normal\u0103, cu gr\u0103din\u0103 normal\u0103, ar\u0103t\u00e2nd foarte departe de spa\u0163iul \u0103sta colectivist din blocuri; \u015fi la trei minute de bojdeuca lui Creang\u0103\u201c. O copil\u0103rie fericit\u0103, \u201ecu o gr\u0103mad\u0103 de animale. Noi consideram c\u0103 dac\u0103 botez\u0103m un animal, animalul respectiv nu mai poate fi sacrificat. Dac\u0103 f\u0103cea cineva gre\u015feala s\u0103-i aduc\u0103 tat\u0103lui meu, care era doctor, vreun animal pentru sacrificat, eu \u015fi fratele meu ne repezeam \u015fi imediat \u00eei d\u0103deam dou\u0103 nume animalului, dup\u0103 care el devenea membru al familiei\u2026\u201c \u00cen gr\u0103dina lui Stere, ea \u201ecoabiteaz\u0103 cu p\u0103s\u0103rile… p\u0103s\u0103rile zburau liber\u201c. Din \u201eobservatorul astronomic\u201c al Paradisului din gr\u0103dina lui Stere privirea se ridica \u00eenspre stele: comunismul era jos, \u00een \u201eblocurile colectiviste\u201c. Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd \u201estr\u0103ina\u201c de comunism mai cre\u015fte, ea \u00eencepe s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 \u0163ara real\u0103 \u015fi poporul care o locuie\u015fte: nu-i un popor de \u00eengeri \u015fi de stele. Absolvent\u0103 a Medicinei, \u201ecade\u201c din observatorul atronomic \u00een clinica de la Socola, \u00een \u201eg\u0103rzile\u201c de noapte, unde \u201eam ajuns s\u0103 intervievez oameni c\u0103rora le f\u0103ceam foaia de observa\u0163ie; p\u00e2n\u0103 n-aveau s\u0103-mi povesteasc\u0103 necazurile lor n-aveam s\u0103 cunosc Rom\u00e2nia real\u0103 din comunism… Asta mi-a dat spitalul. Toat\u0103 sociologia mea a venit din medicin\u0103 \u015fi psihiatrie. C\u00e2nd am ajuns la Socola \u015fi am \u00eenceput s\u0103 dau antidepresive oamenilor care erau deprima\u0163i c\u0103 n-aveau salarii (\u015fomajul mascat devenise frecvent spre finele regimului, sau femeilor care nu aveau bani s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103 copiii pe care Ceau\u015fescu le obligase s\u0103-i fac\u0103: atunci a fost prima mea imersiune \u00een lumea real\u0103\u201c. \u015ei a r\u0103mas \u00een aceast\u0103 lume, \u00een pofida \u00eencerc\u0103rilor de \u201eevaziune\u201c literar\u0103 din Evangheli\u015ftii \u015fi, mai \u00eenainte, dintr-un roman, Ultima cruciad\u0103, care, dup\u0103 cum \u00eel poveste\u015fte, mi l-a evocat pe t\u00e2n\u0103rul Nicolae Iorga \u015fi teza lui de doctorat despre un mare \u201eeuropean\u201c de pe la 1400 din regatul medieval al Lugsinanilor, cancelarul Ciprului, \u201ePhilippe de M\u00e9zi\u00e8res 1327-1405 croisade au XIV si\u00e8cle\u201c, Paris, Librairie Emil Buillon \u00e9diteur 1896 (Bibliotheque de l\u2019\u00c9cole des Hautes \u00c9tudes): romanul Alinei Mungiu con\u0163ine \u015fi el o ultim\u0103 cruciad\u0103 pentru Europa, ca aceea visat\u0103 ca un ideal imposibil de t\u00e2n\u0103rul istoric romantic rom\u00e2n \u2013 idealul unei Fran\u0163e a Ciprului dup\u0103 ce otomanii cuceriser\u0103 Constantinopolul. \u201e\u00cen romanul ei \u2013 explic\u0103 autoarea \u2013 eroii \u00eencearc\u0103 s\u0103 duc\u0103 la cap\u0103t o misiune altruist\u0103 prin care s\u0103 nu lase Rom\u00e2nia \u015fi zona asta s\u0103 cad\u0103 \u00een Est. Am dezgropat de pe undeva un personaj medieval, f\u0103cuse parte din anturajul unui diplomat vene\u0163ian, \u00eempreun\u0103 cu care mersese s\u0103 negocieze ultima cruciad\u0103 cam prin timpul lui \u015etefan cel Mare \u2013 unul din proiectele de cruciad\u0103 care nu s-au mai f\u0103cut, dup\u0103 c\u0103derea Constantinopolului, \u00eentr-o ultim\u0103 \u00eencercare de a-i \u00eempinge pe turci \u00eenapoi… Trebuie s\u0103 ai 20 de ani ca s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la a\u015fa ceva, s\u0103 \u00eencerci s\u0103 prinzi istoria din urm\u0103 \u015fi s\u0103 o \u00eentorci\u201c. Exact asta f\u0103cea N. Iorga la 24 de ani, c\u00e2nd \u00eencerca, evoc\u00e2ndu-l\u00a0 pe Philippe M\u00e9zi\u00e8res din Cipru, \u201es\u0103 prind\u0103 istoria din urm\u0103 \u015fi s\u0103 o \u00eentoarc\u0103\u201c: aidoma cancelarului francez al Ciprului medieval, autoarea Ultimei cruciade alearg\u0103 precum o veritabil\u0103 cruciat\u0103, prin toat\u0103 Europa, la Paris, Londra sau Berlin\u00a0 \u015fi mai departe la New York, Cambridge, ori \u00een Bosnia \u015fi Croa\u0163ia \u00een c\u0103utarea unor \u201ealia\u0163i\u201c (\u201ealian\u0163\u0103 european\u0103\u201c) pentru salvarea idealului europenist amenin\u0163at azi, ca \u015fi \u00een veacul al XIV-lea al lui \u015etefan cel Mare, de o nou\u0103 \u015fi pustiitoare n\u0103v\u0103lire a barbarilor, al\u0163ii dec\u00e2t atunci. Sub presiunea urgen\u0163ei \u015fi a ra\u0163iunii militante, autoarea noastr\u0103, \u201ecruciata\u201c Alina Mungiu, a p\u0103r\u0103sit deocamdat\u0103 \u201eevaziunea\u201c literar\u0103 \u00een schimbul sociologiei \u015fi filozofiei politice. \u00cens\u0103, cum istoria nu poate fi prins\u0103 din urm\u0103 \u015fi nici \u00eentoars\u0103 \u00eenapoi dec\u00e2t \u00een fic\u0163iuni literare, e de b\u0103nuit c\u0103, a\u015fa cum promite \u00een pasionantul ei dialog cu Vartan Arachelian, dup\u0103 pensie autoarea Ultimei Cruciade va relua firul rupt al voca\u0163iei cu care i s-a p\u0103rut c\u0103 a ie\u015fit din gr\u0103dina cu observator astronomic al lui Stere \u015fi din casa lui Iorga, voca\u0163ia literar\u0103: \u201e\u00cen tranzi\u0163ia asta \u2013 se resemneaz\u0103 s\u0103 spun\u0103 \u2013 eu am \u00eenv\u0103\u0163at cel pu\u0163in trei meserii noi, de manager, de ziarist de televiziune \u015fi de politolog, \u015fi am trecut de la rom\u00e2n\u0103 la englez\u0103, a\u015fa c\u0103 literatura nu a mai avut loc, r\u0103m\u00e2ne pentru la pensie\u2026\u201c. Nu e, cum vedem, o ruptur\u0103 \u015fi o renun\u0163are, ci doar o am\u00e2nare: p\u00e2n\u0103 atunci \u201ecruciada\u201c continu\u0103 c\u00e2t \u015fi tranzi\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Un \u201eterapeut\u201c excelent al bolilor tranzi\u0163iei prin care trece iar\u0103\u015fi societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een primul sfert de secol din noul mileniu este Alina Mungiu-Pippidi \u00eentr-un lung dialog cu Vartan Arachelian, el \u00eensu\u015fi un jurnalist eminent atras \u00een c\u0103r\u0163ile pe care le-a scris p\u00e2n\u0103 acum de \u201eepocile de tranzi\u0163ie\u201c din istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei. Preg\u0103tit\u0103 \u015fi ap\u0103rut\u0103… Cite\u0219te mai mult »Ultima cruciat\u0103…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[7966,13709],"class_list":["post-22677","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-alina-mungiu-pippidi","tag-dialog-cu-vartan-arachelian"],"views":2211,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22677","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22677"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22677\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22677"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22677"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22677"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}