{"id":22651,"date":"2015-03-05T14:33:09","date_gmt":"2015-03-05T12:33:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22651"},"modified":"2015-03-05T14:33:09","modified_gmt":"2015-03-05T12:33:09","slug":"harnicul-popor-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/harnicul-popor-roman\/","title":{"rendered":"Harnicul popor rom\u00e2n"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Exista \u00een copil\u0103ria mea o lozinc\u0103 scris\u0103 pe garduri, pe pancartele de pe marginea drumurilor, pe anumite cl\u0103diri. De c\u00e2te ori o vedeam, r\u0103m\u00e2neam locului, buim\u0103cit\u0103. \u201eTr\u0103iasc\u0103 harnicul popor rom\u00e2n!\u201c se putea citi peste tot. \u015ei, deoarece copiii au acces la sensul prim al cuvintelor, nu \u00een\u0163elegeam deloc cum st\u0103 treaba. Adic\u0103 celelalte popoare, care nu sunt la fel de harnice ca rom\u00e2nii, s\u0103 moar\u0103? Adic\u0103 de ce unele popoare sunt mai harnice \u015fi altele mai puturoase? \u015ei care anume sunt cele puturoase, care, potrivit \u00eendemnului, nu aveau de ce s\u0103 tr\u0103iasc\u0103?<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Locuiam \u00een Ardeal, \u00eentr-o zon\u0103 multina\u0163ional\u0103. Te uitai pe geamul de la buc\u0103t\u0103rie, vedeai \u00een curtea lui Balogh n\u00e9ni, cea cu patru copii \u015fi cu so\u0163ul \u00eentors de pe front olog. Te uitai pe geamul de la dormitor \u015fi vedeai \u00een curtea unchiului Hermann \u015fi a lui tante Irene. Balogh n\u00e9ni era de diminea\u0163a p\u00e2n\u0103 seara numai o zdroab\u0103. Alerga la curtea de p\u0103s\u0103ri s\u0103 le dea gr\u0103un\u0163e, culegea ribizli din gr\u0103din\u0103 \u015fi f\u0103cea o zup\u0103, \u00eentindea rufele la uscat, mesteca cu un melesteu fiertura pentru porc \u015fi c\u0103ra l\u0103turile la \u00eengr\u0103ditura godacului, le d\u0103dea copiilor de m\u00e2ncare, \u00ee\u015fi primenea b\u0103rbatul, c\u00e2rpea hainele tuturor, aducea de la f\u00e2nt\u00e2n\u0103 g\u0103le\u0163i de ap\u0103, pe care o \u00eenc\u0103lzea \u00een cazane \u015fi-\u015fi sp\u0103la sear\u0103 de sear\u0103 copiletul, \u00eentr-o copaie numai aburi, din care ie\u015feau unui dup\u0103 altul str\u0103lucitori \u015fi cura\u0163i. Balogh n\u00e9ni era unguroaic\u0103. Si totu\u015fi nu mi se p\u0103rea deloc c\u0103 ar fi fost puturoas\u0103. Ba, din punctul meu de vedere, ea avea tot dreptul s\u0103 \u201etr\u0103iasc\u0103\u201c, ca \u015fi harnicul popor rom\u00e2n, fiindc\u0103 muncea de-i mergeau fulgii.<br \/>\nDe cealalt\u0103 parte a cur\u0163ii, de cum se cr\u0103pa de ziu\u0103, Hermann baci \u015fi cu tante Irene deschideau u\u015file z\u0103vor\u00e2te cu \u0163\u00e2\u0163\u00e2ni din fier \u015fi intrau \u00een atelierul de fabricat sfoar\u0103. Erau singurii care \u015ftiau s\u0103 fac\u0103 sfoar\u0103 c\u00e2t \u0163inea valea Crasnei. Aveau \u00een \u00eenc\u0103perea \u00eentunecat\u0103 fel de fel de unelte, de sp\u0103lat materialul, de d\u0103r\u0103cit, de r\u0103sucit. Cu partea asta se ocupa tante Irene. Unchiul Herman ie\u015fea din atelier cu o ma\u015fin\u0103rie \u00eenalt\u0103, cu ni\u015fte ro\u0163i suprapuse, pe care le manevra cu piciorul, ap\u0103s\u00e2nd pe-o pedal\u0103. Introducea sfoara prin fel de fel de orificii, ba o \u00eengro\u015fa, ba o sub\u0163ia, dup\u0103 cerin\u0163\u0103. Eu treceam gardul altal, adic\u0103 dincolo, la ei, fiindc\u0103 m\u0103 trimitea bunica. \u201eDu-te \u015fi mai ascult\u0103-i \u015fi tu cum vorbesc, mai \u00eenva\u0163\u0103 de la ei nem\u0163e\u015fte, c\u0103 e bine s\u0103 \u015ftie omul mai multe limbi\u201c. Pe la ora opt, \u00een fa\u0163a por\u0163ilor lor, \u00eencepeau s\u0103 se opreasc\u0103 \u00een \u015fir c\u0103ru\u0163ele. Veneau oameni p\u00e2n\u0103 \u015fi de peste muntele Plopi\u015f s\u0103 cumpere sfoar\u0103. Mai sub\u0163ire, mai groas\u0103. Nimeni nu \u015ftia s\u0103 fac\u0103 una de o calitate mai bun\u0103. Nici un cump\u0103r\u0103tor nu r\u0103m\u00e2nea f\u0103r\u0103 marf\u0103. Unchiul Hermann \u015fi tante Irene erau nem\u0163i. Nici despre ei nu mi se p\u0103rea deloc c\u0103 s-ar fi putut spune c\u0103 erau puturo\u015fi. Atunci de ce adic\u0103 numai \u201eharnicul popor rom\u00e2n\u201c s\u0103 tr\u0103iasc\u0103?<br \/>\nMi-am adus aminte de toate aceste istorii citind de cur\u00e2nd un comentariu pe internet. Cred c\u0103, de\u015fi te iau uneori frigurile, e bine din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd s\u0103 citim nu numai articolele, ci \u015fi comentariile la care au dreptul \u201edemocratic\u201c to\u0163i cei care au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 apese pe butoanele computerului \u015fi ca atare pot s\u0103-\u015fi exprime punctul de vedere. Din articol ca din articol, dar \u00een mod cert din aceste comentarii reu\u015fe\u015fti s\u0103-\u0163i dai seama care e \u201estarea na\u0163iunii\u201c.<br \/>\nComentariile care m-au inspirat se refereau la un articol despre situa\u0163ia Greciei. Situa\u0163ie care, pentru orice om care \u201esimte\u201c politic, \u00eenseamn\u0103 de fapt c\u0103 se zdruncin\u0103 Europa din temelii. Noul guvern din Atena a avut curajul s\u0103 spun\u0103 ceea ce de fapt g\u00e2ndesc to\u0163i cei care g\u00e2ndesc, c\u0103 mai \u00eent\u00e2i e omul \u015fi apoi e banul. \u015ei au avut curajul s-o spun\u0103 r\u0103spicat, sprijinindu-se nu pe politikie, ci pe confruntare direct\u0103. Zilele c\u00e2t s-au tot \u00eent\u00e2lnit mini\u015ftrii de finan\u0163e din \u0163\u0103rile europene au oferit material imagistic demn de studiat pe toate planurile existen\u0163iale. Pornind de la profesionism \u015fi expertiz\u0103 economic\u0103. Care s-a dovedit c\u0103 pot ap\u0103rea \u015fi \u00een sud, nu numai \u00een nord. \u015ei la oameni mai tineri \u015fi plini de carism\u0103, nu numai la bo\u015forogi sau tipi cu facies \u00eenghe\u0163at. S-a \u00eentrev\u0103zut astfel posibilitatea ca pentru solu\u0163ionarea crizelor financiare care zguduie continentul s\u0103 existe \u015fi o a doua solu\u0163ie. Iar aceast\u0103 solu\u0163ie poate fi exprimat\u0103 \u015fi cu curaj, nu numai cu slug\u0103rnicie. De ni\u015fte oameni cu stil diurn, \u00een c\u0103m\u0103\u015fi \u015fi f\u0103r\u0103 cravat\u0103, nu numai de cei pe care ne-am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103-i vedem \u00eenv\u00e2rtind finan\u0163ele lumii \u00een \u0163inute de mort. Dac\u0103 cite\u015fti presa interna\u0163ional\u0103 vezi cum de la un ziar la altul, de la o orientare la alta, faptele prezentate difer\u0103. Printre domnii cu man\u015fete a ap\u0103rut st\u00e2nga radical\u0103. \u015ei dreapta nu poate s\u0103 reziste la nici o \u00eenfr\u00e2ngere. Iar atunci c\u00e2nd este pus\u0103 \u00een fa\u0163a unei alternative, simte cel pu\u0163in nevoia s\u0103 m\u00e2ng\u00e2ie cu condescenden\u0163\u0103 pe cap. Culmea este c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi titlurile articolelor dovedesc acest lucru. \u0162\u0103rile europene, se spune, \u015fi Grecia. Poftim? Sau mini\u015ftrii de Finan\u0163e din \u0163\u0103rile europene \u015fi Grecia. Poftim? Dar Grecia unde e a\u015fezat\u0103, de vorbim despre ea ca \u015fi c\u00e2nd ar fi dup\u0103 cas\u0103? Exist\u0103 o infinit\u0103 superioaritate pe care i-a dat-o Europei de nord colonialismul, fascismul \u015fi planul Marshall. Omul de\u015ftept care e doamna Merkel simte acest lucru \u015fi \u015ftie c\u0103 nu poate pierde. Pare cea care cump\u0103ne\u015fte cel mai bine lucrurile, fiindc\u0103 \u00een\u0163elege despre ce este vorba. \u015ei \u015ftie c\u0103 riscul cu grecii e mare. Grecul nu-i neam de slug\u0103. Ia s\u0103 vedem \u00eens\u0103 ce \u00een\u0163eleg \u201ecomentatorii\u201c articolelor de pe internetul din Rom\u00e2nia. \u201ePuturo\u015fii de greci!\u201c. Poftim? \u201eS\u0103-i zv\u00e2rlim din Europa!\u201c. Poftim? Adic\u0103 ce poftim, e limpede c\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 edi\u0163ie, avem acela\u015fi text, adus de data asta la zi. Nimic altceva dec\u00e2t tot \u201eTr\u0103iasc\u0103 harnicul popor rom\u00e2n!\u201c, doar c\u0103 atunci priveam z\u00e2mb\u0103re\u0163i spre Est, la fratele de la R\u0103s\u0103rit, pe c\u00e2nd acum privim z\u00e2mb\u0103re\u0163i spre Vest \u015fi ne l\u0103\u0163im z\u00e2mbetul p\u00e2n\u0103 peste Ocean.<br \/>\nScriu cu durere aceste lucruri, fiindc\u0103 \u00een Grecia tr\u0103im o criz\u0103 umanitar\u0103. \u015ei \u0163in minte cum s-au purtat grecii c\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia, \u00een deceniul al nou\u0103lea al secolului trecut era criz\u0103 umanitar\u0103. \u015ein minte c\u0103 se trimteau pachete cu ce vrei \u015fi nu vrei tuturor cunoscu\u0163ilor din Rom\u00e2nia. Era un convoi non stop, se trimiteau haine pentru copii, cafea, dulciuri. Familia mea greceasc\u0103 \u00eemi expedia prin toate mijloacele, f\u0103r\u0103 ca \u00eenc\u0103 s\u0103 m\u0103 cunoasc\u0103, \u00eembr\u0103c\u0103minte, t\u0103vi \u00eentregi de baclavale \u015fi cataifuri, cafea pentru tot neamul. So\u0163ul meu, c\u00e2nd venea \u00een Rom\u00e2nia, aduna tot copiletul de pe strada noastr\u0103, \u00eel a\u015feza la mas\u0103, \u00eei preg\u0103tea ce\u015ftile de cacao, \u00eei turna suc \u00een pahare, \u00eei aducea lapte praf, la plecare le trimitea c\u00e2te ceva \u015fi pentru cei de acas\u0103. \u201eA venit grecul!\u201c, se d\u0103dea semnal pe strada din dreptul bisericii Sfin\u0163ii Apostoli. \u015ei se adunau to\u0163i ca la praznic la u\u015fa noastr\u0103, iar \u201egrecul\u201c nu avea bucurie mai mare dec\u00e2t s\u0103-i cadoriseasc\u0103. \u201eStiu ce \u00eenseamn\u0103, spunea. Am trecut \u015fi noi, grecii, prin perioade grele. \u015ei cine a tr\u0103it o dat\u0103 s\u0103r\u0103cia \u015fi umilin\u0163a nu uit\u0103\u201c.<br \/>\nAdic\u0103, unii nu uit\u0103. Al\u0163ii, se simt, d\u00e2n\u015fii, st\u0103p\u00e2nii Europei (poftim?) \u015fi \u00ee\u015fi \u201eazv\u00e2rl\u201c afar\u0103 din ea vecinii afla\u0163i la ananghie. Mult\u0103 nes\u0103buin\u0163\u0103 poate s\u0103 produc\u0103 prostia din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Noroc de cei care nu vin cu ea \u00een atingere. Noroc c\u0103 omul cu respect de sine nu apleac\u0103 urechea la vorbe dup\u0103 ureche. \u015ei nici nu-\u015fi pierde vremea citind comentarii pe internet. Sau, dac\u0103 i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o dat\u0103, a \u00een\u0163eles despre ce este vorba. \u015ei s-a lecuit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Exista \u00een copil\u0103ria mea o lozinc\u0103 scris\u0103 pe garduri, pe pancartele de pe marginea drumurilor, pe anumite cl\u0103diri. De c\u00e2te ori o vedeam, r\u0103m\u00e2neam locului, buim\u0103cit\u0103. \u201eTr\u0103iasc\u0103 harnicul popor rom\u00e2n!\u201c se putea citi peste tot. \u015ei, deoarece copiii au acces la sensul prim al cuvintelor, nu \u00een\u0163elegeam deloc cum st\u0103 treaba. Adic\u0103 celelalte popoare, care&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/harnicul-popor-roman\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Harnicul popor rom\u00e2n<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-22651","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":996,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22651","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22651"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22651\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22651"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22651"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22651"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}