{"id":22649,"date":"2015-03-05T14:32:13","date_gmt":"2015-03-05T12:32:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22649"},"modified":"2015-03-05T14:32:13","modified_gmt":"2015-03-05T12:32:13","slug":"monumente-de-arta-in-cuvinte-si-in-imagini","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/monumente-de-arta-in-cuvinte-si-in-imagini\/","title":{"rendered":"Monumente de art\u0103 \u00een cuvinte \u015fi \u00een imagini"},"content":{"rendered":"

A\u015fezat pe o carte, numele profesorului Neagu Djuvara este o garan\u0163ie a succesului de libr\u0103rie \u015fi de stim\u0103, decanul de v\u00e2rst\u0103 al istoricilor, politologilor, c\u0103rturarilor rom\u00e2ni de ast\u0103zi ar\u0103t\u00e2nd, la v\u00e2rsta sa, o luciditate sclipitoare, o memorie f\u0103r\u0103 cusur \u015fi o limpezime a spusului\/scrisului\u00a0 pe drept cuv\u00e2nt admirabile, cuceritoare. Aprecieri care se confirm\u0103, cu asupra de m\u0103sur\u0103, \u015fi la lectura \u00eensemn\u0103rilor l\u0103muritoare la albumul M\u0103n\u0103stirile din Bucovina. C\u0103l\u0103torie fotografic\u0103 de C\u0103t\u0103lin D. Constantin. Editura Peter Pan ART, 2014.<\/strong> <\/em>
\nDe fapt, \u015fi pe bun\u0103 dreptate, \u201emonumentele de arhitectur\u0103\/de art\u0103 medieval\u0103\u201c \u2013 cum eram for\u0163a\u0163i s\u0103 zicem, \u00een anii comunismului, c\u00e2nd venea vorba despre edificiile de cult din nordul Moldovei (\u015fi aceasta era o cerin\u0163\u0103 a cenzurii, pentru a evita Bucovina), au f\u0103cut obiectul mai multor albume de art\u0103, \u00een osebite timpuri, ele \u2013 m\u0103n\u0103stirile \u2013 constituind \u201eperla coroanei\u201c, nimbul artei rom\u00e2ne\u015fti a acelei vremi, intr\u00e2nd triumfal \u00een patrimoniul cultural universal (e.g. M. Vorone\u0163, din 1993).
\nCeea ce singularizeaz\u0103 albumul cuprinz\u00e2nd fotografiile lui C\u0103t\u0103lin D. Constantin \u015fi comentariile lui Neagu Djuvara este calitatea cu totul remarcabil\u0103 at\u00e2t a imaginilor foto, c\u00e2t \u015fi a noti\u0163elor istoricului de art\u0103 \u015fi iubitorului de frumos care este profesorul Djuvara. F\u0103r\u0103 s\u0103 fac\u0103 exces de erudi\u0163ie, cum de altfel ne-a obi\u015fnuit din toate interven\u0163iile sale, orale \u2013 interviuri, emisiuni radio sau TV \u2013 sau scrise \u2013 studii de istorie, amintiri, sinteze, comentatorul puncteaz\u0103 cu precizie datele istorice strict necesare pentru plasarea monumentelor in discu\u0163ie \u00een timpul c\u0103ruia \u00eei apar\u0163in, ctitori, zugravi, restauratori, continuatori etc., re\u0163ine detalii care altminteri scap\u0103 privitorului-turist, adaug\u0103 mici povestiri anecdotice precum aceea despre Hatmanul Luca Arbore \u201et\u0103iat\u201c, \u00eempreun\u0103 cu fiii s\u0103i,\u00a0 de n\u0103prasnicul \u015etef\u0103ni\u0163\u0103-Vod\u0103, \u201eViforul\u201c, ajuns domn deplin, la 17 ani, sau despre \u201eru\u015finarea\u201c doamnei lui Ieremia Movil\u0103 de c\u0103tre \u201ep\u0103g\u00e2n\u201c, \u00een urma \u00eencerc\u0103rii nereu\u015fite de a-l \u0163ine pe tron pe fiul ei, Alexandru: \u201eCer\u00e2nd ni\u015fte foarfeci \u015fi-a t\u0103iat o \u015fuvi\u0163\u0103 de p\u0103r, rug\u00e2nd boierii s-o pun\u0103 pe lespedea de morm\u00e2nt a lui Ieremia vod\u0103. A fost dus\u0103 apoi la Constantinopol \u2013 scrie istoricul \u00een comentariul la m\u0103n\u0103stirea Sucevi\u0163a\u00a0 \u2013 , s\u0103 fie turcit\u0103 \u00een haremul sultanului\u201c, informa\u0163ie care, dac\u0103 ar fi cunoscut\u0103 telespectatoarelor serialului turcesc \u201eSuleiman Magnificul\u201c, i-ar spori atractivitatea.
\nCu modestie, c\u0103rturarul \u00ee\u015fi declin\u0103 calitatea de critic de art\u0103, dar \u015fi-o asum\u0103 pe aceea de \u201eiubitor de frumos \u015fi de atmosfera vremilor trecute\u201c. Atmosfer\u0103 pe care o recompune cu mijloace simple, dar ad\u00e2nc vorbitoare. Iar istoricul \u2013 istoric se pune \u00een slujba criticului de art\u0103, mai cu seam\u0103 \u00een capitolul special consacrat frescei despre \u201eAsediul Constantinopolului\u201c, mai bine p\u0103strat\u0103 la Moldovi\u0163a, dar prezent\u0103 \u015fi la Arbore, \u015fi la Humor, \u015fi ilustrat\u0103 \u00een album cu o serie de detalii, fotograme de o excep\u0163ional\u0103 claritate, meritul incontestabil fiind al artistului fotograf C\u0103t\u0103lin D. Constantin. \u00cei vedem pe am\u00e2ndoi, \u201eb\u0103tr\u00e2nul dasc\u0103l\u201c \u015fi t\u00e2n\u0103rul artist, \u00eentr-o \u201epoz\u0103\u201c foarte izbutit\u0103, pe coperta a patra a c\u0103r\u0163ii (\u015fi pe supracopert\u0103).
\nDe fapt, i-am simplifica foarte mult portretul dac\u0103 l-am reduce pe C\u0103t\u0103lin D. Constantin doar la calitatea de \u201efotograf\u201c. Redactorul din caseta redac\u0163ional\u0103 a revistei \u201eCultura\u201c este, \u00een acela\u015fi timp, cadru didactic universitar, cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific, unul dintre cei mai dota\u0163i din genera\u0163ia sa, de\u0163in\u0103tor a dou\u0103 doctorate, unul \u00een Filologie, cu teza tip\u0103rit\u0103 sub titlul Via\u0163a de zi cu zi \u00een documente vechi de familie \u015f2013\u0163, cel\u0103lalt \u00een Arhitectur\u0103, acesta din urm\u0103 ob\u0163inut cu distinc\u0163ia maxim\u0103 acordat\u0103 de institu\u0163ia respectiv\u0103, cu o tez\u0103 original\u0103 despre un \u201eloc\u201c esen\u0163ial \u00een structurile urbane de pretutindeni \u2013 pia\u0163a.
\nAlbumul de art\u0103 M\u0103n\u0103stirile din Bucovina, ap\u0103rut \u00een condi\u0163ii grafice excep\u0163ionale, pune \u00een fa\u0163a cititorului, privitorului un univers de imagini, despre care credem, cei mai mul\u0163i dintre noi, c\u0103 ne este cunoscut, pentru c\u0103, nu-i a\u015fa, ce rom\u00e2n nu \u015fi-a \u00eenscris \u00een planurile\u00a0 lui de vacan\u0163\u0103, m\u0103car o dat\u0103, vizitarea monumentelor de arhitectur\u0103 \u015fi de art\u0103 medieval\u0103 din Nordul Moldovei? \u015ei c\u00e2\u0163i nu vor fi revenit, fiindc\u0103 \u2013 o spun din experien\u0163\u0103 \u2013 , nu ajungi niciodat\u0103 s\u0103 vezi chiar tot \u015fi, mai ales, s\u0103 vezi ce trebuie \u015fi cum trebuie. Cartea alc\u0103tuit\u0103 de profesorul Neagu Djuvara \u015fi de artistul C\u0103t\u0103lin D. Constantin este un ghid profesionist \u00een teritoriul artei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi o invita\u0163ie de a revedea aceste admirabile \u201elocuri ale memoriei\u201c.
\n* * *
\n\u00censcriindu-se \u00een ceea ce s-ar putea numi \u201ehazardul lecturii\u201c, tot la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut am intrat \u00een posesia unui alt album, de data aceasta cu tent\u0103 strict etnologic\u0103, despre\u00a0 arom\u00e2nii din Albania. Autorii \u2013 Iulia Wiso\u015fenschi, Emil \u0162\u00eercomnicu, C\u0103t\u0103lin Alexa \u015fi Nistor Bardu \u2013 au adunat, \u00een paginile unui volum (\u201eLecturi vizuale\u201c etnologice la arom\u00e2nii din Albania. Memorie, tradi\u0163ie, patrimoniu, Editura Etnologic\u0103, 144 p.), imagini \u015fi g\u00e2nduri despre popula\u0163ia arom\u00e2neasc\u0103 din zona Kor\u00e7\u00eb, din Albania.
\nDac\u0103 monumentele de cult din Bucovina fac parte din \u201efondul principal\u201c al culturii rom\u00e2ne\u015fti, a\u015fez\u0103rile din aceast\u0103 zon\u0103 a Peninsulei Balcanice (Kor\u00e7\u00eb\/Corcea, Voskopoj\u00eb\/Moscopole, Shipsk\u00eb\/\u015eipska, Boboshti\u00e7\u00eb\/Bobo\u015fti\u0163a, Plas\u00eb\/Pleasa), locuite, c\u00e2ndva, masiv, de arom\u00e2ni, acum, \u00een mare parte, p\u0103r\u0103site, depopulate, p\u0103streaz\u0103, \u00een zidurile vechilor biserici \u015fi case, \u00een cimitire, monumente \u015fi fotografii amintirea unei popula\u0163ii vorbitoare a unui idiom romanic, creatoare a unei culturi proprii, mici insule de latinitate pe teritoriile sudice ale vechii Tracii, \u00een vecin\u0103tatea Eladei, \u00een amestec cu slavii de sud (bulgari, macedoneni) \u015fi cu statornicii albanezi, cu turcii \u015fi cu alte neamuri aflate \u00een acest \u201emelting pot\u201c din sudul Dun\u0103rii, ca s\u0103 lu\u0103m un reper geografic european.
\nA\u015fezat\u0103 sub egida Institutului de Etnografie \u015fi Folclor \u201eConstantin Br\u0103iloiu\u201c al Academiei Rom\u00e2ne, al Societ\u0103\u0163ii de cultur\u0103 macedo-rom\u00e2n\u0103 \u015fi al Funda\u0163iei Culturale Mu\u015fata Arom\u00e2n\u0103, cercetarea s-a \u00eentrupat \u00een volumul de fa\u0163\u0103 cu sprijinul Departamentului Politici pentru Rela\u0163ia cu Rom\u00e2nii de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe al Rom\u00e2niei (care \u2013
\nN.B. \u2013 \u0163ine s\u0103 precizeze explicit: \u201eCon\u0163inutul acestei c\u0103r\u0163i nu reprezint\u0103 pozi\u0163ia oficial\u0103 a Departamentului \u2026\u201c (\u201eAferim!\u201c, ca s\u0103 fim \u00een ton cu titlul produc\u0163iei cinematografice rom\u00e2ne\u015fti prezentat\u0103 de cur\u00e2nd la Festivalul de Film de la Berlin).
\n\u00cen schimb, tinerii etnologi \u015fi-l asum\u0103 \u015fi bine fac, mai ales c\u0103 sunt respectate normele \u015ftiin\u0163ifice \u015fi deontologice ale unei cercet\u0103ri la popula\u0163ii din afara grani\u0163elor Statului Rom\u00e2n de ast\u0103zi. Iar cartea-album ca atare are calit\u0103\u0163i incontestabile, documentele de arhiv\u0103 (P. Papahagi, Th. Capidan \u015fi al\u0163ii) fiind sus\u0163inute cu imagini foto cu totul remarcabile \u015fi cu informa\u0163ii de teren ob\u0163inute \u00een scurtul interval de timp pe care echipa celor patru l-a avut la dispozi\u0163ie.
\n* * *
\nC\u0103 studiul comunit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti din afara teritoriului actual al Rom\u00e2niei a devenit, \u00een deceniile din urm\u0103, o preocupare constant\u0103 a comunit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice o dovede\u015fte \u015fi ultimul\/cel mai recent num\u0103r din publica\u0163ia \u201eMemoria Ethnologica\u201c. Revist\u0103 de patrimoniu ethnologic \u015fi memorie cultural\u0103, editat\u0103 de Centrul Jude\u0163ean pentru Conservarea \u015fi Promovarea Culturii Tradi\u0163ionale Maramure\u015f, an. XIV, nr. 52-53, iulie-decembrie 2014, care, \u00een prima sa parte din sec\u0163iunea\u00a0 \u201eArticole \u015fi studii\u201c include contribu\u0163iile unui grup de cercet\u0103tori \u2013 Annemarie Sorescu\u2013Marinkovic, Emil \u0162\u00eercomnicu Peter Atanasov, Thede Kahl, Dominique Belkis \u015fi Corina Iosif, Virgil Coman, Mirela Kozlosvski, Mircea M\u0103ran \u2013 despre meglenorom\u00e2ni, o alt\u0103 popula\u0163ie vorbitoare a unuia din idiomurile rom\u00e2ne\u015fti (aici ar trebui s\u0103 deschidem o discu\u0163ie \u00een leg\u0103tur\u0103 cu statutul acestora: \u201elimb\u0103\u201c sau \u201edialect\u201c, ceea ce ar dep\u0103\u015fi cu mult spa\u0163iul unei astfel de prezent\u0103ri).
\nDestul s\u0103 spunem c\u0103 o echip\u0103 multina\u0163ional\u0103 (sunt cercet\u0103tori din Germania, Serbia, Macedonia, Fran\u0163a, Rom\u00e2nia) a repus pe tapet problema identit\u0103\u0163ii acestor mici \u015fi disparate comunit\u0103\u0163i de meglenorom\u00e2mi, i-a studiat la ei acas\u0103, \u015fi-a pus \u00eentreb\u0103ri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu destinul acestora, a formulat sugestii privind mai buna lor cunoa\u015ftere \u015fi \u00een\u0163elegere, ceea ce este, desigur, mai mult dec\u00e2t mul\u0163umitor \u015fi \u00eencurajator.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A\u015fezat pe o carte, numele profesorului Neagu Djuvara este o garan\u0163ie a succesului de libr\u0103rie \u015fi de stim\u0103, decanul de v\u00e2rst\u0103 al istoricilor, politologilor, c\u0103rturarilor rom\u00e2ni de ast\u0103zi ar\u0103t\u00e2nd, la v\u00e2rsta sa, o luciditate sclipitoare, o memorie f\u0103r\u0103 cusur \u015fi o limpezime a spusului\/scrisului\u00a0 pe drept cuv\u00e2nt admirabile, cuceritoare. Aprecieri care se confirm\u0103, cu asupra… Cite\u0219te mai mult »Monumente de art\u0103 \u00een cuvinte \u015fi \u00een imagini<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[13697,1152,13698,13699,11048],"class_list":["post-22649","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-albumul-manastirile-din-bucovina","tag-catalin-d-constantin","tag-editura-peter-pan-art","tag-monumentele-de-arhitectura","tag-neagu-djuvara"],"views":2303,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22649","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22649"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22649\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22649"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22649"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22649"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}