{"id":22644,"date":"2015-03-05T14:18:46","date_gmt":"2015-03-05T12:18:46","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22644"},"modified":"2015-03-05T15:19:31","modified_gmt":"2015-03-05T13:19:31","slug":"martha-graham-shape-design-uneltele-dansului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/martha-graham-shape-design-uneltele-dansului\/","title":{"rendered":"Martha Graham, Shape &#038; Design,  uneltele dansului"},"content":{"rendered":"<p>Asist\u0103m la miracolul Martha Graham, la peste dou\u0103zeci de ani de la dispari\u0163ia ei din lumea fizic\u0103, dar nu \u015fi din cea a dansului. Anul acesta, \u00een perioada 10-22 februarie, Teatrul de Balet new-yorkez Joyce a fost gazda unei incursiuni \u00een istoria dansului modern, \u00een interpretarea Companiei de Balet \u201eMartha Graham\u201d. Prin efortul noului director artistic, Janet Eilber,\u00a0 \u00eencep\u00e2nd din 2005, compania se revitalizeaz\u0103. Cu fiecare eveniment dedicat prodigioasei coregrafe, Janet Eliber aduce formule inovatoare menite s\u0103 descopere noi perspective \u015fi dimensiuni ale crea\u0163iei marii sale predecesoare.<br \/>\nMartha Graham concepe 181 de lucr\u0103ri coregrafice \u015fi moare \u00een plin\u0103 activitate creatoare la 96 de ani. Janet Eliber a colaborat cu ea ca solist\u0103 \u015fi coregraf\u0103. Dup\u0103 dispari\u0163ia ei, a \u0163inut conferin\u0163e \u00een \u00eentreaga lume despre tehnica acesteia \u015fi despre limbajul artistic \u015fi a continuat s\u0103-i coregrafieze baletele.<br \/>\nTema acestui periplu este con\u0163inut\u0103 \u00een titlul programului Shape &amp; Design. Acesta cuprinde c\u00e2teva lucr\u0103ri sub semnul scenografic al celebrului sculptor Izamu Noguchi, realizator al decorurilor de inspira\u0163ie mitologic\u0103 pentru multe dintre lucr\u0103rile artistei. Forma scenografic\u0103, f\u0103urit\u0103 se muleaz\u0103 subtil peste forma de foc, forma coregrafic\u0103, \u00eemperechindu-se \u00eentr-o armonie perfect\u0103:\u00a0 hieratismul e\u015fafodajelor lui Noguchi se \u00eenscrie \u00een suflul tragic \u015fi \u015farjat al liniei coregrafice. Combina\u0163ia mi\u015fc\u0103rilor ample, rotunde, expandate cu cea a gestului contorsionat, tensionat, reflexiv creeaz\u0103 un limbaj inedit al des\u0103v\u00e2r\u015firii formei, a\u015fez\u00e2nd-o sublim \u00eentre plastic \u015fi mi\u015fcare, \u00eentre hieratic \u015fi via\u0163\u0103, \u00eentre vibra\u0163ie \u015fi t\u0103cere, interioritate \u015fi expansiune, \u00eentre dogm\u0103 \u015fi faustic.<br \/>\nMartha Graham s-a impus printr-un limbaj coregrafic conceptual diferit de curentele moderniste ale vremii, dar mai ales prin for\u0163a ei colosal\u0103 \u015fi inepuizabil\u0103, semn al creatorilor de geniu. Linia mi\u015fc\u0103rii degaj\u0103 energie, efervescen\u0163\u0103, ea reproduce \u00eens\u0103\u015fi defini\u0163ia vie\u0163ii &#8211; respira\u0163ia: acea contrac\u0163ie ferm\u0103 a mu\u015fchilor ce d\u0103 trupului un aspect sculptural, angular, plastic sublimat\u0103 \u00een relaxarea ce-i urmeaz\u0103 imediat, manifestat\u0103 \u00een gesturi ample, circulare. Mi\u015fcarea la Martha Graham este o \u00eencr\u00e2ncenare, o form\u0103 de lupt\u0103, o zbatere, o atitudine \u015fi \u00een acela\u015fi timp o eliberare prin reculegere \u015fi consolidare a gestului. Ea are o parte de \u00eenchidere, de obicei o crispare, o linie contorsionat\u0103, fr\u00e2nt\u0103 sau arcuit\u0103 in extremis \u015fi o parte de deschidere \u00een care poten\u0163ialul energetic str\u00e2ns \u00een prima parte a mi\u015fc\u0103rii este destins. Destinderea este adesea lent\u0103, reflexiv\u0103, ea se mi\u015fc\u0103 spre interiorul fiin\u0163ei: poate fi o destindere \u00een via\u0163\u0103, \u00een moarte, \u00een suferin\u0163\u0103 sau medita\u0163ie. Mi\u015fcarea de\u0163ine o component\u0103 plastic\u0103 ce ini\u0163iaz\u0103 sau finalizeaz\u0103 mi\u015fcarea, concretizat\u0103 \u00een gest. Gestul este punctat, contrapunctat, \u00eenghe\u0163at \u00een instan\u0163\u0103; este hieratic, auto-referen\u0163ial, mistic sau arhetipal. \u00cel recunoa\u015ftem pe vasele eline cu scene mitologice: femeile cambrate pe spate, cu m\u00e2inile str\u00e2nse la gur\u0103, la frunte, b\u0103rba\u0163ii \u00een posturi r\u0103zboinice, cu picioarele \u00een unghi drept \u015fi musculatura \u00een deplin\u0103 contrac\u0163ie.<br \/>\nCostumele \u2013 adesea, crea\u0163ia ei \u2013 fac parte din gestul artistic; ele dau curbur\u0103, gra\u0163ie \u015fi \u00een primul r\u00e2nd finalitate mi\u015fc\u0103rii. Baletul Marthei Graham este de esen\u0163\u0103 feminist\u0103. P\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia acelui balerin, coregraf \u015fi so\u0163 \u2013 Erick Hawkins \u2013 \u00een via\u0163a ei, \u00eentreaga trup\u0103 de balet cuprindea \u00een exclusivitate prezen\u0163e feminine: femeia purta \u00eensemnele gra\u0163iei, frumuse\u0163ii, dar \u015fi ale for\u0163ei, r\u0103bd\u0103rii \u015fi suferin\u0163ei. B\u0103rba\u0163ii sunt foarte sumar \u00eembr\u0103ca\u0163i, pentru c\u0103 musculatura \u00een expansiune este cea care trebuie s\u0103 dea culoare \u015fi sculpturalitate mi\u015fc\u0103rii. Roba femeilor este mulat\u0103 pe corp \u00een partea superioar\u0103 dincolo de linia coapselor \u015fi evazat\u0103, uneori cu o colosal\u0103 deschidere \u00een zona picioarelor, pentru a da libertate mi\u015fc\u0103rii \u015fi a-i defini forma. Ea permite acele ample piruete \u00een plan lateral-vertical, acele ro\u0163i fabuloase ce traverseaz\u0103 obsesiv scena.<br \/>\nFiecare segment al acestui program \u00eencepe cu un film omagial, mut, alb-negru, conceput de Peter Arnell. Pelicula este un foto-colaj animat ce compune \u015fase sute de fotografii pe minut \u015fi adun\u0103 \u00een secven\u0163e reprezentative momente din istoria dansului modern \u00een lumina celei care i-a pus bazele \u015fi i-a decis estetica actual\u0103. \u00cen acela\u015fi context \u015fi \u00een spiritul ideii de form\u0103 \u015fi design, arhitectul Frank Gehry creeaz\u0103 scenografia pentru Steps in the Street, lucrare prezentat\u0103 la gal\u0103 \u015fi reluat\u0103 \u00een c\u00e2teva dintre serile dedicate programului.<br \/>\nLucrarea Embattled Garden este reprezentativ\u0103 pentru exemplificarea formei coregrafice integrate \u00een designul scenei; o gr\u0103din\u0103 a Edenului \u00een care cuplul Adam &#8211; Eva este tulburat de alte dou\u0103 personaje simetrice ce simbolizeaz\u0103 for\u0163ele ascunse \u015fi destructive ale iubirii: Lilith, fosta so\u0163ie a lui Adam, cu mi\u015fc\u0103rile \u015fi for\u0163a de seduc\u0163ie a \u015farpelui \u015fi intrusul prin excelen\u0163\u0103 masculin, agil, puternic, luciferic, ca reprezentare demonic\u0103 a \u015farpelui \u015fi \u00eenchidere a careului celor dou\u0103 cupluri. Intru\u015fii se degaj\u0103 sau revin \u00eencol\u0103cindu-se \u00een pomul cunoa\u015fterii abstractizat la dou\u0103 crengi orizontale \u00een viziunea lui Noguchi; fructul interzis, \u00een prelungirea m\u00e2inii, are forma \u015fi func\u0163ia unui evantai N\u00f4. Men\u0163ion\u0103m \u015fi alte balete \u00een care aportul lui Noguchi este esen\u0163ial \u00een asimilarea liniei mi\u015fc\u0103rii \u00een spa\u0163iul abstract al scenei: Cave of Heart, Appalachian Spring, Errand into the Maze (prezentat \u00een acest festival). Sculpturile lui Noguchi servesc ca vahane de deplasare, esen\u0163ializeaz\u0103 mi\u015fcarea, o transcend, ridic\u00e2nd-o \u00eentr-un plan abstract, metafizic sau mitologic.<br \/>\nProgramul cuprinde patru piese omagiale \u00een premier\u0103, concepute de coregrafi diferi\u0163i, inspirate de piesa Lamentation, un solo creat \u00een 1930. C\u00e2teva secven\u0163e de film ale piesei originare \u00een interpretarea Marthei Graham vor preceda ciclul varia\u0163iunilor \u2013 coregrafii de grup ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 exprime structural o suferin\u0163\u0103 iremediabil\u0103, ca stare ultim\u0103 \u015fi total\u0103 a fiin\u0163ei. Lucr\u0103rile, foarte deosebite una de alta, fac subtile aluzii la limbajul Marthei Graham, \u00een corela\u0163ie cu tema programului Shape &amp; Design. Niciunul dintre tablouri nu reu\u015fe\u015fte \u00eens\u0103 s\u0103 ating\u0103 dimensiunea expresionist\u0103 a solo-ului imaginat de Martha Graham: un trup \u015fez\u00e2nd, \u00eenc\u0103tu\u015fat \u00eentr-o rob\u0103 elastic\u0103, se zbate \u00een crisp\u0103ri angulare, metamorfoz\u00e2ndu-se \u00een diverse reprezent\u0103ri ale suferin\u0163ei. Fiecare gest este un strig\u0103t ce deseneaz\u0103 figuri geometrice \u00een expansiune emanate de spa\u0163iul claustrofobic al ve\u015fm\u00e2ntului purpuriu. \u0162ip\u0103tul lui drapat, abstract \u015fi cromatic comunic\u0103 expresionist cu transcendentul exterior. Singurul ce se apropie de mesajul lamenta\u0163iilor este coregraful Kyle Abraham ce propune un duet, un spa\u0163iu intimist \u00een care protagonistul \u015fi spectrul s\u0103u ce-l urmeaz\u0103 ca un ecou sugereaz\u0103 condi\u0163ia artistului de geniu, cu toat\u0103 nelini\u015ftea \u015fi lamenta\u0163ia imperfec\u0163iunii crea\u0163iei. La sf\u00e2r\u015fitul celor trei varia\u0163iuni, imaginea peliculei originare continu\u0103 s\u0103 st\u0103ruie, pentru c\u0103 ea r\u0103m\u00e2ne cea mai izbutit\u0103 transpunere vizual\u0103 a emo\u0163iei \u00een termeni de expresie fizic\u0103. Dansul Marthei nu sugereaz\u0103, ci devine suferin\u0163a \u00eens\u0103\u015fi, transfigurat\u0103 pe r\u00e2nd \u00een flac\u0103r\u0103, clepsidr\u0103, pelicul\u0103 de ulei \u00eentre dou\u0103 suprafe\u0163e transparente sau o Piet\u00e0. Piesa \u00eencepe printr-o mi\u015fcare lateral\u0103, \u00een nega\u0163ie, a capului, apoi leg\u0103narea cre\u015fte ca un flux cuprinz\u00e2nd \u00eentregul tors ce se unduie\u015fte ca un copac r\u0103pus de furtun\u0103. \u00cen final, mi\u015fcarea e \u00eencremenit\u0103, fiin\u0163a se \u00eendoaie, se pliaz\u0103 \u00een durere, este r\u0103pus\u0103 &#8211; flac\u0103r\u0103 ce se stinge.<br \/>\nUn alt moment semnificativ al programului este sec\u0163iunea intitulat\u0103 Chronicle. Ea une\u015fte trei lucr\u0103ri ce fac aluzie la atrocit\u0103\u0163ile r\u0103zboiului (1936, aceea\u015fi perioad\u0103 \u00een care Picasso creeaz\u0103 Guernica). Prima pies\u0103, Spectre (1914), este un solo ce vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea tematicii de integrare a formei \u015fi scenografiei \u00een linia coregrafic\u0103: un piedestal circular cu dou\u0103 niveluri peste care roba, mai lung\u0103 dec\u00e2t trupul ce-l \u00eembrac\u0103, se prelinge d\u00e2nd senza\u0163ia de \u00eenr\u0103d\u0103cinare. Un profil hieratic guverneaz\u0103 scena, o zeitate ce une\u015fte cerul cu p\u0103m\u00e2ntul. Rochia neagr\u0103, enorm\u0103, drapat\u0103 cu interiorul de un ro\u015fu strident, se desface ca un evantai uria\u015f \u015fi devine flac\u0103r\u0103, zbor, degaj\u0103 o for\u0163\u0103 uria\u015f\u0103 \u2013 fiin\u0163a expandat\u0103, gata de lupt\u0103, se revel\u0103 \u00een culoarea sacrificiului. Tot din aceast\u0103 sec\u0163iune face parte dansul Steps in the Street; o compozi\u0163ie de grup, femei \u00eembr\u0103cate \u00een negru. C\u00e2teva mudre au r\u0103mas emblematice: capul sprijinit \u00een m\u00e2n\u0103, semn al medita\u0163iei, reflexivit\u0103\u0163ii, \u00eentoarcerii fiin\u0163ei c\u0103tre interior, mi\u015fc\u0103ri ample ale torsului ce se apleac\u0103 p\u00e2n\u0103 la p\u0103m\u00e2nt \u00eentr-o postur\u0103 a umilin\u0163ei \u015fi penduleaz\u0103 arcuit pe spate suger\u00e2nd r\u0103zvr\u0103tirea \u015fi rug\u0103ciunea. Devastate de suferin\u0163\u0103, exil, abandonate, victimele merg invers, cu capul \u00eentors, \u00eendreptat spre timpuri mai bune, o femeie bate ritmul din picior \u015fi \u0163ine caden\u0163a unor grupuri r\u0103zboinice ce str\u0103bat scena \u00een pa\u015fi ritualici, cazoni. Gimnastica m\u00e2inilor sugereaz\u0103 posturile r\u0103zboinicilor de pe vasele grece\u015fti, o femeie penduleaz\u0103 \u00eenainte \u015fi \u00eenapoi ca o limb\u0103 de clopot. Remarcabil\u0103 r\u0103m\u00e2ne cavalcada zborului ce alterneaz\u0103 \u00een contrapunct cu arcuirea torsului \u00een angrenajul umilin\u0163\u0103-r\u0103zvr\u0103tire; complexul configureaz\u0103 plastic spa\u0163iul \u2013 efigii ale suferin\u0163ei, spectre ale unor spirite devastate de groz\u0103viile r\u0103zboiului.<br \/>\nRevedem, ast\u0103zi, operele Marthei Graham cu bucurie \u015fi deferen\u0163\u0103, ca \u00eentr-un ritual \u00een care sacrul \u00eembrac\u0103 formele ezoterice ale artei, autentice la originile ei.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/Untitled-13.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-22645\" src=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/Untitled-13-448x190.jpg\" alt=\"Untitled-1\" width=\"448\" height=\"190\" srcset=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/Untitled-13-448x190.jpg 448w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/Untitled-13-300x128.jpg 300w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/Untitled-13-200x85.jpg 200w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/Untitled-13.jpg 600w\" sizes=\"auto, (max-width: 448px) 100vw, 448px\" \/><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Asist\u0103m la miracolul Martha Graham, la peste dou\u0103zeci de ani de la dispari\u0163ia ei din lumea fizic\u0103, dar nu \u015fi din cea a dansului. Anul acesta, \u00een perioada 10-22 februarie, Teatrul de Balet new-yorkez Joyce a fost gazda unei incursiuni \u00een istoria dansului modern, \u00een interpretarea Companiei de Balet \u201eMartha Graham\u201d. Prin efortul noului director&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/martha-graham-shape-design-uneltele-dansului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Martha Graham, Shape &#038; Design,  uneltele dansului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11318],"tags":[13692,13694,13693],"class_list":["post-22644","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-spectacolului","tag-compania-de-balet-martha-graham","tag-shape-design","tag-teatrul-de-balet-joyce"],"views":2045,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22644","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22644"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22644\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22644"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22644"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22644"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}