<\/p>\n
Gheorghe Cr\u0103ciun iese din mantaua \u015ecolii de la T\u00e2rgovi\u015fte, preocupat excesiv, ca Radu Petrescu, de ceea ce se vede, teoretizat \u00eentr-o poetic\u0103 a privirii, \u015fi obsedat de cum se face literatura, ca Mircea Horia Simionescu. Mai apropiat de primul (cu care se \u015fi afla \u00een coresponden\u0163\u0103 la momentul debutului) dec\u00e2t de al doilea, pentru c\u0103 Gheorghe Cr\u0103ciun nu se joac\u0103 niciodat\u0103 de-a literatura. Predispozi\u0163ia parodic\u0103 \u015fi ludic\u0103 \u00eei lipse\u015fte. Con\u015ftiin\u0163a artistic\u0103, mereu nelini\u015ftit\u0103 \u015fi \u00eentreb\u0103toare, este pus\u0103 la lucru, adic\u0103 \u00eendemnat\u0103 la medita\u0163ie despre limbaj \u015fi mijloacele prozatorului. De aceea, romanele lui Gheorghe Cr\u0103ciun (\u00een prea mare m\u0103sur\u0103 literatur\u0103 pentru critici sau literatur\u0103 pentru filologi) sunt dosare de crea\u0163ie, care depun m\u0103rturie despre modul cum a fost scris \u015fi cum a fost g\u00e2ndit textul. Discipol al lui Radu Petrescu, Gheorghe Cr\u0103ciun a preluat par\u0163ial unele dintre liniile definitorii ale \u015ecolii de la T\u00e2rgovi\u015fte: jurnalul de crea\u0163ie, autoreflexivitatea, virtu\u0163ile plastice ale descrierii, livrescul, compozi\u0163ia secven\u0163ial\u0103 a nara\u0163iunii. Dintre colegii de genera\u0163ie, cel mai aproape s-a sim\u0163it de Mircea Nedelciu, f\u0103r\u0103 a avea facilitatea exuberant\u0103 \u015fi mobilitatea acestuia \u00een scriitur\u0103 \u015fi \u00een tematic\u0103. Aproape \u00eentotdeauna la prozatorul bra\u015fovean, teoria, scrupulele tehnice, reflec\u0163iile despre limbaj exced proza, fic\u0163iunea, viziunea. Gheorghe Cr\u0103ciun iese din mantaua \u015ecolii de la T\u00e2rgovi\u015fte, preocupat excesiv, ca Radu Petrescu, de ceea ce se vede, teoretizat \u00eentr-o poetic\u0103 a privirii, \u015fi obsedat de cum se face literatura, ca Mircea Horia Simionescu. Mai apropiat de primul (cu care se \u015fi afla \u00een coresponden\u0163\u0103 la momentul debutului) dec\u00e2t de al doilea, pentru… Cite\u0219te mai mult »Gheorghe Cr\u0103ciun sau pactul somatografic<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[1520,13670],"class_list":["post-22614","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-gheorghe-craciun","tag-romane-gheorghe-craciun"],"views":2864,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22614","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22614"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22614\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22614"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22614"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22614"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nUn teoretician la lucru<\/strong>
\nEvolu\u0163ia lui arat\u0103 clar \u00eencercarea de a dep\u0103\u015fi nota experimental\u0103, puternic marcat\u0103 \u00een primele dou\u0103 romane. Dep\u0103\u015firea experimentalismului \u00eei era absolut necesar\u0103, pentru a nu e\u015fua \u00een minoratul care i-a marginalizat pe Gheorghe Iova \u015fi pe Gheorghe Ene, colegii s\u0103i de taton\u0103ri, r\u0103ma\u015fi la stadiul juvenil al c\u0103ut\u0103rilor. Spiritul cel mai productiv teoretic dintre prozatorii genera\u0163iei \u201980, Gheorghe Cr\u0103ciun a l\u0103sat o serie de volume \u015fi \u00eensemn\u0103ri din categoria confesivului, publicistic\u0103 literar\u0103 \u015fi eseuri: Cu garda deschis\u0103 (1997), \u00cen c\u0103utarea referin\u0163ei (1998), Reducerea la scar\u0103 (1999), Mecanica fluidului (2003), Doi \u00eentre carte (f\u0103r\u0103 a-l mai socoti pe autorul ei). Fragmente cu Radu Petrescu \u015fi Mircea Nedelciu (tot 2003), Trupul \u015ftie mai mult. Fals jurnal la Pupa russa (2006), Teatru de opera\u0163iuni. Eseuri \u015fi r\u0103spunsuri (tot 2006), apoi postum: Pactul somatografic (2009), Viciile lumii postmoderne (2011). Cea mai important\u0103 carte de critic\u0103 a sa r\u0103m\u00e2ne Aisbergul poeziei moderne (2002, cu o prim\u0103 versiune \u00een 1998, rev\u0103zut\u0103). Merit\u0103 re\u0163inut \u015fi studiat volumul realizat \u00een colaborare cu Monica Spiridon \u015fi Ion Bogdan Lefter, Experimentul literar rom\u00e2nesc postbelic (1998). \u00cen 2014, Editura Cartea rom\u00e2neasc\u0103 a ini\u0163iat o serie de autor, din care au ap\u0103rut primele dou\u0103 volume. Cu oper\u0103 extins\u0103, de prozator, critic literar, eseist \u015fi publicist, Gheorghe Cr\u0103ciun se dovede\u015fte un scriitor important nu numai pentru genera\u0163ia optzecist\u0103, dar \u015fi pentru \u00eentreaga literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 postbelic\u0103. Dintre c\u0103r\u0163ile sale, cel pu\u0163in un roman (dintre cele patru antume \u015fi unul postum) r\u0103m\u00e2ne \u00eenscris ca un reper memorabil \u00een evolu\u0163ia genului la noi, la v\u00e2rsta postmodern\u0103, implicit postpsihologic\u0103.
\nPrimul roman, Acte originale\/copii legalizate (1982), iese din voin\u0163a unui teoretician \u015fi a unui experimentalist. Nu putem \u00eenl\u0103tura impresia de exerci\u0163iu preg\u0103titor. Prozatorul \u00ee\u015fi verific\u0103 uneltele, \u00eentreaga aparatur\u0103 de lucru, \u00ee\u015fi define\u015fte inten\u0163iile, f\u0103r\u0103 a-\u015fi ignora \u00eendoielile \u015fi ezit\u0103rile. Romanul \u00ee\u015fi con\u0163ine \u015fi \u00ee\u015fi etaleaz\u0103 laboratorul de crea\u0163ie. \u00cen principiu, autorul scrie urm\u00e2nd exemplul fotografiei \u015fi al aparatului de fotografiat: regleaz\u0103 obiectivul, focalizeaz\u0103 imaginea, m\u0103re\u015fte obiectul, se apropie de el, schimb\u0103 luminile, observ\u0103 ce modific\u0103ri se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een percep\u0163ia realit\u0103\u0163ii \u00een func\u0163ie de cum manevreaz\u0103 aparatul foto \u015fi de cum opereaz\u0103 cu facilit\u0103\u0163ile lui. Pus\u0103 \u00een acest fel, inciden\u0163a problemelor descriptivit\u0103\u0163ii pare c\u0103 seam\u0103n\u0103 cu aceea din Noul Roman francez. Diferen\u0163a e, totu\u015fi, enorm\u0103. Scriitorul a respins apropierea, f\u0103r\u0103 a spune de ce. Noul Roman francez opereaz\u0103 cinematografic, nu fotografic, dinamic, nu static. Din acest motiv, scriitura lui Gheorghe Cr\u0103ciun \u00een primul s\u0103u roman e obositoare, con\u015ftientiz\u00e2nd fiecare element din peisaj, fiecare detaliu de atmosfer\u0103. Exerci\u0163iul de recuperare a realului e greoi, lent \u015fi fastidios. Lumea e receptat\u0103 \u00een \u201estricta ei brutalitate vizual\u0103 \u015fi sonor\u0103\u201c. \u00cen roman se conjug\u0103 eforturile a doi scriitori: Vlad \u015etefan, profesor de desen, \u015fi Octavian Costin, inginer silvic, repartiza\u0163i la \u00eenceputul carierei lor \u00een satul Nereju \u015fi devenind buni prieteni. De aici ideea unei c\u0103r\u0163i cu dublu autor, complica\u0163ie oarecum inutil\u0103, pentru c\u0103 cititorul observ\u0103 c\u0103 cei doi scriitori-personaje sunt manevra\u0163i \u015fi scri\u015fi de autorul real al c\u0103r\u0163ii, \u00een m\u00e2na c\u0103ruia sunt simple marionete. Personajele revin cu aceea\u015fi identitate \u015fi \u00een urm\u0103toarele dou\u0103 romane ale lui Gheorghe Cr\u0103ciun. \u201eEul meu este pronun\u0163at senzitiv\u201c, afirm\u0103 primul. Proza opereaz\u0103 o reduc\u0163ie a umanului la corporalitate ca sum\u0103 de senza\u0163ii \u015fi de st\u0103ri fiziologice: trezire din somn, ploaia, efortul fizic pentru \u00eenc\u0103rcarea unui car de lemne \u00een p\u0103dure, percep\u0163ia luminii sau a \u00eentunericului, peisajele unei c\u0103l\u0103torii, senza\u0163iile de frig sau cald, efectul alcoolului. Via\u0163a sim\u0163urilor dob\u00e2nde\u015fte o situa\u0163ie privilegiat\u0103. Aspira\u0163ia cea mai \u00eenalt\u0103 a scriitorului e s\u0103 prind\u0103 \u00een text obiectualitatea lumii, c\u00e2t mai fidel posibil. Problema esen\u0163ial\u0103 a primei c\u0103r\u0163i a lui Gheorghe Cr\u0103ciun este una teoretic\u0103, de reprezentare \u015fi captare a realit\u0103\u0163ii. Cum e posibil ca scriitorul s\u0103 transfere senza\u0163iile \u015fi percep\u0163iile unui personaj \u00een text \u015fi s\u0103 le transmit\u0103 cititorului? Cum se petrece acest proces creator? Cum se transport\u0103 lumea de la ea \u00eens\u0103\u015fi la ea \u00eens\u0103\u015fi? \u2013, cum ar spune Nichita St\u0103nescu. Toat\u0103 tehnica trebuie rezolvat\u0103 \u00eentr-o descriere performant\u0103. Fraza se \u00eencarc\u0103 de adjective \u015fi de gerunzii. Limbajul e fastuos denotativ. Textul transcrie, nu inventeaz\u0103. Se v\u0103d foarte bine absen\u0163a simbolicului \u015fi caren\u0163a imaginarului. Proza de acest fel, blocat\u0103 \u00eentr-un tratat despre senza\u0163ii, nu-\u015fi pune problema nara\u0163iunii, pentru c\u0103 nu ajunge s\u0103 problematizeze o poveste de via\u0163\u0103. Personajul nu are con\u015ftiin\u0163\u0103 psihologic\u0103 sau moral\u0103. Autorul chiar declar\u0103 c\u0103 dispre\u0163uie\u015fte via\u0163a interioar\u0103 ca pe un fals. Totul se rezum\u0103 la tranzitivitate, inclusiv \u00een poezia lui Vlad \u015etefan, un alter ego al autorului, relev\u00e2ndu-\u015fi cu oarecare cruzime autocritic\u0103 ratarea ca poet \u015fi duc\u00e2nd experien\u0163a de acest fel (de prozator care \u00een\u0103bu\u015f\u0103 \u00een sine un poet) p\u00e2n\u0103 \u00een cel de-al treilea roman.
\nVolumul de debut al lui Gheorghe Cr\u0103ciun creeaz\u0103 impresia de sa\u0163ietate a descrierii \u015fi transmite ideea c\u0103 autorul nu poate continua pe aceast\u0103 linie. Cu toate c\u0103 a ob\u0163inut premiul de debut al USR, receptarea lui nu a fost entuziast\u0103. Dintre criticii \u015faizeci\u015fti de consacrare nu a scris niciunul. Mircea Iorgulescu \u015fi Lauren\u0163iu Ulici scriu mai degrab\u0103 \u00een tonul unei critici de semnalare a unui fenomen \u00een cadrul prozei optzeciste, ca o variant\u0103 mai moderat\u0103 de textualism. Radu Petrescu \u015fi Norman Manea \u00ee\u015fi prezint\u0103 un discipol. Dintre criticii \u015faptezeci\u015fti, A. I. Brumaru (bra\u015fovean, ca \u015fi autorul), Constantin Pricop, Voicu Bugariu, Cornel Moraru, Anton Cosma scriu mai degrab\u0103 analitic \u015fi situativ dec\u00e2t elogios. Solidaritatea de genera\u0163ie optzecist\u0103 vine de la Mircea Nedelciu, Ioan Holban \u015fi Mircea Mih\u0103ie\u015f, plus al\u0163i reprezentan\u0163i neprofesioni\u015fti ai criticii. E mult? E pu\u0163in? Depinde cum privim. Tabloul recept\u0103rii debutului e semnificativ, ar\u0103t\u00e2nd pruden\u0163\u0103. Critica a\u015fteapt\u0103 un al doilea volum ca pe o limpezire a formulei narative, ca pe o ridicare a mizei \u015fi, \u00een cele din urm\u0103 ca pe o confirmare a speran\u0163ei puse \u00eentr-un scriitor t\u00e2n\u0103r.
\nRecalibrarea mizei<\/strong>
\nClarificarea direc\u0163iei sale de evolu\u0163ie vine de la romanul Compunere cu paralele inegale (1988). Schimbarea esen\u0163ial\u0103 privea trecerea de la o proz\u0103 neutr\u0103, microscopic\u0103, programatic f\u0103r\u0103 sentimente, la o proz\u0103 ce pune \u00een ecua\u0163ia textului tocmai sentimentul, aici dragostea, unul riscant de roman\u0163ios \u00een tradi\u0163ia subiectului. Anterior prefera s\u0103 lucreze numai cu obiecte, unghiuri, lumini, plasticit\u0103\u0163i, aparaturi de transcriere a unei realit\u0103\u0163i terne, privite cu lupa, realitate \u00een care omul e o prezen\u0163\u0103 organic\u0103, obiectual\u0103, \u00een peisaj. Acum, \u00een noul roman, iar\u0103\u015fi textul \u015fi construc\u0163ia lui au importan\u0163\u0103 primordial\u0103, dar aplica\u0163ia e nou\u0103: cum func\u0163ioneaz\u0103 dragostea \u00een limbajul obiectiv al prozei? Evident c\u0103 pentru aceast\u0103 demonstra\u0163ie e nevoie de dou\u0103 planuri: unul al modelului literar (Longos), altul al vie\u0163ii actuale (chiar via\u0163a autorului, ascuns\u0103 sub via\u0163a naratorului). Compunerea romanului se realizeaz\u0103 prin exerci\u0163iul scriiturii la paralele inegale: literatura \u015fi via\u0163a. E tot un experiment. \u015ei \u00een cartea de debut aveam o compunere cu paralele ingale, una nedeclarat\u0103 ca atare, dar evident\u0103 din titlu: actele originale (via\u0163a a\u015fa cum e) \u015fi copiile legalizate (literatura a\u015fa cum o poate transcrie). Iar \u00eentre copiile legalizate poate exista o rivalitate: una e copia legalizat\u0103 prin fotografie (invidiat\u0103 \u015fi idealizat\u0103 de scriitor), feti\u015fizare a imaginii imortalizate, \u015fi alta e copia literar\u0103 \u00een cuvinte, lumea prins\u0103 \u00een text. Dar cum s\u0103 prinzi dragostea \u00een text e o provocare nou\u0103.
\nDragostea e, \u00een Compunere cu paralele inegale, o fantasm\u0103 livresc\u0103. Strategia scriiturii din prima carte, ca poetic\u0103 a privirii, e p\u0103strat\u0103 \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 \u00een acela\u015fi regim al \u00eenregistr\u0103rii fotografice a realului, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 efectul aceleia\u015fi reduc\u0163ii\u00a0 a umanului. Planul livresc cu povestea mitologic\u0103 dintre Dafnis \u015fi Cloe, reiterat\u0103 \u015fi rescris\u0103, ac\u0163ioneaz\u0103 ca un poten\u0163ator al afectivit\u0103\u0163ii, cenzurat\u0103 \u00een cel\u0103lalt plan. Caracterul de tehnicitate sever\u0103 a nara\u0163iunii persist\u0103. Organizarea textului urmeaz\u0103 o regie apropiat\u0103 de ceea ce a definit la concuren\u0163\u0103 Mircea Nedelciu sub denumirea de inginerie textual\u0103. Planurile, descrierile, diagrama sentimentelor sunt puse \u00een contraste sau paralelisme, sunt studiate \u00een armonie sau \u00een contrapunct, \u00een umbre \u015fi lumini care dau relief. Autorul \u00eensu\u015fi se amestec\u0103 tot timpul \u00een nara\u0163iune \u015fi arat\u0103 uneori ostentativ c\u0103 se amestec\u0103 \u00een orientarea obiectivului fotografic \u015fi \u00een crearea perspectivei. Sunt reflexe ale prozei postmoderne care s-au transformat \u00een cli\u015fee de scriitur\u0103. Prezen\u0163a autorului \u00een text d\u0103 ocazia unor explicit\u0103ri: Dafnis \u015fi Cloe ofer\u0103 ca o alternativ\u0103 utopia erotic\u0103 la nefericirile \u015fi suferin\u0163ele din iubirea contemporan\u0103 (p. 179).
\nExist\u0103 o diferen\u0163\u0103 considerabil\u0103 de vibra\u0163ie afectiv\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 planuri cu dou\u0103 tonalit\u0103\u0163i distincte: un triumf al iubirii \u00een planul mitologic, tratat patetic, \u00een registru pastoral-idilic, \u015fi un e\u015fec al iubirii \u00een planul realist, \u00een mediul urban modern, tratat rece p\u00e2n\u0103 la derizoriu, f\u0103r\u0103 posibilitatea de a fuziona sau de a interac\u0163iona altfel dec\u00e2t prin contrast. Jonc\u0163iunea dintre ele urmeaz\u0103 s\u0103 o fac\u0103 cititorul. \u00centr-o alternativ\u0103 de lectur\u0103, putem imagina la fel de bine cele dou\u0103 planuri suspendate \u00eentr-un paralelism incert.
\nFemeia visurilor (frumoasa virtual\u0103), \u00eenchipuit\u0103 de orice b\u0103rbat \u00eendr\u0103gostit, e o fic\u0163iune \u00een Frumoasa f\u0103r\u0103 corp (1993). Ar fi mai potrivit s\u0103 o numim ipotez\u0103, pentru c\u0103 Gheorghe Cr\u0103ciun are mereu \u00een vedere o anumit\u0103 demonstra\u0163ie \u00een romanele sale. Aici \u00eens\u0103 demonstra\u0163ia e mai bine camuflat\u0103 dec\u00e2t \u00een primele dou\u0103 romane. Preocupat de corporalit\u0103\u0163i \u015fi obiectualit\u0103\u0163i, prozatorul nu se las\u0103 niciodat\u0103 ademenit \u00een capcana unor idealisme sau fic\u0163iuni. Frumoasa f\u0103r\u0103 corp compenseaz\u0103 multe din defectele prozei anterioare. \u00cen primul r\u00e2nd, nu mai st\u0103ruie exasperant \u00een descriptivismul exterior. \u00cen al doilea r\u00e2nd, desf\u0103\u015foar\u0103 cuceritor senzorialitatea (senzualitatea) de la uman la uman, nu doar senzorialitatea de la uman la obiectual. \u00cen al treilea r\u00e2nd, e cu totul remarcabil\u0103 diversitatea personajelor \u015fi a rela\u0163iilor umane, mult prea restr\u00e2ns\u0103 anterior. Iubirile, aspira\u0163iile, e\u015fecurile, reflexele amoroase str\u0103bat un evantai suficient de larg pentru a crea satisfac\u0163ia unei panorame a erosului. Psihologicul nu mai e cu totul evacuat, \u00een favoarea obiectualit\u0103\u0163ii fotografice, de\u015fi afirm\u0103 \u015fi aici c\u0103 nu-l intereseaz\u0103 via\u0163a interioar\u0103 \u015fi nici eul difuz \u015fi emfatic, o iluzie gratuit\u0103 din moment ce nu reprezint\u0103 nimic palpabil.
\nInginerul silvic Octavian Costin se \u00eentoarce dup\u0103 mai mul\u0163i ani, din pur\u0103 curiozitate, \u00een satul Nereju, unde \u015fi-a avut postul \u015fi a locuit \u00een gazd\u0103 la o familie de \u0163\u0103rani b\u0103tr\u00e2ni, \u00eempreun\u0103 cu profesorul de desen Vlad \u015etefan. B\u0103tr\u00e2nii nu mai sunt, casa lor se afl\u0103 \u00een degradare. \u00cen fosta lor camer\u0103 locuie\u015fte acum profesoara de \u015ftiin\u0163e naturale Olimpia Ionescu, singuratic\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 speran\u0163\u0103 dup\u0103 un divor\u0163. Vizita lui Octavian nu o surprinde, de\u015fi nu-l cuno\u015ftea. Inginerul crede vag c\u0103 ea \u00eei arat\u0103 o disponibilitate sentimental\u0103, cu care el nu are ce face. Femeia, f\u0103r\u0103 corp \u015fi deloc frumoas\u0103, nu-l atrage. Vom \u00een\u0163elege mai t\u00e2rziu din roman c\u0103 ea este una dintre ipostazele feminit\u0103\u0163ii studiate de prozator. Ea se afl\u0103 \u00een posesia caietului albastru, r\u0103t\u0103cit \u00een podul casei de Vlad \u015etefan \u015fi recuperat de succesoarea sa necunoscut\u0103. Capitolul al doilea transcrie caietul albastru, de unde afl\u0103m fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile creatoare ale profesorului de desen, care n-a evoluat mai deloc fa\u0163\u0103 de fotograful realit\u0103\u0163ii din primul roman. Noutatea jurnalului const\u0103 \u00een m\u0103rturia rela\u0163iei lui cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea Nina, nu lipsit\u0103 de farmec (\u201efrumu\u015fic\u0103, e adev\u0103rat, simpatic\u0103, dar o g\u00e2sculi\u0163\u0103 din marea serie\u201c, dup\u0103 cum noteaz\u0103 el, p. 72), dar nepotrivit\u0103 pentru el, care avea nostalgia primei iubiri. Capitolul al treilea red\u0103, inutil pentru con\u0163inutul romanului, carnetul cu poezii al lui Vlad \u015etefan, pus sub titlul Studii dup\u0103 natur\u0103, relevant pentru aspira\u0163iile \u015fi limitele con\u015ftiin\u0163ei sale artistice. Capitolul al patrulea, Sf\u00e2r\u015fitul verii, cel mai amplu, e un roman de vacan\u0163\u0103, oarecum independent, care relev\u0103 alte ipostaze ale unei derutante feminit\u0103\u0163i, unde se deta\u015feaz\u0103 chipul Ioanei, cu o decep\u0163ie parizian\u0103 la activ, so\u0163ie nemeritat\u0103 a vulgarului antrenor Jighira. Fantoma lui George, autorul \u00eensu\u015fi, apare din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00een roman \u015fi dispare la fel de misterios. Capitolul al cincilea e rezervat unei tran\u015fe din biografia lui Vlad \u015etefan, din via\u0163a sa de familie, al\u0103turi de so\u0163ia sa Luiza \u015fi de fiica sa Tea, afla\u0163i \u00eentr-o sta\u0163iune balnear\u0103, unde el este foarte tulburat de prezen\u0163a unei foarte tinere \u015fi misterioase domni\u015foare Adela. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, romanul se \u00eencheie cu un jurnal de crea\u0163ie, direct al autorului de ast\u0103 dat\u0103, \u015fi cu un epilog care elucideaz\u0103 unele neclarit\u0103\u0163i \u00een aranjarea secven\u0163elor romanului. Mult mai bogat \u00een fapte de via\u0163\u0103, \u00een chipuri feminine \u015fi \u00een variante de rela\u0163ii amoroase dec\u00e2t primele dou\u0103 romane, Frumoasa f\u0103r\u0103 corp este dovada deplinei maturit\u0103\u0163i a prozatorului.
\nFeminitatea \u2013 mod de utilizare<\/strong>
\n\u00cen Pupa russa (Ed. Humanitas, 2004), Gheorghe Cr\u0103ciun e mai natural \u015fi mai conving\u0103tor, mai realist, mai savuros \u015fi mai atractiv dec\u00e2t \u00een oricare dintre c\u0103r\u0163ile sale. Punctul de plecare este tot unul teoretic, cu deosebirea c\u0103 \u00een ecua\u0163ia elementar\u0103 a leg\u0103turii dintre via\u0163\u0103 \u015fi literatur\u0103 scriitorul a pus acum accentul pe primul termen. Pariul simplu cu sine \u00eensu\u015fi a fost s\u0103 realizeze un personaj feminin de anvergur\u0103. Complica\u0163iile vin pe urm\u0103. Miza e mai mare. Gheorghe Cr\u0103ciun \u015fi-a propus s\u0103 descopere cum este alc\u0103tuit\u0103 o femeie, intrigat c\u0103 acest subiect, at\u00e2t de la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u00een aparen\u0163\u0103, s-ar putea crede c\u0103 \u00eei e indiferent sau inaccesibil sau prea pu\u0163in cunoscut. De ast\u0103 dat\u0103 e vorba de o frumoas\u0103 cu corp, una care face ravagii printre b\u0103rba\u0163i, dac\u0103 vrea. Premisa, convingerea lui ini\u0163ial\u0103 e c\u0103, \u00een \u00een\u0163elegerea unei fiin\u0163e, totul porne\u015fte de la trup, de la tr\u0103irea corporalit\u0103\u0163ii. Tentativa e cu at\u00e2t mai interesant\u0103 cu c\u00e2t nu era posibil\u0103 \u00eenainte de 1989, datorit\u0103 cenzurii, \u015fi cu c\u00e2t ea pare mai la \u00eendem\u00e2na tuturor, mai ispititoare, pentru scriitorii postdecembri\u015fti. Gheorghe Cr\u0103ciun are ambi\u0163ia de a se \u00eenscrie \u00een competi\u0163ia deschis\u0103 de literatura sexist\u0103, implic\u00e2nd \u00een acest program de dezinhibare toat\u0103 \u015ftiin\u0163a sa textualist\u0103, o mare parte din experien\u0163a sa de cet\u0103\u0163ean al unui regim comunist \u015fi, bine\u00een\u0163eles, fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile teoretice. Exist\u0103 \u015fi \u00een ultimul roman al lui Gheorghe Cr\u0103ciun, ca \u015fi \u00een celelalte, un program afi\u015fat \u015fi o tehnic\u0103 exersat\u0103 a scriiturii. De\u015fi nu e o lec\u0163ie de anatomie (uneori este \u015fi asta), fiind mai mult o lec\u0163ie de psihologie \u015fi de sociologie, romanul Pupa russa execut\u0103 cu art\u0103 \u015fi migal\u0103 o opera\u0163iune extrem de delicat\u0103: dezghioc\u00e2nd trupul unei femei, prozatorul este convins c\u0103 miezul lui e sexul. Principiul generator fiind stabilit, mai r\u0103m\u00e2nea de f\u0103cut demonstra\u0163ia. Pericolul pentru un scriitor teoretizant ar fi fost, din c\u00e2te \u00eemi \u00eenchipui, s\u0103 fac\u0103 metafizica sexualit\u0103\u0163ii \u00een loc de fizica amorului. Gheorghe Cr\u0103ciun nu cade \u00een aceast\u0103 capcan\u0103, pe care o cunoa\u015fte \u015fi o \u00eenl\u0103tur\u0103 din start. Calea de cunoa\u015ftere \u015fi de relevare a identit\u0103\u0163ii feminine nu e una singur\u0103. Dezghiocarea (\u00eemi place cuv\u00e2ntul, de\u015fi prozatorul nu-l folose\u015fte) sufletului \u015fi trupului feminin \u00eenseamn\u0103, \u00een mod concret, \u00eencercarea a cel pu\u0163in trei tipuri de opera\u0163iuni \u201echirurgicale\u201c. Decojind femeia ca pe o ceap\u0103 (e invocat la un moment dat un banc mai vechi cu femeia-ceap\u0103, p. 218), rezultatul poate fi decep\u0163ia: nu are miez \u015fi \u201edup\u0103 ce ai dezbr\u0103cat-o te face s\u0103 pl\u00e2ngi\u201c. Explor\u00e2nd-o sau sec\u0163ion\u00e2nd-o ca pe un fruct (despre pielea apetisant\u0103 de piersic\u0103 e vorba de c\u00e2teva ori), descoper\u0103 s\u00e2mburele dur \u015fi derutant al sexualit\u0103\u0163ii. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, opera\u0163iunea de dezasamblare \u00een p\u0103r\u0163ile componente poate lua aspectul desfacerii progresive a unei p\u0103pu\u015fi ruse\u015fti, \u00een care se ascunde o figur\u0103 interioar\u0103 din ce \u00een ce mai mic\u0103 \u015fi mai ciudat\u0103, derizorie, care pare s\u0103 fie secretul \u00eentregii alc\u0103tuiri.
\nLeontina Guran este femeia fatal\u0103, femeia fermec\u0103toare, femeia detestabil\u0103, care devine personajul central al romanului, urm\u0103rit\u0103 din copil\u0103ria ei rural\u0103, trec\u00e2nd prin adolescen\u0163\u0103 \u015fi na\u015fterea sentimentului erotic, st\u00e2rnirea curiozit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de propriul trup \u015fi ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la femeia atractiv\u0103, seduc\u0103toare, c\u0103reia nu-i rezist\u0103 nici un b\u0103rbat: \u201eCorpul ei ascundea o celul\u0103 fotoelectric\u0103 ce declan\u015fa automat privirile b\u0103rba\u0163ilor (…) Tot timpul trebuia s\u0103 se apere. To\u0163i b\u0103rba\u0163ii ar fi vrut s\u0103 se frece de ea, s-o pip\u0103ie, s-o ating\u0103, s\u0103 se lipeasc\u0103 de trupul ei \u00eenalt, cu picioare interminabile, \u015fi s\u0103-i amu\u015fine pielea, carnea alb\u0103 \u015fi proasp\u0103t\u0103, alunecoas\u0103 \u015fi rece ca petala de nuf\u0103r\u201c (p. 141-142). Ea are \u00een 1980 31 de ani (p. 375), iar la Revolu\u0163ie 40. Destinul ei e urm\u0103rit de prin 1965, cu dese \u00eentoarceri \u00een urm\u0103, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la doi-trei ani dup\u0103 1990, c\u00e2nd este ucis\u0103 \u00eentr-un hotel de pe litoral. Fundalul comunist apare din fr\u00e2nturi bine regizate, aduc\u00e2nd contextul necesar. Romanul reprezint\u0103 foarte bine secven\u0163e alternative din via\u0163a cotidian\u0103: instantanee din copil\u0103ria anilor \u201960, via\u0163a \u00een internatul unui liceu de provincie, via\u0163a unei tinere sportive (Leontina e baschetbalist\u0103 de performan\u0163\u0103), via\u0163a unei studente la Bucure\u015fti, via\u0163a unei tinere activiste UTC, simulacrul de via\u0163a casnic\u0103. Partea cea mai interesant\u0103 \u0163ine de ceea ce s-ar putea foarte bine numi: savurarea propriei impudori, momentul c\u00e2nd \u201eLeontina \u00eencepuse s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 te joci cu focul, c\u00e2nd focul acesta se confund\u0103 cu o irepresibil\u0103 nevoie de spectacol. \u015fi cu pl\u0103cerea de a-\u0163i savura impudoarea, cum a descoperit destul de surprins\u0103\u201c (p. 168).\u00a0 Preliminariile, proiectele, fi\u015fele, plan\u015fele nu ocup\u0103, de ast\u0103 dat\u0103, un loc exagerat \u00een romanul publicat. Exist\u0103 \u00een Pupa russa, cu intermiten\u0163e bine plasate, note ale autorului, care constituie un fel de auto-exegez\u0103 a romanului, o m\u0103rturisire direct\u0103 a autorului despre elaborare \u015fi inten\u0163ii. A ap\u0103rut ulterior, \u00een 2006, \u015fi un volum de \u00eensemn\u0103ri Trupul \u015ftie mai mult. Fals jurnal la Pupa russa (1993-2000), de unde se v\u0103d efortul crea\u0163iei \u015fi problemele de con\u015ftiin\u0163\u0103 moral\u0103 \u015fi estetic\u0103 pe care \u015fi le pune autorul. Este el destul de competent, suficient de \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103 abordeze acest subiect, s\u0103 se pun\u0103 \u00een situa\u0163ia unei femei? P\u00e2n\u0103 unde poate merge indecen\u0163a explor\u0103rii corporalit\u0103\u0163ii \u015fi instinctelor feminine? \u00centr-o pagin\u0103 de jurnal din 1994, c\u00e2nd se afla abia la \u00eenceputul scrierii romanului (care a str\u0103b\u0103tut un destul de lung proces de crea\u0163ie, de aproape zece ani), autorul reflecta: \u201eUn fel de ru\u015finoas\u0103 inhibi\u0163ie \u00een fa\u0163a a ceea ce vreau s\u0103 scriu. Ar trebui s\u0103 devin creatorul unui monstru feminin. S\u0103 scriu despre o femeie detestabil\u0103, ca \u015fi cum eu \u00eensumi a\u015f fi acea femeie detestabil\u0103. S\u0103 r\u0103m\u00e2n un b\u0103rbat care scrie, devenind o femeie care simte \u015fi g\u00e2nde\u015fte. Pariul e mai mult dec\u00e2t riscant. Pentru c\u0103 nu sunt un b\u0103rbat care cunoa\u015fte suficient de bine femeile. Iar partea feminin\u0103 din identitatea mea masculin\u0103 nu e suficient de puternic\u0103\u201c (p. 10, \u00een \u201efalsul jurnal\u201c la roman). Gheorghe Cr\u0103ciun a c\u00e2\u015ftigat pariul: personajul feminin \u00eenchipuit i-a reu\u015fit foarte bine. Leontina nici nu apare at\u00e2t de detestabil\u0103 (ceea ce e bine) pe c\u00e2t o simte prozatorul. Par\u015fivenia ei feminin\u0103 de fiin\u0163\u0103 seduc\u0103toare \u015fi profitoare din anii \u201970 evolueaz\u0103 sinuos, p\u00e2n\u0103 la criza \u00eemb\u0103tr\u00e2nirii din anii \u201990. \u00cendr\u0103zneala scriitorului a meritat toat\u0103 osteneala: \u201eM\u0103 g\u00e2ndeam la o carte at\u00e2t de necru\u0163\u0103toare \u015fi de direct\u0103, \u00eenc\u00e2t s\u0103 mi se fac\u0103 ru\u015fine de toat\u0103 lumea, mai ales de femeile care m-au cunoscut ca pe un b\u0103rbat tandru \u015fi pudic\u201c (p. 230, \u00een roman). Pupa russa este cartea necru\u0163\u0103toare \u015fi direct\u0103 despre modul \u00een care o femeie \u00ee\u015fi savureaz\u0103 impudoarea, aventura sexual\u0103 substituit\u0103 total aventurii existen\u0163iale. Pentru Leontina, sexul este via\u0163a \u015fi pacostea ei.
\nPercep\u0163ia \u015fi relatarea corporalit\u0103\u0163ii feminine angajeaz\u0103 o adev\u0103rat\u0103 epopee a senzorialit\u0103\u0163ii \u015fi a senzualit\u0103\u0163ii. Senzorialitatea reconstituie o lume, cu multiplele ei realit\u0103\u0163i. Senzualitatea transcrie experien\u0163a erosului. Leontina manifest\u0103 o foame a concretului \u00een ambele direc\u0163ii. Limbajul \u00eensu\u015fi, rostirea cuvintelor, descoperirea sensurilor sunt pentru Leontina experien\u0163e senzoriale. Ar fi de citat zeci de pagini pentru virtuozitatea \u00eensemn\u0103rilor care transcriu cu o extraordinar\u0103 acuitate fiorul contactului cu lucrurile, cu oamenii, cu lumea: prezentarea noii venite \u00een sala de medita\u0163ie, cu care \u00eencepe romanul; cum fuma bunicul (p. 35-36); cheful vag lesbian al fetelor \u00een podul \u015fcolii (p. 40-42, 89-92); voluptatea limbajului ca \u201eh\u0103\u0163i\u015f de cuvinte\u201c (p. 51); jocurile primei copil\u0103rii (p. 62-65); jocul erotic cu Matilda (p. 76-79); ini\u0163ierea rela\u0163iei cu doctorul (p. 110-114); simfonia de senza\u0163ii euforice (p. 146-147); repertoriul de violen\u0163e infantile (p. 163); semnarea acordului de informatoare a securit\u0103\u0163ii (p. 164-166); aventura cu profesorul de la facultate Darvari (p. 174-176), cel care \u00eei va deveni \u00een final so\u0163; intrarea \u00een \u201epolitica de curve\u201c a activi\u015ftilor de partid (p. 213-215) \u015fi refuzul violent de a accepta avansurile unuia dintre ei, refuz care \u00eei va schimba \u00eentrist\u0103tor via\u0163a (p. 246-249) etc. Sunt numeroase scenele antologice la nivelul senzorialit\u0103\u0163ii \u015fi al senzualit\u0103\u0163ii. E chiar de notat, ca o caracteristic\u0103 stilistic\u0103 frapant\u0103, frecven\u0163a enumer\u0103rilor \u015fi a juxtapunerilor. Inventarul substantival, verbal, adjectival, sintagmatic realizeaz\u0103 un cumul luxuriant de realit\u0103\u0163i secven\u0163iale, relevate prin aglomerarea de senza\u0163ii, detalii, fulgura\u0163ii \u00een veritabile enciclopedii (cum ar fi, de pild\u0103, enciclopedia ierbii, p. 255-256).
\nC\u00e2t despre faptul c\u0103 \u00een numele Leontina se cuprind dou\u0103 identit\u0103\u0163i, una masculin\u0103, discret\u0103, \u00een Leon, alta feminin\u0103, pregnant\u0103, \u00een Tina, el conteaz\u0103 prea pu\u0163in. \u00cen ultimul roman al lui Gheorghe Cr\u0103ciun specula\u0163iile sau construc\u0163iile teoretice sunt, spre beneficiul literaturii, mai slabe, mai firave dec\u00e2t presiunea clocotitoare a vie\u0163ii, adic\u0103 a sexualit\u0103\u0163ii. E o carte necru\u0163\u0103toare despre \u201ezonele de vulgaritate, murd\u0103rie \u015fi instinctualitatea brutal\u0103\u201c (p. 229) din natura feminin\u0103. Nu am nicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 Pupa russa e cel mai bun roman al lui Gheorghe Cr\u0103ciun \u015fi unul dintre cele mai bune romane din literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103, \u00een \u00eentregul ei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"