A\u015fa cum se \u015ftie romanul Fe\u0163ele t\u0103cerii (1974) de Augustin Buzura a avut un mare succes la public \u015fi la critica literar\u0103. Autorul vorbea, \u00eentre primii \u00een cultura noastr\u0103 (excludem din aceast\u0103 ecua\u0163ie exilul rom\u00e2nesc), despre unele drame ale regimului comunist, cum ar fi cooperativizarea agriculturii sau revolta anticomunist\u0103 din Mun\u0163ii Apuseni. \u00centr-un interviu din Jurnalul na\u0163ional (13 martie 2013), luat de Ana-Maria Vulpescu, scriitorul Augustin Buzura afirma: \u201eEu am sentimentul c\u0103, de 51 de ani, de c\u00e2nd am debutat, scriu la aceea\u015fi Carte, iar \u00een ierarhia mea afectiv\u0103, Fe\u0163ele t\u0103cerii este un foarte important capitol al ei. Documentarea, at\u00e2t de riscant\u0103, \u00eentr-un moment c\u00e2nd s\u00e2ngele partizanilor uci\u015fi \u00een Mun\u0163ii Apuseni nu era \u00eenc\u0103 uscat, dar \u015fi complicatele \u00eenfrunt\u0103ri cu cenzura, m-au \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 nici o lupt\u0103 nu este dinainte pierdut\u0103 \u015fi c\u0103, pentru cei ce-\u015fi respect\u0103 meseria, nu exist\u0103 subiecte interzise. Acum, dup\u0103 36 de ani, cercet\u00e2nd cu al\u0163i ochi Fe\u0163ele t\u0103cerii, sunt mul\u0163umit c\u0103 am spus adev\u0103rul la timpul potrivit. Romanul este o m\u0103rturie c\u0103 nu to\u0163i am fost la\u015fi sau tic\u0103lo\u015fi, a\u015fa cum strig\u0103 azi cei ce atunci au t\u0103cut.\u201c
\nMi-am amintit de aceste m\u0103rturii ale scriitorului Augustin Buzura cu ocazia lecturii volumului de memorii al fostului ministru de Interne Gavril Dejeu, Pe firul evenimentelor (Editura Imago, Sibiu, 2013; edi\u0163ia a II-a, cu o prefa\u0163\u0103 de Doru Radosav, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2015). Ar fi interesant s\u0103 se fac\u0103 un studiu privind reflectarea aceluia\u015fi eveniment \u00een c\u0103r\u0163ile de memorii \u015fi de istorie propriu-zis\u0103 \u015fi \u00een literatura de fic\u0163iune, scris\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 de cenzur\u0103 cr\u00e2ncen\u0103. Aici lansez doar ideea.
\nAutorul c\u0103r\u0163ii, Gavril Dejeu (n. la 11 septembrie 1932, \u00een Poieni, jude\u0163ul Cluj, \u00eentr-o familie cu \u015fase copii) este fratele doctorului Alexandru Dejeu, unul din liderii rezisten\u0163ei anticomuniste din Mun\u0163ii Apuseni, condamnat la moarte \u015fi executat prin \u00eempu\u015fcare. Dup\u0103 un an de studii la Conservatorul din Bucure\u015fti renun\u0163\u0103 la cariera muzical\u0103 \u015fi se dedic\u0103 studiilor juridice la Universitatea din Cluj, devenind un cunoscut avocat la Sibiu. Dup\u0103 Revolu\u0163ie, \u00een legislaturile 1992-1996 \u015fi 1996-2000, Gavril Dejeu a fost ales deputat \u00een Circumscrip\u0163ia Electoral\u0103 nr. 33 Sibiu, pe listele Conven\u0163iei Democrate Rom\u00e2ne din partea PN\u0162CD, devenind ministru de Interne \u00een perioada 1996-1999. \u00centre 30 martie \u2013 17 aprilie 1998 a fost prim-ministru interimar al Rom\u00e2niei. Gavril Dejeu a fost ministru de Interne \u00een Guvernul Victor Ciorbea \u015fi \u00een Guvernul Radu Vasile. A demisionat din func\u0163ie \u00een seara zilei de 19 ianuarie 1999, c\u00e2nd minerii, angaja\u0163i \u00een Mineriada din ianuarie 1999, au trecut (din motive explicate \u00een carte) de barajele constituite de for\u0163ele de \u201eordine\u201c \u00een drumul lor spre Bucure\u015fti. \u00cen anul 2000 s-a retras din politic\u0103 \u015fi a revenit la Sibiu. \u00cen perioada 2005-2011 a publicat aici (\u00een ziarele Monitorul de Sibiu \u015fi Turnul Sfatului) paginile care vor forma obiectul c\u0103r\u0163ii de fa\u0163\u0103.
\nUnul dintre cele mai importante capitole ale c\u0103r\u0163ii este cel intitulat \u015eocul, \u00een care este vorba \u015fi despre lupta partizanilor anticomuni\u015fti din Mun\u0163ii Apuseni. Autorul \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice resorturile acestei mi\u015fc\u0103ri, decup\u00e2nd trei motive principale: \u201ePrimul, pentru c\u0103 acei oameni erau z\u0103misli\u0163i dintr-un aluat deosebit. Prin structur\u0103 \u015fi forma\u0163ie, nu sufereau umilin\u0163a, nu puteau sta cu capul plecat. Pentru ei, dar cu deosebire pentru \u0163ar\u0103. Cu pre\u0163ul acceptat al suferin\u0163ei, at\u00e2t pentru ei, c\u00e2t \u015fi pentru cei din jur. Aspira\u0163ia dumnezeiasc\u0103 spre libertate, adev\u0103r \u015fi libertate trebuia, ca de at\u00e2tea ori \u00een istorie, s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 tributul necuvenit for\u0163ei oarbe \u015fi brutale a puterii nelegiuite\u201c. Al doilea motiv al luptei lor era convingerea c\u0103 regimul comunist este trec\u0103tor \u015fi c\u0103 ocupa\u0163ia sovietic\u0103 este vremelnic\u0103. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, e vorba de speran\u0163a lor \u00een iminenta interven\u0163ie a americanilor, care, se \u015ftie, n-a mai avut loc, adeverindu-se vorba c\u0103, \u00een rela\u0163iile lor, statele nu se conduc dupa principii, ci dup\u0103 interese.
\nMemorialistul reproduce un manifest al acestor lupt\u0103tori anticomuni\u015fti, al c\u0103rui con\u0163inut merit\u0103 \u015ftiut: \u201eROM\u00c2NI, spune\u0163i mili\u0163iei, securit\u0103\u0163ii \u015fi tuturor comuni\u015ftilor c\u0103 sunt slujile bandi\u0163ilor comuni\u015fti interna\u0163ionali! Ei sunt curelele de transmisie ale f\u0103r\u0103delegilor ruse\u015fti, prin ei ne duc ru\u015fii spre robie, ne s\u0103r\u0103cesc \u0163ara \u015fi ne sugrum\u0103 drepturile sfinte rom\u00e2ne\u015fti. Prin ei vreau ru\u015fii s\u0103 ne transforme \u00een carne de tun contra prietenilor no\u015ftri de totdeauna: na\u0163iunile cre\u015ftine din Apus. Mai spune\u0163i-le c\u0103, \u00een cele din urm\u0103, tot ei vor fi \u0163api isp\u0103\u015fitori \u00een fa\u0163a neamului, pentru banditismele guvernan\u0163ilor v\u00e2ndu\u0163i Moscovei. S\u0103 ia aminte acestea \u015fi s\u0103 nu mai batjocoreasc\u0103 poporul f\u0103r\u0103 ap\u0103rare. ROM\u00c2NI, ziua dezrobirii este aproape! Uni\u0163i-v\u0103 \u015fi v\u0103 preg\u0103ti\u0163i ca s\u0103 primi\u0163i armatele cre\u015ftine ca pe adev\u0103ra\u0163ii prieteni \u015fi salvatori ai na\u0163iunilor c\u0103zute \u00een sclavia diavolului ro\u015fu! Tr\u0103iasc\u0103 Rom\u00e2nia Mare! Tr\u0103iasc\u0103 Marile Na\u0163iuni Cre\u015ftine din Apus! Tr\u0103iasc\u0103 Jugoslavia liber\u0103 \u015fi prieten\u0103! Jos cu barbaria modern\u0103 a diavolului ro\u015fu! Tr\u0103iasc\u0103 pacea cre\u015ftin\u0103! Jos cu pacea p\u0103g\u00e2n\u0103 a barbariei ro\u015fii!\u201c. Manifestul este datat \u201e10.07.52, Manifestul nr. 34, Frontul Na\u0163ional Cre\u015ftin <<Iuliu Maniu>>. Gruparea <<Pentru Libertate, Patrie \u015fi Cruce>>\u201c.
\nRevenind la cartea \u00een discu\u0163ie, trebuie s\u0103 spun c\u0103 tot farmecul ei provine din \u00eens\u0103\u015fi meseria de baz\u0103 a autorului, aceea de avocat, obi\u015fnuit cu cele mai mici detalii (\u201echichi\u0163ele\u201c avoc\u0103\u0163e\u015fti!) ale documentelor \u015fi legisla\u0163iei, detalii care dau istorisirii farmec stilistic \u015fi rigoare. De pild\u0103, termin\u00e2nd Facultatea de Drept din Cluj, seria de absolven\u0163i din care f\u0103cea parte \u015fi autorul, voia s\u0103 ofere profesorilor, la absolvire, un buchet de flori cu panglic\u0103 tricolor\u0103, dar aceasta era interzis\u0103 \u015fi nu se g\u0103sea \u00een comer\u0163.
\nNu lipsesc apoi amintirile din timpul ocup\u0103rii Ardealului de Nord de c\u0103tre Ungaria horthyst\u0103, comuna Poieni nimerind \u00een zona cedat\u0103. Va fi interesant\u0103 pentru istorici aceast\u0103 m\u0103rturie tulbur\u0103toare a lui Popa Iosif din Huedin: \u201e?n timp ce m\u0103 b\u0103teau, \u00eemi cereau s\u0103 le spun ce am f\u0103cut cu fra\u0163ii lor timp de 20 de ani (1918-1940, n. I.R.), cum i-am omor\u00e2t, cum i-am distrus, cum i-am prins \u00een jug \u015fi am arat cu ei (subl. I.R.). I-am mai auzit spun\u00e2nd c\u0103 a murit Dumnezeul rom\u00e2nilor \u015fi c\u0103, pe teritoriul ce-l vor ocupa nu va mai r\u0103m\u00e2ne picior de rom\u00e2n\u201c (p. 16). S\u0103 mai adug c\u0103 aceia\u015fi solda\u0163i i-au omor\u00e2t tat\u0103l cu baioneta, doar pentru c\u0103 voise s\u0103 dea o m\u00e2n\u0103 de ajutor unui grup de solda\u0163i deconcentra\u0163i din armata rom\u00e2n\u0103, iar pe o cons\u0103tean\u0103, Oni\u0163a Negru, dup\u0103 ce au schingiuit-o trei zile, au aruncat-o \u00eentr-o f\u00e2nt\u00e2n\u0103! Sunt relat\u0103ri despre o perioad\u0103 ce st\u00e2rne\u015fte multe amintiri dureroase, \u00een care au avut loc atrocit\u0103\u0163i incalificabile, care, din p\u0103cate, sunt repetate \u015fi \u00een vremurile noastre, pe diverse meridiane.
\nUrmeaz\u0103 evocarea anilor de studen\u0163ie la Cluj (cu refuzul de a merge la studii \u00een Uniunea Sovietic\u0103!), descrierea priva\u0163iunilor din perioada comunist\u0103, reflec\u0163ii privind actul de justi\u0163ie \u00eentr-un regim totalitar etc.
\nUn alt episod dramatic surprins \u00een carte este cel al procesului \u015fi condamn\u0103rii la moarte a fratelui s\u0103u, doctorul Alexandru Dejeu, pentru rezisten\u0163a impotriva regimului comunist. Ajuns ministru, fratele \u00eei poate vedea dosarul \u015fi \u00eel poate analiza inclusiv din punct de vedere juridic, relief\u00e2nd abuzurile anchetatorilor, ale securi\u015ftilor \u015fi amestecul organelor partidului comunist \u00een actul de justi\u0163ie, pe baza unui Cod Penal (\u201eLEGAL\u201c!), cu prevederi ce puteau justifica orice abuz \u015fi orice crim\u0103 \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103.
\nDe\u015fi autorul nu-\u015fi arog\u0103 nici un merit artistic al \u00eensemn\u0103rilor (\u201eAm urm\u0103rit un singur g\u00e2nd, un singur scop, anume s\u0103 a\u015ftern pe h\u00e2rtie aspectele efectiv tr\u0103ite pe parcursul a peste 70 de ani, ale unor evenimente semnificative, \u00eencep\u00e2nd cu r\u0103zboiul \u015fi ocupa\u0163ia Ardealului de Nord, trec\u00e2nd prin regimul comunist \u015fi \u00eencheind cu revolu\u0163ia \u015fi zbaterile postrevolu\u0163ionare\u00a0 \u2013 via\u0163a politic\u0103, mineriadele, via\u0163a parlamentar\u0103, via\u0163a guvernamental\u0103.\u201c), acesta av\u00e2nd convingerea c\u0103 asemenea c\u0103r\u0163i \u201epot contribui la conturarea istoric\u0103 a uneia dintre cele mai zbuciumate perioade din via\u0163a Rom\u00e2niei \u015fi a poporului rom\u00e2n\u201c, cred c\u0103 aceast\u0103 autoevaluare a inten\u0163iilor sale este mai degrab\u0103 expresia onestit\u0103\u0163ii \u015fi a modestiei, pentru c\u0103, de fapt, autorul c\u0103r\u0163ii reu\u015fe\u015fte mult mai mult.
\nCartea se deschide cu un capitol intitulat semnificativ \u201eFr\u00e2nturi de bucurie\u201c, \u00een care este descris\u0103 frumuse\u0163ea plaiurilor sale natale, cu oameni harnici \u015fi viguro\u015fi, cu dragoste de neam \u015fi credin\u0163\u0103 \u00een Dumnezeu, care \u00ee\u015fi lucrau cu pasiune p\u0103m\u00e2ntul (\u201eNici un petic de teren, fie el c\u00e2t de abrupt, nu era neglijat\u201c), \u00een compara\u0163ie cu starea actual\u0103 (\u201eDin p\u0103cate, azi, c\u00e2nd merg <<acas\u0103>>, g\u0103sesc hotarele pustii, dealurile aride, doar ici-colo c\u00e2te-un p\u00e2lc de lucr\u0103tur\u0103.\u201c).
\nFoarte dens\u0103 este \u015fi partea a doua a c\u0103r\u0163ii, cu numeroase capitole demne de tot interesul: Revolu\u0163ia din decembrie 1989, via\u0163a parlamentar\u0103, perioada guvern\u0103rii, campania de denigrare a autorului (\u201eAfacerea c\u0103lug\u0103rul. Cumplita denigrare\u201c), contradic\u0163iile din coali\u0163ia guvernamental\u0103 etc. Cartea se \u00eencheie cu reproducerea c\u00e2torva documente importante pentru istoria noastr\u0103: ridicarea monumentului \u00eenchinat lupt\u0103torilor \u00een rezisten\u0163a anticomunist\u0103 din zona Vl\u0103deasa, o comunicare sus\u0163inut\u0103 de autor la simpozionul organizat cu prilejul dezvelirii monumentului, stenograme ale Senatului cu interven\u0163iile autorului \u00een calitate de deputat, precum \u015fi un memoriu trimis lui Corneliu Coposu, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu destinul PN\u0162CD.
\nAvem \u00een fa\u0163\u0103 o carte admirabil\u0103, din care transpare crezul politic \u015fi moral al autorului, care prive\u015fte spectacolul lumii cu melancolia unui \u00een\u0163elept.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
A\u015fa cum se \u015ftie romanul Fe\u0163ele t\u0103cerii (1974) de Augustin Buzura a avut un mare succes la public \u015fi la critica literar\u0103. Autorul vorbea, \u00eentre primii \u00een cultura noastr\u0103 (excludem din aceast\u0103 ecua\u0163ie exilul rom\u00e2nesc), despre unele drame ale regimului comunist, cum ar fi cooperativizarea agriculturii sau revolta anticomunist\u0103 din Mun\u0163ii Apuseni. \u00centr-un interviu din… Cite\u0219te mai mult »De la romanul „Fe\u0163ele t\u0103cerii” la memoriile avocatului Gavril Dejeu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[13657,13659,13660,13658],"class_list":["post-22601","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-ana-maria-vulpescu","tag-gavril-dejeu","tag-romanul-fetele-tacerii","tag-scriitorul-augustin-buzura"],"views":1331,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22601","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22601"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22601\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22601"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22601"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22601"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}