{"id":22599,"date":"2015-03-05T13:32:41","date_gmt":"2015-03-05T11:32:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22599"},"modified":"2015-03-05T13:32:41","modified_gmt":"2015-03-05T11:32:41","slug":"grecia-si-incertitudinile-stangii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/grecia-si-incertitudinile-stangii\/","title":{"rendered":"Grecia \u015fi incertitudinile st\u00e2ngii"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Premierul Alexis Tsipras \u015fi echipa radicalilor de st\u00e2nga din Grecia au \u00eencercat s\u0103 se \u0163in\u0103 de promisiunile din campania electoral\u0103 care i-au adus la putere: refuzul planurilor de austeritate impuse de Bruxelles, renegocierea acordurilor pentru datoria extern\u0103. E\u015fec. Nu au ob\u0163inut dec\u00e2t un refuz camuflat \u00eentr-o am\u00e2nare de patru luni de <\/strong>ree\u015falonare a datoriei externe. <\/em><br \/>\nUn nou discurs politic<br \/>\nConvine sau nu, transferul de\u00a0 suveranitate \u2013 cazul oric\u0103rui stat membru al Uniunii Europene \u2013 limiteaz\u0103 mobilitatea de ac\u0163iune. De acest adev\u0103r politicienii ar trebui s\u0103 \u0163in\u0103 seama chiar \u015fi \u00een campaniile electorale. Uniunea European\u0103 este un organism suprana\u0163ional, dispune de un Parlament cu puteri legislative \u015fi de o Comisie-guvern cu puteri executive. Radicalii greci de st\u00e2nga au \u00eencercat s\u0103 redob\u00e2ndeasc\u0103\u00a0 \u201emai mult\u0103 suveranitate\u201c, dup\u0103 modelul \u201emai mult\u0103 integrare\u201c. Aveau sau nu posibilitatea? Dac\u0103 da, logica \u00eens\u0103\u015fi a construc\u0163iei europene ar fi fost pus\u0103 \u00een discu\u0163ie; dac\u0103 nu, atunci grecii nu aveau dec\u00e2t s\u0103 suporte efectele condi\u0163iei Greciei de stat membru, posesor al unei suveranit\u0103\u0163i limitate.<br \/>\nEste clar c\u0103 planurile de austeritate g\u00e2ndite la Bruxelles au pr\u0103bu\u015fit Grecia \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u00een care a f\u0103cut-o politica Atenei de a tolera decenii bune evaziunea \u015fi frauda fiscal\u0103. Dep\u0103\u015firea dezastrului a fost promisiunea radicalilor de st\u00e2nga \u00een campanie. \u201eAm mo\u015ftenit o \u0163ar\u0103 pe marginea pr\u0103p\u0103stiei, cu visteria sec\u0103tuit\u0103, am respins planul for\u0163elor conservatoare oarbe, din interior \u015fi din afara \u0163\u0103rii, care voiau s\u0103 ne asfixieze\u201c, declara noul premier Alexis Tsipras. \u00cen noul lor discurs, radicalii greci de st\u00e2nga nu au contestat doar dreptul autorit\u0103\u0163ilor de la Bruxelles de a croi autoritar planuri \u015fi de a impune solu\u0163ii pentru evitarea falimentului statului grec, ci au condamnat, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, lipsa de responsabilitate a guvern\u0103rilor anterioare de a face politica la Atena. Ceea ce, \u00e0 propos de transferul de suveranitate, nu este \u00eentotdeauna \u015fi \u00een toate circumstan\u0163ele cu putin\u0163\u0103 \u00een cazul unui stat membru U.E.<br \/>\nSt\u00e2nga radical\u0103 din Grecia a c\u00e2\u015ftigat alegerile cu un discurs ce contest\u0103 mitul economiei de pia\u0163\u0103 a\u015fezat la baza politicii Uniunii Europene. Nici cea de \u201ea treia cale\u201c, lansat\u0103 de fostul premierul britanic Tony Blair, cea care permitea un altoi de idei liberale pe statul social, nu pare s\u0103 fie luat\u0103 \u00een seam\u0103 de noul guvern grec. Cu o istorie aureolat\u0103 de mituri, noua st\u00e2ng\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 resping\u0103, de fapt, un nou mit, cel modern, al austerit\u0103\u0163ii \u015fi controlului.<br \/>\nConstr\u00e2n\u015fi la compromis T\u00e2n\u0103rul ministru grec de Finan\u0163e Yanis Varoufakis a participat la reuniunea Eurogrupului (mini\u015ftrilor de finan\u0163e, n.n.) convocat\u0103 la Bruxelles pentru discutarea datoriei externe a Greciei. \u00cen interven\u0163ii, ar\u0103ta o siguran\u0163\u0103 de student st\u0103p\u00e2n pe lec\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163at\u0103. P\u00e2n\u0103 \u015fi \u0163inuta lui vestimentar\u0103 era neconven\u0163ional\u0103. Avea o dezinvoltur\u0103 cuceritoare \u00een discu\u0163iile cu omologii europeni. Din p\u0103cate, de la Bruxelles, s-a \u00eentors\u00a0 restan\u0163ier, cu o nou\u0103 tem\u0103 de f\u0103cut.<br \/>\nFost consilier economic al premierului de st\u00e2nga Georgios Papandreu, Varoufakis a devenit celebru pentru criticarea, f\u0103r\u0103 menajamente, a planurilor de austeritate impuse Atenei de troica: F.M.I., Comisia European\u0103 \u015fi Banca Central\u0103 European\u0103. Experien\u0163a lui \u00een \u201eteoria jocurilor\u201c, c\u00e2\u015ftigat\u0103 \u00eentr-un fel de exil \u00een Statele Unite, prin 2011, nu i-a folosit dec\u00e2t pentru o\u2026 rebeliune publicitar\u0103. Dac\u0103 a inten\u0163ionat cu adev\u0103rat o ruptur\u0103 cu Bruxellesul este greu de \u015ftiut. At\u00e2t c\u00e2t a putut, a for\u0163at lucrurile, dar noua echip\u0103 de la Atena, cu tot radicalismul ei, este con\u015ftient\u0103 de consecin\u0163e. Cu o datorie mai mare dec\u00e2t propriul PIB \u015fi cu refuzul Bruxellesului de a renun\u0163a sau diminua datoriile, ambi\u0163iosul Varoufakis a trebuit s\u0103 revin\u0103 la Atena pentru a c\u0103uta solu\u0163ii. Echipa lui Tsipras este obligat\u0103 s\u0103 accepte un compromis, chiar s\u0103 asculte \u2013 ca \u015fi predecesorii \u2013 de poruncile centrului, pentru continuarea reformelor, restructurarea administra\u0163iei, adoptarea de legi noi \u00eempotriva fraudei fiscale. Pentru noutatea discursului, s\u0103 a\u015ftept\u0103m, totu\u015fi, s\u0103 vedem dac\u0103, dup\u0103 cele patru luni acordate pentru reflec\u0163ie, actualul guvern radical de st\u00e2nga al Greciei va putea sau nu va putea demonstra c\u0103 un stat membru al Uniunii Europene are nevoie de mai mult\u0103 suveranitate. Pentru c\u0103 nu numai Grecia trebuie s\u0103 fac\u0103 reforme. Restul este poveste. O recunoa\u015fte anticipat premierul Tsipras: \u201eAm c\u00e2\u015ftigat o b\u0103t\u0103lie, nu un r\u0103zboi&#8230; dificult\u0103\u0163ile reale r\u0103m\u00e2n \u00een fa\u0163a noastr\u0103\u201c.<br \/>\n<strong>St\u00e2nga de la st\u00e2nga<\/strong><br \/>\nRadicalii de st\u00e2nga din Grecia, probabil cu lecturi proaspete din literatura marxist\u0103, au c\u00e2\u015ftigat \u00een alegeri nu doar ca opozan\u0163i ai dreptei, ci \u015fi ca nemul\u0163umi\u0163i pentru degradarea discursului st\u00e2ngii clasice, tradi\u0163ionale. Se a\u015fteapt\u0103 ca revolta lor s\u0103 aib\u0103 ecou \u00een c\u00e2teva state. \u00cen toamn\u0103, vor avea loc alegeri \u00een Spania \u015fi s-ar putea ca \u201eindigna\u0163ii\u201c s\u0103 recurg\u0103 la tehnica elenilor pentru a trece la o faz\u0103 mai pragmatic\u0103 de ac\u0163iune. Un fenomen similar se poate produce, la sf\u00e2r\u015fitul anului, \u00een Sco\u0163ia; pot s\u0103 apar\u0103 pe ici, pe colo \u015fi alte surprize. Sunt \u015fi acestea semne al crizei capitalismului despre care se vorbe\u015fte deschis \u00een Occident. Nu \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. (O precizare: corup\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia este considerat\u0103 ca rezultat al afacerilor cu statul. Corect. Dar, \u00een interiorul unei economii hipercentralizate, eminamente proprietate de stat, cum s-ar fi putut face privatizarea, la care Rom\u00e2nia a fost obligat\u0103, \u00een afara unui raport cu statul?).<br \/>\nCe vor radicalii europeni de st\u00e2nga? Vor o nou\u0103 politic\u0103 de investi\u0163ii \u00een sectorul public \u015fi alta \u00een domeniul datoriei publice (reevaluare, ree\u015falonare, anulare chiar). Pu\u0163ine partide aflate la guvernare se arat\u0103 fericite s\u0103 recurg\u0103 la o astfel de politic\u0103. Ea este sus\u0163inut\u0103 doar de partide mici aflate la st\u00e2nga de la st\u00e2nga, precum Die Linke (fo\u015ftii comuni\u015fti) din Germania, Syriza din Grecia, Podemos din Spania sau de partidele de st\u00e2nga tradi\u0163ional\u0103 atunci c\u00e2nd se afl\u0103 \u00een opozi\u0163ie. Dar, \u201eCe a mai r\u0103mas din partidele de centru-st\u00e2nga, social-democra\u0163i \u015fi sociali\u015fti, se \u00eentreab\u0103 Wolfgang Munchau, redactorul-\u015fef adjunct al influentului ziar Financial Times&#8230; Odat\u0103 ajun\u015fi la putere, ei realizeaz\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 devin\u0103 responsabili \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 marota ofertei. S\u0103 ne amintim c\u0103 Fran\u00e7ois Hollande a justificat schimbarea politicii guvernului (francez, n.n.) argument\u00e2nd c\u0103 oferta creeaz\u0103 cererea\u201c. \u00cenainte de criza financiar\u0103, Blair avea dreptate s\u0103 cread\u0103 c\u0103 perioada fast\u0103 a cre\u015fterii economice asigura o condi\u0163ie preponderent constructiv\u0103 clasei de mijloc \u015fi o calitate asisten\u0163ial\u0103 statului social. Criza, \u00eens\u0103,\u00a0 a distrus acest mit. La nivelul Uniunii Europene, regulile economice nu au mai func\u0163ionat, globalizarea \u015fi-a ar\u0103tat efectele cele mai nefaste: criz\u0103, s\u0103r\u0103cie, \u015fomaj, migra\u0163ie, dificult\u0103\u0163i de sus\u0163inere a politicilor sociale.<br \/>\nDin aceast\u0103 perspectiv\u0103 \u00eencearc\u0103 acum fostul premier socialist Georgios Papandreu s\u0103 explice drama Greciei, perspectiv\u0103 c\u0103reia \u00eei adaug\u0103 \u201eingredientele\u201c politicii grece\u015fti dar, mai ales, un transfer de responsabilitate pe seama dreptei. \u201eCriza economic\u0103, spune el, a atins, de fapt, Europa \u00een momentul \u00een care majoritatea instan\u0163elor de decizie ale Uniunii Europene era dominat\u0103 de conservatori. Precizarea este capital\u0103. Dup\u0103 p\u0103r\u0103sirea scenei politice de genera\u0163ia lui Fran\u00e7ois Mitterrand \u015fi Helmut Kohl, dup\u0103 \u00abv\u00e2rsta de aur\u00bb european\u0103 dominat\u0103 de sociali\u015fti, \u00een timpul c\u0103reia U.E. a adoptat directive mai progresiste dec\u00e2t politicile la nivel na\u0163ional. O genera\u0163ie de oameni politici conservatori, cunoscu\u0163i mai degrab\u0103 ca neoliberali dec\u00e2t ca ap\u0103r\u0103tori ai ideii europene, a preluat puterea \u00een Europa. Ace\u015ftia au uitat ra\u0163iunea care a condus la crearea Uniunii Europene dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, permi\u0163\u00e2nd factorului na\u0163ional s\u0103 c\u00e2\u015ftige teren \u00een detrimentul celui european. Aceast\u0103 politic\u0103 a fost catastrofal\u0103. Statele membre au devenit mai \u00eengrijorate de opinia public\u0103 dec\u00e2t de m\u0103surile pentru stabilizarea \u015fi consolidarea zonei euro \u00een raport cu regulile pie\u0163ei libere. Construc\u0163ia european\u0103 a devenit secundar\u0103. Pe acest fond au fost at\u00e2t de criticate erorile Greciei \u015fi \u0163ara a fost pedepsit\u0103 cu \u00abplanurile de salvare\u00bb. C\u00e2nd s-a ajuns la concluzia c\u0103 vinov\u0103\u0163iile pentru criz\u0103 trebuie \u00eemp\u0103r\u0163ite, \u00eentreaga Europ\u0103 de sud a devenit victima stereotipiilor xenofobe \u015fi a logicii de divizare Nord-Sud\u201c. Papandreu nu spune c\u0103, timp de patru decenii, sociali\u015ftii lui au f\u0103cut mori\u015fc\u0103 la putere\u00a0 cu dreapta. El arunc\u0103 vina acolo unde doar el nu se afl\u0103 \u015fi, ipocrit, d\u0103 sfaturi: \u201eAst\u0103zi, trebuie s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m cum s\u0103 punem \u00een drepturile ei o Europ\u0103 dotat\u0103 cu o real\u0103 legitimitate democratic\u0103. Este o condi\u0163ie indispensabil\u0103 pentru un ideal european niciodat\u0103 atins. Modul \u00een care sunt luate ast\u0103zi deciziile \u00een instan\u0163ele europene este, oare, coerent cu ideea unei uniuni construite pe valori comune sau reflect\u0103, mai degrab\u0103, puterea economic\u0103, politic\u0103 \u015fi militar\u0103 a fiec\u0103rui stat? Extinderea Europei nu a fost, oare, folosit\u0103 ca o scuz\u0103 pentru ca s\u0103 existe mai pu\u0163in\u0103 democra\u0163ie \u00een luarea deciziilor\u201c.<br \/>\nO spovedanie t\u00e2rzie, inutil\u0103. Un semn al incertitudinilor st\u00e2ngii.\u00a0 Ca \u015fi tentativa radicalilor de a smulge Bruxelles-ului \u201emai mult\u0103 suveranitate\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Premierul Alexis Tsipras \u015fi echipa radicalilor de st\u00e2nga din Grecia au \u00eencercat s\u0103 se \u0163in\u0103 de promisiunile din campania electoral\u0103 care i-au adus la putere: refuzul planurilor de austeritate impuse de Bruxelles, renegocierea acordurilor pentru datoria extern\u0103. E\u015fec. Nu au ob\u0163inut dec\u00e2t un refuz camuflat \u00eentr-o am\u00e2nare de patru luni de ree\u015falonare a datoriei externe.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/grecia-si-incertitudinile-stangii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Grecia \u015fi incertitudinile st\u00e2ngii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13653,13655,13656,13652,13654],"class_list":["post-22599","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-consolidarea-zonei-euro","tag-echipa-lui-tsipras","tag-guvern-radical-de-stanga-al-greciei","tag-ideal-european","tag-legitimitate-democratica"],"views":1448,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22599","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22599"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22599\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22599"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22599"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22599"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}