{"id":22597,"date":"2015-03-05T13:30:01","date_gmt":"2015-03-05T11:30:01","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22597"},"modified":"2015-03-05T13:30:01","modified_gmt":"2015-03-05T11:30:01","slug":"va-putea-uniunea-europeana-sa-supravieuiasca-dupa-alegerile-din-grecia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/va-putea-uniunea-europeana-sa-supravieuiasca-dupa-alegerile-din-grecia\/","title":{"rendered":"Va putea Uniunea European\u0103 s\u0103 supravie]uiasc\u0103 dup\u0103 alegerile din Grecia?"},"content":{"rendered":"<p>Ajungerea la putere \u00een Grecia a grup\u0103rii Syriza, care se prezint\u0103 ca o st\u00e2ng\u0103 par\u0163ial radical\u0103, nu e \u00een sine o mare noutate. Forma\u0163iuni de st\u00e2nga mai mult sau mai pu\u0163in critice au fost alese \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri ale Uniunii Europene \u2013 vezi Partidul Socialist francez, aliat cu comuni\u015ftii, \u00een 1981, apoi Partidul Socialist spaniol ie\u015fit din clandestinitate \u015fi aliat, de asemenea, cu comuni\u015ftii, \u015fi iar\u0103\u015fi Partidul Socialist francez, \u00een 2013, aliat cu ecologi\u015ftii, sau guvernele germane SPD. Ce a venit \u00eens\u0103 ca o lovitur\u0103 de tr\u0103snet pe cerul turmentat al UE este faptul c\u0103, odat\u0103 ale\u015fi, oric\u00e2t de temperat le-ar fi fost discursul, responsabilii din Syriza \u015fi \u00eendeosebi charismaticul s\u0103u lider Tsipras n-au cedat, p\u00e2n\u0103 acum, cererilor Bruxelles-ului cu referire la segmentul economic \u015fi social din programul lor electoral. Deci, grecii nu ies a priori din zona euro, dar \u00ee\u015fi renegociaz\u0103 datoria a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 contrabalanseze efectele a ceea ce, din 2010 \u00eencoace, s-a dovedit a fi jefuirea sistematic\u0103 a acestei \u0163\u0103ri de c\u0103tre celebra \u015fi hulita Troic\u0103 (FMI, Comisia European\u0103 \u015fi BCE), jaf care i-a dus la ruin\u0103 pe majoritatea cet\u0103\u0163enilor greci (mai bine de o treime dintre ei intr\u00e2nd \u00eentr-o stare de s\u0103r\u0103cie lucie, iar o alt\u0103 treime av\u00e2nd ceea ce se nume\u015fte un trai precar). C\u0103ci, oric\u00e2t de corupte ar fi fost guvernele grece\u015fti de dinaintea Syrizei, mai ales \u00een ce prive\u015fte tradi\u0163ia marii evaziuni fiscale, tot nu e de ajuns pentru a explica ori a justifica jaful c\u0103ruia aceast\u0103 \u0163ar\u0103 i-a c\u0103zut victim\u0103. Iar aceast\u0103 pauperizare a unui popor \u00eentreg, f\u0103r\u0103 precedent \u00een vremuri de pace, a fost cauzat\u0103 pe de o parte de dob\u00e2nzile contractelor leonine cu b\u0103ncile germane sau anglo-saxone, de pild\u0103 acelea angajate pentru cump\u0103rarea de armament teuton sofisticat, de care \u0163ara nici nu avea nevoie, iar pe de alt\u0103 parte de expertizele \u00eencununate cu bilan\u0163uri financiare false, semnate de speciali\u015fti afla\u0163i sub cizma marilor b\u0103nci interna\u0163ionale, \u00eendeosebi Goldman Sachs. Aceast\u0103 sinergie de felurite escrocherii legale a dus Grecia \u00eentr-o stare apropiat\u0103 de faliment \u015fi niciun remediu economic aplicat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent n-a reu\u015fit s-o pun\u0103 pe picioare, \u00een ciuda gogo\u015filor debitate de Troica! \u00cen schimb, leacurile propuse de aceasta au reu\u015fit s\u0103 agraveze r\u0103ul: vezi degringolada inexorabil\u0103 a re\u0163etelor de finan\u0163e publice \u2013 \u00een ciuda scoaterii la mezat a bog\u0103\u0163iilor na\u0163ionale, inclusiv a portului Pireu \u015fi a c\u00e2torva insule celebre din Marea Egee \u2013 \u015fi, fire\u015fte, s\u0103r\u0103cirea general\u0103 a salaria\u0163ilor de toate rangurile, demolarea sistemelor de protec\u0163ie social\u0103, de s\u0103n\u0103tate public\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt\u2026 pe scurt, transformarea \u0163\u0103rii \u00eentr-o lume a treia african\u0103. Cum nota un comentator avizat: \u201ePute\u0163i s\u0103 folosi\u0163i orice model (Excel sau oricare altul) \u015fi s\u0103 introduce\u0163i ipotezele rezonabile pe care le dori\u0163i \u00een privin\u0163a nivelului dob\u00e2nzilor, a cre\u015fterii economice a \u0163\u0103rii, a presiunii fiscale, dar \u00een niciun caz aceast\u0103 \u0163ar\u0103 nu va fi capabil\u0103 s\u0103 ramburseze datoria sau m\u0103car s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 dob\u00e2nda capitalului \u00eemprumutat\u201c (1). Fostul prim-ministru al PASOK, Georgios Papandreou, a prev\u00e3zut-o \u00eenc\u0103 din prim\u0103vara lui 2011, c\u00e2nd, \u00een timpul summit-ului UE de la Nisa, a anun\u0163at c\u0103 va organiza \u00een cursul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii care urma un referendum pentru a afla dac\u0103 poporul grec ar accepta t\u0103ierile din bugetele sociale \u015fi din patrimoniul industrial. At\u00e2t i-a trebuit, c\u0103ci reprezentan\u0163ii UE, Barroso \u015fi van Rompuy, \u00een frunte cu Sarkozy \u015fi cancelara Merkel l-au potopit cu amenin\u0163\u0103ri. P\u0103r\u0103sit de curaj (poate fiindu-i amenin\u0163at\u0103 via\u0163a sau via\u0163a unor apropia\u0163i?), a fugit, s-a re\u00eentors acas\u0103 cu coada \u00eentre picioare \u015fi \u015fi-a dat demisia. I-a l\u0103sat locul lui Antonis Samaras, fost student la Facultatea de Economie de la Harvard, acest altar al teoriei neoliberale devenit foarte familiar \u201eexper\u0163ilor\u201c de la Goldman Sachs \u015fi mai ales lui Mario Draghi, pre\u015fedintele BCE, acest rechin al avu\u0163iei sociale, tehnician numit, nu ales, care decide, f\u0103r\u0103 nicio sus\u0163inere democratic\u0103, politica economic\u0103 a tuturor statelor din UE \u2013 o institu\u0163ie supranatural\u0103 devenit\u0103 Birou Politic al unei dictaturi abia mascate de o poleial\u0103 pseudo-democratic\u0103.<br \/>\nF\u0103r\u0103 inten\u0163ia de a face \u015fi predic\u0163ii, se poate observa totu\u015fi cu u\u015furin\u0163\u0103 c\u0103 toate partidele socio-democrate aflate la putere \u00een Europa au tr\u0103dat: PS-ul francez, SPD-ul german, comisarul european pe economie, socialistul Moscovici; \u015fi chiar dac\u0103 italianul Matteo Renzi de la L\u2019Ulivo (coali\u0163ie italian\u0103 de centru-st\u00e2nga, n. trad.) a avut o pozi\u0163ie mai pu\u0163in reprobatoare, nici un act pozitiv de solidaritate n-a urmat bunelor cuvinte. \u00cen schimb, alternativa propus\u0103 de Syriza e totalmente incompatibil\u0103 cu programul neoliberal de la Bruxelles, al BCE \u015fi al FMI, ai c\u0103ror l\u0103ud\u0103tori sunt sociali\u015ftii europeni, cot la cot cu partidele zise de dreapta \u015fi reunite la Strasbourg sub acronimul PPE. Iat\u0103 de ce Syriza reprezint\u0103 un mare pericol pentru oligarhia financiar\u0103, ca asumare sincer\u0103 a veritabilei democra\u0163ii, sus\u0163inut\u0103 de o autentic\u0103 voin\u0163\u0103 a poporului, adic\u0103 de o voin\u0163\u0103 general\u0103.<br \/>\nDup\u0103 accederea la putere a Syrizei, a survenit \u00een comportamentul partidelor politice europene de st\u00e2nga ceva ce mi-a adus aminte de R\u0103zboiul din Spania: \u00een 1936, guvernul Frontului Popular francez, prezidat de liderul SFIO (segment francez al Interna\u0163ionalei muncitore\u015fti), L\u00e9on Blum, n-a catadicsit s\u0103 sus\u0163in\u0103 dec\u00e2t din v\u00e2rful buzelor Spania republican\u0103 \u00een contextul unei rebeliuni militare dintre cele mai violente, \u00een timp ce guvernele fascist \u015fi nazist au trimis acolo regimente de elit\u0103 \u015fi au pus la b\u0103taie armamentul lor cel mai modern. Lipsa de curaj politic \u015fi absen\u0163a solidarit\u0103\u0163ii de clas\u0103 au fost, de altfel, caracteristici ale social-democra\u0163iei, a\u015fa cum arat\u0103 \u00een mod emblematic asasinarea, la 15 ianuarie 1919, a Rosei Luxemburg \u015fi a lui Karl Liebknecht, comandat\u0103 de social-democra\u0163ii Ebert \u015fi Noske \u015fi executat\u0103 de extrema dreapt\u0103 militar\u0103 Freikorps (organiza\u0163ie paramilitar\u0103 anti-comunist\u0103, \u00een epoc\u0103, n. trad.).<br \/>\nAceast\u0103 parantez\u0103 istoric\u0103 era necesar\u0103 pentru a l\u0103muri complexitatea luptei \u00een care s-a angajat Syriza, o lupt\u0103 pe mai multe fronturi, toate pres\u0103rate cu capcane. \u00cen realitate, Syriza e singur\u0103, sus\u0163inut\u0103 doar de un mic partid suveranist (partidul grec independent) ostil zonei euro \u015fi Uniunii Europene, cu care s-a aliat pentru a face guvernul, iar \u00een parlament ar mai putea s\u0103 conteze \u015fi pe votul comuni\u015ftilor. Oricum, ne d\u0103m seama acum c\u00e2t de perimat a devenit clivajul dreapta-st\u00e2nga l\u0103sat nou\u0103 mo\u015ftenire de Revolu\u0163ia Francez\u0103, dar f\u0103r\u0103 mari izb\u00e2nzi la activ. Ar fi fost de altfel de mirare ca transform\u0103rile formelor de produc\u0163ie \u015fi de socializare din postmodernitate s\u0103 nu aib\u0103 ca efect \u015fi o restructurare politic\u0103. \u015ei, \u00eentr-adev\u0103r, de la Syriza la Podemos, trec\u00e2nd prin Bepe Grillo, conceptele practicii politice par s\u0103 se schimbe. Se formeaz\u0103 alian\u0163e de neimaginat \u00een urm\u0103 cu vreo zece ani, mi\u015fc\u0103ri suveraniste cu tendin\u0163\u0103 social\u0103 mai cur\u00e2nd conservatoare, cu mi\u015fc\u0103ri suveraniste cu tendin\u0163e socialiste, ba chiar cu grup\u0103ri antiliberale mai cur\u00e2nd de extrem\u0103 st\u00e2ng\u0103. Aceast\u0103 abordare care pare s\u0103 devin\u0103 o practic\u0103 evident\u0103 \u00een Europa de Sud pare aproape absent\u0103 \u00een Fran\u0163a (2), care a r\u0103mas \u00een\u0163epenit\u0103, de la dreapta la st\u00e2nga, \u00een discursul g\u0103unos al predicilor despre drepturile omului \u015fi \u00een vidul referen\u0163ial al pretinselor \u201evalori republicane\u201c, care nu mai sunt, \u00een realitatea vie\u0163ii cotidiene, dec\u00e2t desuurile care acoper\u0103 jefuirea sistematic\u0103, financiar\u0103 \u015fi bancar\u0103, a cet\u0103\u0163enilor.<br \/>\nEconomia se afl\u0103, deci, \u00een centrul cruntei b\u0103t\u0103lii a grup\u0103rii Syriza cu UE \u015fi FMI. O b\u0103t\u0103lie ca un joc de \u015fah sau, \u015fi mai bine, ca o partid\u0103 de poker la cacealma. Or, \u00een aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie, Syriza reprezint\u0103 o veritabil\u0103 avangard\u0103 european\u0103, c\u0103ci nu e vorba aici doar de viitorul Greciei, ci de viitorul \u00eentregii Uniuni Europene. \u00cen definitiv, problemele sunt clare, doar mijloacele de a le rezolva sunt mai complicate. Pe de o parte, UE declam\u0103 prin vocile mini\u015ftrilor s\u0103i de Finan\u0163e \u015fi a pre\u015fedintelui BCE: \u201epl\u0103ti\u0163i, privatiza\u0163i \u015fi iar privatiza\u0163i, reduce\u0163i \u015fi mai mult cheltuielile sociale \u015fi salariale!\u201c De cealalt\u0103 parte, guvernul grec afirm\u0103: \u201emandatul nostru e dat de popor, nu putem s\u0103-l tr\u0103d\u0103m, dar, dac\u0103 insista\u0163i at\u00e2t, nu ne mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 declar\u0103m falimentul \u015fi s\u0103 ie\u015fim din zona euro, \u015fi atunci cei care ne pretind bani vor vedea c\u00e2t o s\u0103-i coste treaba asta!\u201c Deja BCE, refuz\u00e2nd orice negociere, a suspendat cea mai mare parte a liniilor de credit necesare b\u0103ncilor grece\u015fti, cu excep\u0163ia celor pe termen foarte scurt. Un asemenea \u015fantaj amenin\u0163\u0103 direct capacitatea b\u0103ncilor grece\u015fti de a furniza statului lichidit\u0103\u0163i pentru asigurarea func\u0163ion\u0103rii minimale a economiei cotidiene, \u00een special pentru plata pensiilor \u015fi a achit\u0103rii cheltuielilor \u00eentreprinderilor. \u00cen plus, Mario Draghi a precizat c\u0103 dac\u0103 banca na\u0163ional\u0103 greceasc\u0103, pentru a sus\u0163ine nevoia de lichidit\u0103\u0163i, ar tip\u0103ri euro f\u0103r\u0103 autoriza\u0163ie, ace\u015ftia vor fi refuza\u0163i at\u00e2t pe pie\u0163ele financiare, c\u00e2t \u015fi la reglarea schimburilor comerciale interna\u0163ionale. Or, din nefericire, diminuarea acestor lichidit\u0103\u0163i fiduciare nu poate fi compensat\u0103 de veniturile din sectoarele agroalimentare \u015fi din turismul grec \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in din cele ale unei industrii scoase la mezat din 2008 \u00eencoace. Dac\u0103 a\u015fa stau lucrurile, nu-i mai r\u0103m\u00e2ne Greciei dec\u00e2t s\u0103 revin\u0103 la drahm\u0103, cu consecin\u0163a unui r\u0103zboi economic deschis \u015fi f\u0103r\u0103 mil\u0103 cu Bruxelles-ul (plus Berlin \u015fi Paris) \u015fi cu FMI-ul. Dar englezii, abilii englezi, prin vorbele prim-ministrului Cameron, au anun\u0163at c\u0103 autorit\u0103\u0163ile britanice ar fi dispuse la oarece suple\u0163e, f\u0103r\u0103 a preciza \u00een ce const\u0103 aceasta; ini\u0163ia\u0163ii \u015ftiu \u00eens\u0103 c\u0103 o propor\u0163ie deloc neglijabil\u0103 a datoriilor suverane ale Greciei e de\u0163inut\u0103 de b\u0103ncile Marii Britanii\u2026<br \/>\n\u00cen ciuda faptului c\u0103 sunt singuri \u00een aceast\u0103 lupt\u0103, f\u0103r\u0103 suportul sociali\u015ftilor europeni, responsabilii politici ai Syriza se bucur\u0103 de c\u00e2teva atuuri importante. \u00cen primul r\u00e2nd, reactualizarea datoriei de r\u0103zboi a Germaniei, r\u0103mas\u0103 nerezolvat\u0103 (c\u00e2t\u0103 vreme Grecia nu a semnat nici un acord \u00een acest sens), cu dob\u00e2nzi care, din 1945 \u00eencoace, se ridic\u0103 la suma de 163 de miliarde de euro, cam jum\u0103tate din datoria suveran\u0103 a grecilor! Apoi \u2013 cu consecin\u0163e poate \u015fi mai cur\u00e2nd aduc\u0103toare de profit \u2013 descoperirea fraudelor enorme privind impozitele comise pe teritoriul grec de firme germane ca Mercedes sau Siemens, sau scandalul mitei date func\u0163ionarilor greci de firmele germane pentru a le fi facilitate exporturile const\u00e2nd \u00eendeosebi \u00een material militar. Iat\u0103 de ce pre\u015fedinta Parlamentului a reamintit cu fermitate Uniunii Europene c\u0103 \u201eParlamentul nu poate opera ca un dispozitiv de sp\u0103lare a scandalurilor\u201c (spus\u0103 la care ar trebui s\u0103 cugete \u015fi ale\u015fii din Rom\u00e2nia\u2026). Fapt care-l oblig\u0103 pe Wolfgang Sch\u00e4ube, ministrul german de Finan\u0163e, s\u0103 ia act de realitatea corup\u0163iei generate de marile firme din \u0163ara sa \u015fi s\u0103-\u015fi mai domoleasc\u0103 arogan\u0163a moralizatoare.<br \/>\nTotu\u015fi, aceste negocieri unde nu se joac\u0103, reamintesc, doar soarta Greciei, ci \u015fi cea a \u00eentregii Uniuni Europene, necesit\u0103 timp, curaj, abnega\u0163ie \u015fi, last but not least, fine\u0163e diplomatic\u0103, \u015ftiut fiind c\u0103 Troica va obstruc\u0163iona sistematic ini\u0163iativele Syriza. La urma urmelor, mai r\u0103m\u00e2ne arma folosit\u0103 de unele \u0163\u0103ri din America Latin\u0103, \u00eentre care Argentina, c\u00e2nd e vorba de renegocierea condi\u0163iilor de rambursare a datoriilor c\u0103tre b\u0103ncile americane: neplata pur \u015fi simplu. \u00cen acest caz, \u00eentreg sistemul financiar european \u2013 deja extrem de fragil \u2013 ar risca s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 de la o zi la alta, \u00eente\u0163ind ispita r\u0103zboaielor intra-europene. Dar dore\u015fte a\u015fa ceva capitalismul european, aliat al Statelor Unite? E acesta singurul mijloc de a rezolva criza sistemic\u0103 de la baza economiei\u00a0 \u015fi a sistemului s\u0103u politic fondat pe democra\u0163ia reprezentativ\u0103? Posibilitatea trebuie luat\u0103 \u00een considerare, c\u0103ci a fost deja pus\u0103 \u00een practic\u0103 \u00een Europa lui 1940, c\u00e2nd capitali\u015ftii francezi zbierau: \u201emai bine Hitler, dec\u00e2t Frontul Popular!\u201c Ast\u0103zi, to\u0163i capitali\u015ftii europeni ar putea spune: \u201emai bine r\u0103zboi cu Rusia, dec\u00e2t epidemie de Syriza \u00een Europa!\u201c<\/p>\n<p style=\"text-align: right;\">\n<p><strong>Traducere din limba francez\u0103 de <\/strong><br \/>\n<strong>Teodora Dumitru<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<blockquote><p>(1) Fr\u00e9d\u00e9ric Lordon, Le Monde diplomatique, vineri, 6 februarie 2015.<br \/>\n(2) Cu excep\u0163ia c\u00e2torva intelectuali, ca jurnalistul de dreapta Eric Zemmour, sau a unor filosofi, ca<br \/>\nJean-Claude Mich\u00e9a sau Alain de Benoist, care a abandonat oficial dreapta, prin 1985. Acesta din urm\u0103 este fondatorul revistei de teorie Krisis, pe care o \u015fi conduce \u015fi care ilustreaz\u0103, de mai bine de o jum\u0103tate de secol, aceast\u0103 tendin\u0163\u0103. Pot fi \u00eent\u00e2lnite aici texte de autori considera\u0163i clar de st\u00e2nga, ca R\u00e9gis Debray sau Jean-Fran\u00e7ois Khan, de suverani\u015fti de centru-dreapta, ca fostul ministru de Externe de sub pre\u015fedin\u0163ia lui Georges Pompidou, Michel Jobert, sau texte ale filosofului conservator schmittian, Julien Freund. Se g\u0103sesc \u015fi articole ale unei st\u00e2ngi mai radical antiliberale, ca aceea reprezentat\u0103 de Bernard Langlois (fondator al revistei Politics \u015fi co-fondator al asocia\u0163iei Attac) sau de Ignacio Ramonet (fost director al<br \/>\nLe Monde diplomatique \u015fi co-fondator al Attac). Dar e vorba de un cerc restr\u00e2ns de intelectuali, chiar dac\u0103 jurnalistul Eric Zemmour a dob\u00e2ndit recent o notorietate na\u0163ional\u0103 de amploare.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ajungerea la putere \u00een Grecia a grup\u0103rii Syriza, care se prezint\u0103 ca o st\u00e2ng\u0103 par\u0163ial radical\u0103, nu e \u00een sine o mare noutate. Forma\u0163iuni de st\u00e2nga mai mult sau mai pu\u0163in critice au fost alese \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri ale Uniunii Europene \u2013 vezi Partidul Socialist francez, aliat cu comuni\u015ftii, \u00een 1981, apoi Partidul Socialist&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/va-putea-uniunea-europeana-sa-supravieuiasca-dupa-alegerile-din-grecia\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Va putea Uniunea European\u0103 s\u0103 supravie]uiasc\u0103 dup\u0103 alegerile din Grecia?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13648,13650,13651,13646,13649,13647,8631],"class_list":["post-22597","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-guvernele-germane-spd","tag-partidele-socio-democrate","tag-programul-neoliberal-de-la-bruxelles","tag-puterea-in-grecia","tag-reprezentantii-ue","tag-syriza","tag-traducere-teodora-dumitru"],"views":1858,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22597","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22597"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22597\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22597"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22597"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22597"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}