{"id":22593,"date":"2015-03-05T13:22:28","date_gmt":"2015-03-05T11:22:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22593"},"modified":"2015-03-05T13:22:28","modified_gmt":"2015-03-05T11:22:28","slug":"intre-rosia-montana-si-gazele-de-sist-romania-in-noua-relatie-centru-periferie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intre-rosia-montana-si-gazele-de-sist-romania-in-noua-relatie-centru-periferie\/","title":{"rendered":"\u00centre Ro\u015fia Montan\u0103 \u015fi gazele de \u015fist: Rom\u00e2nia \u00een noua rela\u0163ie centru-periferie"},"content":{"rendered":"

Alex Cistelecan, Vasile Ernu, Florin Poenaru, Costi Rogozanu (coord.), (Nu) Corpora\u0163ia face legisla\u0163ia!,<\/em> Editura Tact, Cluj-Napoca, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nExploatarea aurifer\u0103 de la Ro\u015fia Montan\u0103, utiliz\u00e2nd tehnologiile propuse de compania canadian\u0103 Gabriel Resources, a fost interzis\u0103 de c\u0103tre Parlamentul Rom\u00e2niei \u00een noiembrie 2013.
\nUn an mai t\u00e2rziu, firma american\u0103 Chevron anun\u0163a c\u0103 a \u00eencheiat evalu\u0103rile \u00een ceea ce prive\u015fte cantitatea de gaze de \u015fist care ar exista \u00een perimetrul comunei vasluiene Punge\u015fti \u015fi care ar urma s\u0103 fie exploatat\u0103 prin fracturare hidraulic\u0103. \u00cen ambele cazuri, situa\u0163ia r\u0103m\u00e2ne incert\u0103. \u00cen urma protestelor activi\u015ftilor \u015fi a nemul\u0163umirii generale fa\u0163\u0103 de ambele proiecte, \u00een ciuda sumelor considerabile care au fost investite \u00een pres\u0103 pentru a li se crea o imagine favorabil\u0103 \u2013 nu s-a ajuns \u00eenc\u0103 la niciun rezultat palpabil.
\nAcum, c\u0103 anul politic 2014 s-a \u00eencheiat, m\u0103 a\u015ftept la o repunere pe tapet, eventual \u00een forme u\u015for \u015fi nesemnificativ modificate, a acestor proiecte. Pe cale de consecin\u0163\u0103, este util\u0103 citirea sau recitirea antologiei CriticAtac din 2013, \u00een care aceste probleme sunt tratate percutant, concis \u015fi f\u0103r\u0103 compromisuri. Afl\u0103m din acest mic, dar condensat volum cum protestele \u00eempotriva celor dou\u0103 proiecte au ap\u0103rut ca o mi\u015fcare plural\u0103, transideologic\u0103, respectiv de ce temele anticapitaliste, care ar fi trebuit s\u0103 plaseze protestele \u00eentr-un context mai larg, global, au fost eclipsate rapid de teme na\u0163ionaliste, \u00een primul r\u00e2nd (\u201enu ne vindem \u0163ara\u201c, rezisten\u0163a \u00eempotriva str\u0103inilor invadatori), dar \u015fi de teme ale dreptei neoliberale: lupta \u00eempotriva corup\u0163iei, transparen\u0163\u0103 \u00een luarea deciziilor, cu alte cuvinte mai mult capitalism. \u00cen parantez\u0103 fie spus, noul elan al justi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u00eempotriva corup\u0163iei nu poate fi redus integral la un mijloc prin care capitalul str\u0103in \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 domina\u0163ia asupra pie\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti \u00een defavoarea capitalului autohton. Vladimir Pasti a atras aten\u0163ia, \u00eentr-o lucrare mai veche, asupra faptului c\u0103 sunt lua\u0163i \u00een calcul \u00een acest proces doar marii corup\u0163i locali, concuren\u0163ii cei mai redutabili ai capitalului str\u0103in, \u00een timp ce corup\u0163ia de nivel mediu \u015fi redus, cea care afecteaz\u0103 \u00een cel mai mult via\u0163a cotidian\u0103 a cet\u0103\u0163enilor obi\u015fnui\u0163i, nu este afectat\u0103 semnificativ. Chiar dac\u0103 poate fi, \u015fi uneori este, un paravan pentru capitalul extern, lupta \u00eempotriva corup\u0163iei nu trebuie confundat\u0103 cu interesele acestuia din urm\u0103; \u00een definitiv, capitalul autohton este cel care c\u00e2\u015ftig\u0103 cel mai mult de pe urma acestui fenomen \u015fi de pe urma afacerilor oneroase cu statul \u015fi capitalul autohton a fost acela care, \u00een anii 1990, a contribuit, \u00een parteneriat cu capitalul str\u0103in, la falimentarea strategic\u0103 a unor b\u0103nci \u015fi la \u00eencasarea unor comisioane enorme, \u00een timp ce economiile acestor b\u0103nci ie\u015feau din \u0163ar\u0103 pentru a nu se mai \u00eentoarce niciodat\u0103. Pe scurt, confruntarea cu capitalul interna\u0163ional nu poate fi disociat\u0103 de confruntarea cu capitalul autohton.
\nS\u0103 revenim. \u00cen ciuda faptului c\u0103 mass-media cump\u0103rat\u0103 de c\u0103tre Gabriel Resources a \u00eencercat s\u0103 atomizeze protestele, disting\u00e2nd arbitrar \u00eentre tineri bine \u00eembr\u0103ca\u0163i \u015fi civiliza\u0163i, extremi\u015fti, oameni mai modest \u00eembr\u0103ca\u0163i \u015f.a.m.d. \u2013 chiar dac\u0103 inclusiv o parte dintre protestatari operau la r\u00e2ndul lor cu astfel de distinc\u0163ii improprii, de \u00een\u0163eles \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd vine vorba de extremismul de dreapta, dar nu mai mult, protestele nu au avut deloc un caracter extremist. Dimpotriv\u0103, au fost o form\u0103 spontan\u0103 de civism, ap\u0103rut\u0103 atunci c\u00e2nd pu\u0163in\u0103 lume mai d\u0103dea \u015fanse civismului, coagulat\u0103 de c\u0103tre simbioza nociv\u0103 dintre clasa politic\u0103 local\u0103 \u015fi interesele multina\u0163ionalelor avide de resurse \u015fi de m\u00e2n\u0103 de lucru ieftine.
\nA\u015fa cum bine observ\u0103 Mihai Go\u0163iu, cele dou\u0103 proiecte \u2013 exploatarea cu cianuri de la Ro\u015fia Montan\u0103 \u015fi gazele de \u015fist \u2013 difer\u0103 \u00een c\u00e2teva puncte semnificative. \u00cen primul r\u00e2nd, Chevron nu a mituit presa \u00een m\u0103sura \u00een care a f\u0103cut-o Gabriel Resources. Nici nu a avut timpul necesar. Discu\u0163iile despre privatizarea strategic\u0103 a resurselor aurifere de la Ro\u015fia Montan\u0103 au cel pu\u0163in dou\u0103 decenii \u00een spate. Ioan Talpe\u015f, Frank Timi\u015f \u015fi Ovidiu Tender sunt principalii protagoni\u015fti. Ace\u015ftia au intrat, prin diferite concesiuni ob\u0163inute la pre\u0163uri reduse \u015fi licita\u0163ii aranjate, \u00een posesia unor enorme resurse naturale \u015fi industriale ale Rom\u00e2niei. \u00cen cazul proiectului de la Ro\u015fia Montan\u0103, ace\u015ftia au fost asista\u0163i de un colaborator canadian, pe numele s\u0103u Stephen G. Roman. Re\u0163eta era simpl\u0103: licita\u0163iile erau c\u00e2\u015ftigate chiar \u015fi \u00een absen\u0163a sumelor necesare pentru achizi\u0163ionarea resurselor, \u00een baza unor promisiuni de ob\u0163inere ulterioar\u0103 a banilor. Stratagema nu a func\u0163ionat \u00eentotdeauna, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 2003, c\u00e2nd firmele celor trei afaceri\u015fti au ratat privatizarea Oltchim \u2013 dar, \u00een general, a func\u0163ionat.
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, Chevron, spre deosebire de Gabriel Resources, este un juc\u0103tor global de prim rang \u00een domeniu, av\u00e2nd sprijinul direct al guvernului american. \u00cen ciuda faptului c\u0103 nu a investit at\u00e2t de mult \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103, argumentele invocate de Chevron par mai rezonabile dec\u00e2t cele utilizate de Gabriel Resources. Asta deoarece necesarul de aur al Rom\u00e2niei este acoperit, conform informa\u0163iilor furnizate de c\u0103tre BNR; chiar \u015fi necesarul european de aur poate fi ob\u0163inut prin reciclare. \u00cen plus, marile pie\u0163e \u015fi \u00een acela\u015fi timp marii produc\u0103tori de aur sunt India \u015fi China, nu Europa, cu at\u00e2t mai pu\u0163in Rom\u00e2nia. De men\u0163ionat \u015fi c\u0103 cele c\u00e2teva sute de locuri de munc\u0103 pe care noua industrie aurifer\u0103 se laud\u0103 c\u0103 le-ar crea se vor fi materializat cu pre\u0163ul c\u00e2torva mii de locuri de munc\u0103 pierdute din cauza polu\u0103rii care va afecta \u00eentreaga regiune.
\nChevron aduce \u00eens\u0103 \u00een prim-plan, cu un puternic sprijin de la Washington, Bruxelles \u015fi Bucure\u015fti, argumentul independen\u0163ei energetice \u00een raport cu Moscova. Ra\u0163ionamentul este falacios \u015fi ipocrit, din mai multe motive. Au fost documentate deja dezastrele naturale \u015fi sociale produse de c\u0103tre exploatarea gazelor de \u015fist \u00een Statele Unite, \u00een ciuda mu\u015famaliz\u0103rii lor oficiale \u015fi a mituirii persoanelor afectate pentru a nu da publicit\u0103\u0163ii informa\u0163ii nedorite. Germania, Fran\u0163a \u015fi Marea Britanie au interzis fracturarea hidraulic\u0103, dar nu le-ar deranja deloc aplicarea acestui procedeu \u00een Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria, de exemplu, pentru a-\u015fi vedea redus\u0103 dependen\u0163a masiv\u0103 (\u00een propor\u0163ie de aproximativ 80%) de gazul rusesc. De aceea presiunile pentru demararea acestui tip de exploatare sunt mult mai mari ca \u00een cazul Ro\u015fia Monatan\u0103. Dac\u0103 \u0163inem cont \u015fi de faptul c\u0103 la nivel mondial pre\u0163ul aurului este \u00een sc\u0103dere accentuat\u0103, din cauza crizei economice, \u00een timp ce pre\u0163ul unei resurse strategice ca gazul natural nu a cunoscut o sc\u0103dere at\u00e2t de abrupt\u0103 ca cea a aurului \u2013 imaginea de ansamblu \u00eencepe s\u0103 se \u00eenchege: Statele Unite sper\u0103 c\u0103 gazele de \u015fist le vor asigura suprema\u0163ia geopolitic\u0103 \u015fi \u00een secolul XXI. Pe cale de consecin\u0163\u0103, rela\u0163iile dintre centrul capitalist global \u015fi lumea a doua, mai ales lumea a treia, intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 epoc\u0103 a asimetriilor violente \u015fi destabilizatoare. Este posibil, din p\u0103cate, pe m\u0103sur\u0103 ce colonialismul se reinventeaz\u0103, ca secolul XXI s\u0103 semene mai mult cu secolul XIX dec\u00e2t cu secolul XX sub acest aspect.
\nProspec\u0163iuni \u00een vederea cartograferii z\u0103c\u0103mintelor de gaze de \u015fist se fac \u00een toat\u0103 \u0163ara. Este o problem\u0103 de timp p\u00e2n\u0103 acestea vor fi demarate. Ce vom face atunci? O popula\u0163ie at\u00e2t de s\u0103rac\u0103 \u015fi de abrutizat\u0103 cum este cea a Rom\u00e2niei va fi u\u015for de indus \u00een eroare, u\u015for de cump\u0103rat. Statul, care reprezint\u0103 mai degrab\u0103 interesele acestor multina\u0163ionale dec\u00e2t ale propriilor cet\u0103\u0163eni, \u00ee\u015fi va aduce contribu\u0163ia \u00een acest sens. Presiunile pe umerii cet\u0103\u0163enilor \u015fi a autorit\u0103\u0163ilor locale, \u00een mare m\u0103sur\u0103 deja \u00eenregimentate, sunt enorme. Sprijinul acordat cet\u0103\u0163enilor, mic sau inexistent. Dar nu nesemnificativ. Numai c\u00e2nd vom \u00een\u0163elege c\u0103 Ro\u015fia Montan\u0103 \u015fi gazele de \u015fist sunt doar piese ale unui puzzle global, ale unei globaliz\u0103ri desc\u0103tu\u015fate de orice responsabilitate social\u0103 \u2013 de abia atunci vom \u00een\u0163elege anvergura caracati\u0163ei mondiale care amenin\u0163\u0103 s\u0103 ne \u00eenghit\u0103. Nu ne avem dec\u00e2t unii pe al\u0163ii. Iar asta poate conta enorm, a\u015fa cum s-a v\u0103zut deja \u015fi cum se va vedea \u015fi pe viitor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Alex Cistelecan, Vasile Ernu, Florin Poenaru, Costi Rogozanu (coord.), (Nu) Corpora\u0163ia face legisla\u0163ia!, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2013   Exploatarea aurifer\u0103 de la Ro\u015fia Montan\u0103, utiliz\u00e2nd tehnologiile propuse de compania canadian\u0103 Gabriel Resources, a fost interzis\u0103 de c\u0103tre Parlamentul Rom\u00e2niei \u00een noiembrie 2013. Un an mai t\u00e2rziu, firma american\u0103 Chevron anun\u0163a c\u0103 a \u00eencheiat evalu\u0103rile \u00een… Cite\u0219te mai mult »\u00centre Ro\u015fia Montan\u0103 \u015fi gazele de \u015fist: Rom\u00e2nia \u00een noua rela\u0163ie centru-periferie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13641,13640,13638,132,6929,13377,13639,131],"class_list":["post-22593","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-alex-cistelecan","tag-chevron","tag-corporatia-face-legislatia","tag-costi-rogozanu","tag-criticatac","tag-florin-poenaru","tag-gabriel-resources","tag-vasile-ernu"],"views":2027,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22593","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22593"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22593\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22593"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22593"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22593"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}