<\/p>\n
Prin 1908, un bancher bogat, Albert Kahn, despre a c\u0103rui via\u0163\u0103 se \u015ftiu destul de pu\u0163ine, av\u00e2nd \u00een vedere lumea cultural\u0103 parizian\u0103 foarte \u00eenalt\u0103 \u00een care se mi\u015fca, afl\u0103 despre o nou\u0103 tehnic\u0103 de fotografiere. Se numea fotografia autocrom\u0103 \u015fi era primul sistem cu adev\u0103rat color de a face fotografii. C\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Japonia, realizeaz\u0103 acolo primele sale fotografii folosind tehnica proasp\u0103t inventat\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2ne impresionat de rezultate. \u00cen anii care urmeaz\u0103, \u00ee\u015fi pune la dispozi\u0163ie uria\u015fa avere pentru a finan\u0163a o echip\u0103 de fotografi, pe care o trimite \u00een lumea larg\u0103 cu scopul de a construi o arhiv\u0103 \u00een imagini a planetei. Timp de dou\u0103 decenii, str\u0103b\u0103t\u00e2nd mai bine de dou\u0103zeci de \u0163\u0103ri europene \u015fi mai bine de cincizeci de \u0163\u0103ri ale lumii, fotografii lui Kahn \u00eenregistreaz\u0103 peste o sut\u0103 de ore de film \u015fi fac peste 72.000 de fotografii. Din India p\u00e2n\u0103 \u00een Palestina, din nordul Europei p\u00e2n\u0103 \u00een Balcani, inclusiv pe frontul Primului R\u0103zboi Mondial de unde, datorit\u0103 lui Kahn, ni se p\u0103streaz\u0103 o serie \u00eentreag\u0103 de fotografii, singurele color ale acestui moment istoric.<\/p>\n
Suntem \u00een plin\u0103 Belle \u00c9poque, \u00een plin\u0103 perioad\u0103 de cuceriri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi tehnologice, o v\u00e2rst\u0103 a descoperirilor care impresioneaz\u0103 \u015fi las\u0103 f\u0103r\u0103 suflare publicul larg. Fotografia e \u015fi ea o cucerire destul de recent\u0103 \u015fi subiectele predilecte ale fotografiilor din epoc\u0103 sunt marile personalit\u0103\u0163i ale epocii \u015fi marile cuceriri ale tehnicii, zg\u00e2rie-nori \u015fi vapoare transoceanice, lucruri pe care lumea nu le-a v\u0103zut \u015fi nu le credea p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd posibile. Nu pe acestea le fotografiaz\u0103 echipa lui Kahn, ci ceea ce nu interesa pe nimeni. Via\u0163a de zi cu zi, scene obi\u015fnuite, oameni la munc\u0103, oameni neimportan\u0163i, muncitori din porturi, \u0163\u0103rani, pescari, solda\u0163i, v\u00e2nz\u0103tori la un t\u00e2rg de duminic\u0103… Banalul cotidian, ceea ce nu ar fi atras dec\u00e2t aten\u0163ia etnologilor \u015fi a antropologilor, \u015fi nici m\u0103car pe a acestora, pentru c\u0103 \u00een epoc\u0103 direc\u0163iile de interes erau cu totul altele.<\/p>\n
Cum ar\u0103ta lumea fotografiat\u0103 de Kahn? A fost descris\u0103 \u015fi cercetat\u0103 pe larg de istorici, antropologi, etnologi \u00een tot cuprinsul secolului al XX-lea. Dar nimic nu se compar\u0103 cu ceea ce se vede \u00een fotografiile colec\u0163iei Albert Kahn. Privirea o descoper\u0103 ast\u0103zi cu uluire. Dintre documentele p\u0103strate despre via\u0163a de zi cu zi de la \u00eenceput de secol XX, colec\u0163ia de imagini a lui Albert Kahn e cu siguran\u0163\u0103 cea mai gr\u0103itoare \u015fi coerent\u0103 m\u0103rturie. De\u015fi, paradoxal, decenii la r\u00e2nd, cade \u00een uitare \u015fi e adus\u0103 \u00een discu\u0163ie abia \u00een anii \u201990, nici ast\u0103zi expus\u0103 sau publicat\u0103 integral, nici ast\u0103zi restaurat\u0103 complet.<\/p>\n
Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu lumea fotografiat\u0103 atunci? Era o lume veche, cu tradi\u0163ii \u015fi reguli transformate mult de-a lungul timpului, dar care coborau \u00eentr-un trecut foarte vechi. Lumea aceasta, la un secol de la fotografierea ei, a disp\u0103rut.<\/p>\n
***<\/p>\n
Am primit de cur\u00e2nd un cadou care mi-a f\u0103cut mare pl\u0103cere: o statuet\u0103 mic\u0103, o figurin\u0103 uman\u0103, f\u0103cut\u0103 manual, \u00een Fran\u0163a, a\u015fa cum se f\u0103ceau c\u00e2ndva. Albert Kahn. Misteriosul, fabulosul Albert Kahn! \u015ei frumuse\u0163ea acestui cadou m-a determinat s\u0103 reiau aici povestea, din p\u0103cate at\u00e2t de pu\u0163in \u015ftiut\u0103, a \u00eenceputului de secol \u00een culori din fotografiile bancherului parizian.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Prin 1908, un bancher bogat, Albert Kahn, despre a c\u0103rui via\u0163\u0103 se \u015ftiu destul de pu\u0163ine, av\u00e2nd \u00een vedere lumea cultural\u0103 parizian\u0103 foarte \u00eenalt\u0103 \u00een care se mi\u015fca, afl\u0103 despre o nou\u0103 tehnic\u0103 de fotografiere. Se numea fotografia autocrom\u0103 \u015fi era primul sistem cu adev\u0103rat color de a face fotografii. C\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Japonia, realizeaz\u0103… Cite\u0219te mai mult »Arhiva Planetei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[13631,13632],"class_list":["post-22582","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-albert-kahn","tag-fotografia-autocroma"],"views":2651,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22582","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22582"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22582\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22582"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22582"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22582"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}