<\/p>\n
\u00centr-o vreme a marilor proiecte \u2013 na\u0163ionale, europene, transfrontaliere, multi-disciplinare etc., propuse \u015fi duse la \u00eendeplinire de echipe complexe, numeroase, Iordan Datcu \u00ee\u015fi continu\u0103 cu abnega\u0163ie propriul s\u0103u proiect, concretizat \u00een opera magna care este Dic\u0163ionarul etnologilor rom\u00e2ni, \u00een mai multe edi\u0163ii, lucrare fundamental\u0103 a folcloristicii\/ etnologiei rom\u00e2ne\u015fti, inegalabil compendiu al disciplinelor \u015ftiin\u0163ifice consacrate studiului culturii populare, \u00een variatele ei forme de manifestare, obiectuale (etnografice) \u015fi non-obiectuale (folclorul literar, muzical, choreic), de la \u00eendep\u0103rtatele \u00eenceputuri ale m\u0103car consemn\u0103rii lor (Caioni, Cantemir, Sulzer) p\u00e2n\u0103 la contribu\u0163iile celor care au acum 30-40 de ani (\u00een \u201eCronologia dup\u0103 anul na\u015fterii\u201c ultimul \u00eenregistrat este George Paul Meiu, n. 4 febr. 1984. Lipsesc din aceast\u0103 Cronologie, Rodica Zane, 1955, Ioana-Ruxandra Fruntelat\u0103, 1971, Camelia Burghele, 1968; Alexandru Ofrim este n\u0103scut \u00een 1964 (nu 1946), dup\u0103 cum Zina \u015eofranski apare, corect, \u00een 1945, dar \u015fi \u00een 1954, evident\u0103 gre\u015feal\u0103 de dactilografiere, inexactit\u0103\u0163i de care autorul, cu nedezmin\u0163ita sa voca\u0163ie de editor, le va elimina din viitoarea, a\u015fteptata edi\u0163ie nou\u0103 a Dic\u0163ionarului).<\/p>\n
\u00centre timp, chiar articolul despre Iordan Datcu, alc\u0103tuit de semnatarul acestor r\u00e2nduri, trebuie adus la zi, \u00een cei aproape zece ani scur\u015fi de la apari\u0163ia \u201eEdi\u0163iei a III-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi mult ad\u0103ugit\u0103\u201c (2006) \u201efenomenul Datcu\u201c pun\u00e2nd sub ochii confra\u0163ilor noi \u015fi noi opuri, restituiri critice extrem de valoroase, precum Ovidiu B\u00e2rlea, etnolog \u015fi prozator (2013), Etnologi basarabeni, nord-bucovineni \u015fi transnistreni, Adrian Fochi. Receptarea critic\u0103 a operei \u015fi bibliografie, Al. I. Amzulescu. Receptarea critic\u0103 a operei, Ovidiu B\u00e2rlea. De la Ion Budai-Deleanu la Lucian Blaga (toate la RCR Editorial, 2014 (1)). C\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unui program nu este nici o \u00eendoial\u0103, prezentele volume marc\u00e2nd continuarea articolelor din Dic\u0163ionar, extinse acum \u00een micromonografii, preg\u0103titoare ale marilor sinteze viitoare.<\/p>\n
Dintre cei vechi, Iordan Datcu i-a selectat pe D. Caracostea \u015fi Petru Caraman, iar dintre ultimii \u201ecei mai mari\u201c pe Al. I. Amzulescu, Ovidiu B\u00e2rlea \u015fi Adrian Fochi, \u201ecoechipieri\u201c la Institutul de Etnografie \u015fi Folclor al Academiei Rom\u00e2ne, \u201earhitec\u0163i\u201c, \u201econstructori\u201c ai marilor edificii ale folcloristicii rom\u00e2ne\u015fti din a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea (bibliografia, tipologii, sinteze). Pe criterii s\u0103 le zicem sentimentale a conturat monografiile \u015fi ale altor contemporani \u2013 Gh. I. Neagu (2004), Ioan \u015eerb (2007), Ioana Andreescu (2009), Sabina C. Stroescu (2011).<\/p>\n
Dar triumviratul Amzulescu (1921-2011), B\u00e2rlea (1917-1990), Fochi (1920-1985) de\u0163ine capul de afi\u015f. Cei trei, apropia\u0163i ca v\u00e2rst\u0103 (vezi mai sus), originari din trei mari provincii rom\u00e2ne\u015fti \u2013 Oltenia, Transilvania (Apuseni), Bucovina, a c\u0103ror pecete nu s-a \u015fters niciodat\u0103 din ADN-ul spiritual al fiec\u0103ruia, cu studii universitare, \u00een perioade apropiate, marcate de anii Celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, la Filologia bucure\u015ftean\u0103, unde to\u0163i audiaser\u0103 cursurile magistrului D. Caracostea, ajun\u015fi, \u00een vremurile grele, de dup\u0103 R\u0103zboi, la Institutul de Folclor (devenit, ulterior, Institutul de Etnografie \u015fi Folclor, apoi, Institutul de Cercet\u0103ri Etnologice \u015fi Dialectologice \u015fi, din nou, I. E. F. \u201eConstantin Br\u0103iloiu\u201c al Academiei Rom\u00e2ne, firm\u0103 sub care nici unul din cei trei nu a mai apucat s\u0103 lucreze), colegi \u015fi competitori \u00eentru glorie, nici unul recompensat cum s-ar fi cuvenit pentru marile, incontestabilele lor merite, orgolio\u015fi, cum sunt to\u0163i oamenii mari (\u00eemi amintesc c\u0103, pe la \u00eenceputul anilor \u201980, la ceasul de la Universitate, un reper disp\u0103rut acum din peisajul nostru urban, Adrian Fochi \u00eemi vorbe\u015fte despre noua sa carte \u2013 Estetica oralit\u0103\u0163ii \u2013 \u00een care valorific\u0103 teoria lui Albert B. Lord din cartea acestuia The Singer of Tales \u2013 \u201edin care exist\u0103 un singur exemplar \u00een Rom\u00e2nia \u015fi pe acesta \u00eel am eu\u201c, zice folcloristul. Nu m\u0103 pot ab\u0163ine \u015fi \u00eei spun c\u0103 am \u015fi eu unul, \u015fi o crunt\u0103 dezam\u0103gire se a\u015fterne pe fa\u0163a bl\u00e2ndului domn Fochi), av\u00e2nd fa\u0163\u0103 de \u015feful lor administrativ, Mihai Pop, director adjunct, apoi director plin al Institutului, atitudini contrastante, cei trei au marcat decisiv cursul folcloristicii rom\u00e2ne\u015fti din a doua jum\u0103tate secolului al XX-lea .<\/p>\n
Iordan Datcu face, fiec\u0103ruia dintre ei, un serviciu extraordinar, preg\u0103tind terenul pentru viitoarele monografii, care ar trebui scrise de oamenii vremurilor noi, care ar trebui s\u0103 \u0163inteasc\u0103 a identifica capacitatea de rezisten\u0163\u0103 a studiilor acestora, odat\u0103 cu scurgerea timpului.<\/p>\n
Agenda recept\u0103rii critice a operei lui Al. I. Amzulescu cuprinde aproape tot ce s-a scris despre contribu\u0163iile \u015ftiin\u0163ifice ale folcloristului, cronici, recenzii, note, elogioase cele mai multe (cu mici excep\u0163ii! \u2013 a se vedea, \u00een acest sens, pagina, aproape denigratoare, din Istoria folcloristicii rom\u00e2ne\u015fti (1974) de Ovidiu B\u00e2rlea, p. 52-53 \u00een volumul de fa\u0163\u0103, care, sigur, i-a am\u0103r\u00e2t zilele jovialului oltean). Erau cronici de prezentare, de \u00eent\u00e2mpinare, cum se zice, de aducere la cuno\u015ftin\u0163a publicului, mai larg dec\u00e2t acela format din speciali\u015fti, apari\u0163ia unor lucr\u0103ri de mare noutate \u015fi interes. Au scris despre c\u0103r\u0163ile \u015fi studiile lui Al. I. Amzulescu folclori\u015fti seniori (V. Ad\u0103sc\u0103li\u0163ei, Ovidiu B\u00e2rlea, Sabina C. Stroescu, Iordan Datcu, Adrian Fochi, Ioan \u015eerb, Ion Talo\u015f) \u015fi cei din genera\u0163ia imediat urm\u0103toare (I. Opri\u015fan, Constantin Eretescu, Al. Dobre, Ion \u015eeuleanu, Nicolae Constantinescu, Lucia Berdan, Helga Stein, A. Gh. Olteanu, Sabina Ispas), critici literari (\u015eerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Ovidiu Ghidirmic), tineri etnologi (Mihai Coman), etnomuzicologi (Emilia Comi\u015fel, Harry Brauner, Florin Georgescu, Gottfried Habenicht).<\/p>\n
Rezult\u0103 o imagine caleidoscopic\u0103 a operei, altminteri unitar\u0103 \u015fi solid\u0103, a lui Al. I. Amzulescu, unul dintre st\u00e2lpii de rezisten\u0163\u0103 ai folcloristicii rom\u00e2ne\u015fti din a doua jum\u0103tate a sec. al XX-lea.<\/p>\n
Volumul Ovidiu B\u00e2rlea, De la Ion Budai-Deleanu la Lucian Blaga adun\u0103 contribu\u0163iile folcloristului la o tem\u0103 care l-a preocupat un timp, aceea a rela\u0163iilor dintre crea\u0163ia literar\u0103 de autor \u015fi folclorul rom\u00e2nesc \u015fi cel universal, \u00eemplinit\u0103 magistral \u00een studiul Pove\u015ftile lui Creang\u0103 (1967) (Un rezumat al acestuia, \u00een vol. de fa\u0163\u0103, Creang\u0103 \u015fi folclorul, \u201eSteaua\u201c, 1965, ceea ce indic\u0103 lunga perioad\u0103 de gesta\u0163ie a studiului, dac\u0103 nu cumva e vorba de \u015ficanele cenzurii acelei vremi). Cele mai multe publicate \u00een periodice de cultur\u0103 din \u0163ar\u0103 (\u201eAteneu\u201c, Bac\u0103u, \u201eOrizont\u201c, Timi\u015foara, \u201eSteaua\u201c, Cluj\u201c \u015fi din Bucure\u015fti, \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201c) sau \u00een volume colective, aceste studii riscau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 necunoscute exege\u0163ilor operei lui Ovidiu B\u00e2rlea, m\u0103car c\u0103 ele poart\u0103 calit\u0103\u0163ile de baz\u0103 ale cercet\u0103torului: seriozitate, informa\u0163ie exhaustiv\u0103, rigoare exegetic\u0103, suple\u0163e interpretativ\u0103. A se vedea, \u00een acest sens, studiul semicentenar R\u0103d\u0103cinile folclorice ale dramei \u201eHamlet\u201c (\u201eSteaua\u201c, 1964), dar \u015fi celelalte.<\/p>\n
S\u0103 intri sub protectoratul lui Iordan Datcu este un privilegiu. Dac\u0103 s-ar institui un \u201eserviciu de paz\u0103 \u00eempotriva uit\u0103rii \u015fi pentru dreapta cinstire a \u00eenainta\u015filor\u201c, la departamentul etnologie \u015feful incontestabil ar trebui s\u0103 fie \u2013 \u015fi este \u2013 Iordan Datcu!<\/p>\n
***<\/p>\n
Cu actualele tiraje, nemen\u0163ionate undeva, c\u00e2ndva, c\u0103r\u0163ile lui Datcu \u015fi ale altora risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een veci necunoscute nu numai celor care (mai) cump\u0103r\u0103 c\u0103r\u0163i din libr\u0103rii, de la t\u00e2rguri sau de la anticariate (mi s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 g\u0103sesc, dup\u0103 ani \u015fi ani, \u00een anticariate, c\u0103r\u0163i de a c\u0103ror apari\u0163ie nu am avut habar). Cu at\u00e2t mai mult se afl\u0103 \u00een acest pericol lucr\u0103ri \u201ecu circuit \u00eenchis\u201c, publicate de anumite institu\u0163ii \u015fi destinate nu at\u00e2t publicului larg, c\u00e2t unui segment de speciali\u015fti dintr-un domeniu sau altul. M\u0103 g\u00e2ndesc, concret, la elaboratele Comisiei Na\u0163ionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, comisie organizat\u0103 \u00een baza Legii nr. 26\/2008 \u015fi care func\u0163ioneaz\u0103, conform atribu\u0163iilor stipulate \u00een respectiva Lege \u015fi \u00een Regulamentele aferente de, iat\u0103, peste 7 ani. Timp \u00een care \u2013 realizarea cea mai important\u0103 este includerea pe Lista reprezentativ\u0103 a patrimoniului cultural imaterial al umanit\u0103\u0163ii a c\u00e2torva mostre pe drept cuv\u00e2nt reprezentative pentru folclorul rom\u00e2nesc \u2013 \u201eRitualul C\u0103lu\u015fului\u201c, \u201eDoina\u201c, \u201eCeramica de Horezu\u201c, \u201eColindatul de ceat\u0103 b\u0103rb\u0103teasc\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova\u201c.<\/p>\n
Paralel, \u00een atribu\u0163iile Comisiei intr\u0103 \u015fi selectarea candida\u0163ilor pentru ob\u0163inerea distinc\u0163iei \u201eTezaure umane vii\u201c, atribuit\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani purt\u0103torilor \u015fi transmi\u0163\u0103torilor de valori culturale tradi\u0163ionale recunoscu\u0163i ca atare de comunit\u0103\u0163ile c\u0103rora le apar\u0163in. La fel, elaborarea unei sinteze, Patrimoniul cultural imaterial din Rom\u00e2nia. Repertoriu. I \/ Patrimoine culturel immat\u00e9riel de Roumanie. R\u00e9pertoire. I Coordonatorul volumului acad. Sabina Ispas. (CIMEC- Institutul de Memorie Cultural\u0103, 2009, 300 p.) \u015fi Idem IIA. \u00cengrijirea edi\u0163iei, Nicolae Constantinescu (Editura Etnologic\u0103, 2014, 119 p.)<\/p>\n
Au colaborat, la primul volum, Nicolae Constantinescu \u015fi Ioana Ruxandra Fruntelat\u0103 (\u201eForme de art\u0103 a cuv\u00e2ntului \u015fi expresii verbale tradi\u0163ionale\u201c), Marian Lupa\u015fcu (\u201eFolclor muzical\u201c), Zamfir Dejeu (\u201eFolclor coregrafic\u201c), Sabina Ispas \u015fi Nicolae Constantinescu (\u201eJocuri de copii \u015fi tineret\u201c), Otilia Hede\u015fan \u015fi Doina I\u015ff\u0103noni (\u201eS\u0103rb\u0103tori, obiceiuri \u015fi ritualuri\u201c), Ilie Moise (\u201ePractici tradi\u0163ionale de prevenire, combatere \u015fi vindecare a bolilor\u201c), Corina Mih\u0103escu \u015fi Stelu\u0163a P\u00e2r\u00e2u (\u201eMe\u015fte\u015fuguri artistice\u201c), Narcisa Alexandra \u015etiuc\u0103 (\u201eAlimenta\u0163ia tradi\u0163ional\u0103\u201c), Nicolae Saramandu (\u201eLimba rom\u00e2n\u0103\u201c). Textul fiec\u0103rui capitol, \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een francez\u0103 (Traducerea Cristiana Papahagi), este \u00eenso\u0163it de un glosar dialectal (arom\u00e2n) realizat de Iulia Wiso\u015fenski.<\/p>\n
Cel de-al doilea volum, de dimensiuni mai reduse, cuprinde doar patru capitole: \u201eCuno\u015ftin\u0163e despre om \u015fi univers\u201c (Nicolae Constantinescu), \u201e\u015etiin\u0163ele P\u0103m\u00e2ntului\u201c (Narcisa \u015etiuc\u0103), \u201eEtnobotanica\u201c (Ioana Ruxandra Fruntelat\u0103), \u201eLumea animal\u0103\u201c (Ioana Popescu). \u015ei acesta este bilingv, versiunea \u00een limba francez\u0103 apar\u0163in\u00e2nd aceleia\u015fi traduc\u0103toare. Nu mai apare glosarul \u00een arom\u00e2n\u0103.<\/p>\n
Ambele volume cuprind ilustra\u0163ii din arhive sau de pe teren, bibliografia specific\u0103 fiec\u0103rui capitol \u015fi o ampl\u0103 bibliografie general\u0103.<\/p>\n
Cu toate imperfec\u0163iunile lui, inerente unei lucr\u0103ri colective, Repertoriu I \u015fi IIA propune o modalitate de sistematizare a culturii populare imateriale rom\u00e2ne\u015fti, posibil\u0103 schi\u0163\u0103 pentru marele tratat care lipse\u015fte momentan de pe masa cercet\u0103torilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centr-o vreme a marilor proiecte \u2013 na\u0163ionale, europene, transfrontaliere, multi-disciplinare etc., propuse \u015fi duse la \u00eendeplinire de echipe complexe, numeroase, Iordan Datcu \u00ee\u015fi continu\u0103 cu abnega\u0163ie propriul s\u0103u proiect, concretizat \u00een opera magna care este Dic\u0163ionarul etnologilor rom\u00e2ni, \u00een mai multe edi\u0163ii, lucrare fundamental\u0103 a folcloristicii\/ etnologiei rom\u00e2ne\u015fti, inegalabil compendiu al disciplinelor \u015ftiin\u0163ifice consacrate… Cite\u0219te mai mult »Protectoratul Datcu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[9035],"class_list":["post-22578","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-iordan-datcu"],"views":3275,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22578","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22578"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22578\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22578"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22578"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22578"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}