{"id":22566,"date":"2015-02-27T13:07:15","date_gmt":"2015-02-27T11:07:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22566"},"modified":"2015-02-27T13:15:23","modified_gmt":"2015-02-27T11:15:23","slug":"ce-se-intampla-dincolo-de-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ce-se-intampla-dincolo-de-10\/","title":{"rendered":"Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dincolo de 10%?"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

\u201eVia\u0163a ne-a fost d\u0103ruit\u0103 \u00een urm\u0103 cu milioane de ani. Ce am f\u0103cut cu ea?\u201d \u2013 a\u015fa \u00eencepe cel mai recent film al regizorului francez Luc Besson. Lucy, thriller SF, plin de ac\u0163iune, este un film interesant, captivant, cu o poveste oarecum original\u0103, de la care cinefilii au avut multe a\u015ftept\u0103ri. P\u0103rerile iubitorilor acestui gen de film au fost, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, diferite, iar taberele \u00eemp\u0103r\u0163ite. Fanii lui Scarlett Johansson au adulat-o pe parcursul celor nou\u0103zeci de minute, dar nu au \u00een\u0163eles prea bine preocuparea metafizic\u0103 a regizorului. Publicul specializat nu a fost impresionat \u00eentru totul de Lucy, depist\u00e2nd chiar anumite asem\u0103n\u0103ri cu The Matrix \u015fi au criticat filmul \u00een raport cu binecunoscutul The Fifth Element.<\/p>\n

\u00cen primele minute ale filmului facem cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu o Lucy t\u00e2n\u0103r\u0103, blond\u0103, cu nimic ie\u015fit\u0103 de comun, \u00een afara hainei de blan\u0103 cu model animal print. Ea va ajunge, \u00eens\u0103, o Lucy robotizat\u0103, incredibil de puternic\u0103. Imediat apoi intr\u0103 \u00een scen\u0103 legendarul Morgan Freeman care \u00eensufle\u0163e\u015fte personajul profesorului Samuel Norman. Acesta \u0163ine un discurs \u00een fa\u0163a studen\u0163ilor despre teoria evolu\u0163iei, aduc\u00e2nd \u00een discu\u0163ie capacitatea cerebral\u0103 a animalelor (care \u00ee\u015fi folosesc doar 3-5% din creier), a oamenilor (care folosesc \u00een jur de 10%) \u015fi a delfinilor, singurele mamifere care \u00ee\u015fi folosesc 20% din creier. Afl\u0103m c\u0103 omul are o sut\u0103 de miliarde de neuroni, dintre care nu sunt activa\u0163i dec\u00e2t 15% \u015fi c\u0103 exist\u0103 mai multe conexiuni \u00een organismul uman dec\u00e2t stelele din galaxie. Introducerea va fi \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple cu Lucy. Liniaritatea discursului \u0163inut de profesor Norman este bruiat\u0103, \u00eens\u0103, de curiozitatea unui student: ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 un om ar putea folosi creierul 100%? \u00centrebarea \u00eel pune pe prof. Norman \u00een dificultate. R\u0103spunsul \u00eel vom afla abia la sf\u00e2r\u015fitul peliculei.<\/p>\n

Dup\u0103 ce este r\u0103pit\u0103 de slugile unui temut traficant de droguri chinez, Lucy se treze\u015fte a doua zi cu p\u00e2ntecul s\u00e2nger\u00e2nd \u015fi afl\u0103 c\u0103 \u00een stomacul s\u0103u a fost introdus controversatul praf albastru, mai precis drogul CPH4. Este substan\u0163a produs\u0103 de gravide \u00een a \u015fasea s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de sarcin\u0103 care, \u00een cantit\u0103\u0163i infime, \u00eei ofer\u0103 f\u0103tului energia necesar\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi formeze oasele, dar care, \u00een cantit\u0103\u0163i mari, este letal. Lucy trebuia s\u0103 transporte praful \u00een Europa al\u0103turi de al\u0163i \u201ec\u0103r\u0103u\u015fi\u201c.<\/p>\n

Adev\u0103rata ac\u0163iune \u00eencepe atunci c\u00e2nd Lucy, ajuns\u0103 \u00eentre pere\u0163ii unei celule, \u00eencepe s\u0103 fie lovit\u0103 cu brutalitate, sp\u0103rg\u00e2ndu-i-se punga cu drogurile care se r\u0103sp\u00e2ndesc \u00een organism. Astfel, efectul prafului albastru este iminent, iar Lucy \u00eencepe s\u0103 se transforme \u00eentr-o cu totul alt\u0103 persoan\u0103, capabil\u0103 de lucruri inimaginabile. Nu numai c\u0103 abilit\u0103\u0163ile sale de a m\u00e2nui armele se dezvolt\u0103 uluitor, ci \u015fi celelalte sim\u0163uri, precum auzul. Mai mult, \u00eencepe s\u0103 simt\u0103 cu adev\u0103rat spa\u0163iul, aerul, vibra\u0163iile, gravita\u0163ia, rota\u0163ia p\u0103m\u00e2ntului. Ultimul moment \u00een care Lucy \u00ee\u015fi exprim\u0103 emo\u0163iile este acela c\u00e2nd \u00eei spune mamei sale, cu lacrimi \u00een ochi, c\u0103 \u00eei simte m\u00e2na pe frunte, atunci c\u00e2nd avea febr\u0103, s\u00e2ngele curg\u00e2ndu-i prin vene, gustul laptelui matern \u015fi durerea oaselor cresc\u00e2nd. Dar, cu c\u00e2t \u00eei cre\u015fte procentul capacit\u0103\u0163ii cerebrale, cu at\u00e2t mai mult scade cel al umanit\u0103\u0163ii p\u00e2n\u0103 acolo c\u00e2nd, pentru a-l convinge pe unul dintre doctorii convoca\u0163i de prof. Norman, Lucy alege s\u0103 \u00eei reaminteasc\u0103 accidentul \u00een care fiica sa murise cu ani \u00een urm\u0103.<\/p>\n

Suntem oare con\u015ftien\u0163i de ceea ce s-ar putea \u00eent\u00e2mpla dac\u0103, folosindu-\u015fi doar 10% din creier, omenirea nu s-ar opri din inventat arme cu care s\u0103-\u015fi omoare semenii? Mo\u015ftenim anumite gene de la p\u0103rin\u0163i, bunici etc. care ne modeleaz\u0103 fizicul \u015fi comportamentul, \u00eens\u0103 \u00een mare parte suntem defini\u0163i de ceea ce ne \u00eenconjoar\u0103, de efectele ac\u0163iunilor noastre \u015fi ale altora, de mediul \u00een care ne dezvolt\u0103m, frumos sau mai pu\u0163in frumos, pl\u0103cut \u015fi comod sau ostil \u015fi rece. Lucy, de pild\u0103, are control asupra creierului s\u0103u, asupra creierelor altora (ating\u00e2nd fruntea mafiotului chinez, reu\u015fe\u015fte chiar s\u0103 aib\u0103 acces la informa\u0163iile din mintea lui, afl\u00e2nd unde se afl\u0103 ceilal\u0163i c\u0103r\u0103u\u015fi ai drogului), p\u00e2n\u0103 \u015fi asupra undelor electronice sau magnetice. \u00cens\u0103, \u00een cele din urm\u0103, totul ajunge s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eempotriva sa.<\/p>\n

Eroina devine at\u00e2t de con\u015ftient\u0103 \u015fi de speriat\u0103, \u00een acela\u015fi timp, de puterea sa \u015fi de volumul enorm de informa\u0163ii ce \u00eei acapareaz\u0103 creierul, \u00eenc\u00e2t apeleaz\u0103 la prof. Norman, care \u00eei spune c\u0103 tot ceea ce poate face cu aceast\u0103 oaz\u0103 a cunoa\u015fterii este s\u0103 o r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 mai departe. O adev\u0103rata dovad\u0103 a \u00een\u0163elepciunii! \u00cenc\u0103 de mici, primim sfaturi de la p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri, asimil\u0103m informa\u0163ia transmis\u0103 pe orice cale posibil\u0103 (viu grai, text, hypertext, sunet, imagine), imit\u0103m comportamentele altora, iar ulterior ne dezvolt\u0103m intelectul \u015fi \u00eencepem s\u0103 citim, s\u0103 ne reg\u0103sim \u00een muzic\u0103, filme, art\u0103 sau natur\u0103. A\u015fadar, ce este mai frumos \u015fi mai demn dec\u00e2t \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea acestor bog\u0103\u0163ii intelectuale \u015fi spirituale cu cei din jurul nostru?<\/p>\n

Odat\u0103 ajuns\u0103 la Universitate pentru dialogul cu prof. Norman, Lucy este privit\u0103 cu team\u0103 de c\u0103tre cercet\u0103torii convoca\u0163i s\u0103 o observe ca pe un produs, ca pe un fenomen nemai\u00eent\u00e2lnit. \u00cen c\u00e2teva cuvinte reu\u015fe\u015fte s\u0103 le desfiin\u0163eze acestora teoriile clasice pe care omenirea s-a sprijinit de-a lungul sutelor, miilor de ani, spun\u00e2nd c\u0103 oamenii \u015fi-au codificat existen\u0163a pentru a-i da valori umane: 1+1 nu au avut niciodat\u0103 ca rezultat 2, \u00eentruc\u00e2t nu exist\u0103 nici numere, nici litere. Teoria lui Lucy se \u00eenv\u00e2rte doar \u00een jurul timpului privit ca singura unitate de m\u0103sur\u0103 real\u0103: timpul ofer\u0103 legitimitate existen\u0163ei noastre.<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103, Lucy decide s\u0103 se sacrifice, pentru a transmite toat\u00e3 informa\u0163ia existent\u0103 \u00eenl\u0103untrul ei. Astfel, creeaz\u0103 un computer ultramodern, iar apoi porne\u015fte \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie spa\u0163iu-timp, procentul utiliz\u0103rii capacit\u0103\u0163ii sale cerebrale continu\u00e2nd s\u0103 creasc\u0103. \u015etie c\u0103 atunci c\u00e2nd se va atinge pragul de 100% totul se va sf\u00e2r\u015fi, dar \u00een acela\u015fi timp \u00ee\u015fi dore\u015fte s\u0103 ajute \u015fi s\u0103 d\u0103ruiasc\u0103 bog\u0103\u0163ia sa intelectual\u0103. \u00cen momentul sacrificiului s\u0103v\u00e2r\u015fit de Lucy intervine o nou\u0103 problem\u0103, \u00eentruc\u00e2t acest act eroic a fost pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii de anumi\u0163i critici. Femeia care lupt\u0103 singur\u0103 \u00eempotriva unor mafio\u0163i periculo\u015fi, degrada\u0163i complet din punct de vedere moral, a f\u0103cut multe voci tributare prejudec\u0103\u0163ilor s\u0103 aduc\u0103 \u00een discu\u0163ie chestiunea feminismului. Dar procesul minu\u0163ios de maturizare al personajului, evolu\u0163ia de la starea ini\u0163ial\u0103 \u015fi apoteoza de la final ar trebui privite ca metafor\u0103 a ceea ce am putea face \u00een timpul scurt pe care \u00eel petrecem pe P\u0103m\u00e2nt. Adic\u0103 preocuparea pentru binele nostru \u015fi al \u00eentregii omeniri.<\/p>\n

\"film-2\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  \u201eVia\u0163a ne-a fost d\u0103ruit\u0103 \u00een urm\u0103 cu milioane de ani. Ce am f\u0103cut cu ea?\u201d \u2013 a\u015fa \u00eencepe cel mai recent film al regizorului francez Luc Besson. Lucy, thriller SF, plin de ac\u0163iune, este un film interesant, captivant, cu o poveste oarecum original\u0103, de la care cinefilii au avut multe a\u015ftept\u0103ri. P\u0103rerile iubitorilor acestui… Cite\u0219te mai mult »Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dincolo de 10%?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[],"class_list":["post-22566","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media"],"views":5112,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22566","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22566"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22566\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22566"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22566"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22566"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}