{"id":22563,"date":"2015-02-27T13:30:55","date_gmt":"2015-02-27T11:30:55","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22563"},"modified":"2015-02-27T13:31:13","modified_gmt":"2015-02-27T11:31:13","slug":"stabat-pater-dolorosus","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/stabat-pater-dolorosus\/","title":{"rendered":"Stabat Pater dolorosus"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

M\u0103rturie a ultimului martor al Apocalipsei financiare anun\u0163ate \u00een 2008 de pr\u0103bu\u015firea Lehman Brothers, documentarul Master of the Universe (Premiul Academiei Europene de Film, 2014) este o alegorie despre autoam\u0103girea individului captiv \u00een mirajul propriei puteri. Fereastra prin care se vede lumea, redus\u0103 la epifenomene monetare trepidante, este m\u00e2zg\u0103lit\u0103 cu cifre \u015fi cu ecua\u0163ii care deturneaz\u0103 macrofenomenul \u00een chingile unei algebre asfixiante, menite, totu\u015fi, \u00een ordinul binefacerilor lume\u015fti, s\u0103 legitimeze pozi\u0163ia de putere a celui care \u00eei fixeaz\u0103 \u015fi \u00eei controleaz\u0103 centrul. Conceput ca o expunere ne\u00eentrerupt\u0103 despre func\u0163ionarea sistemului bancar german, \u00een ramifica\u0163ii de statistici \u015fi de pronosticuri, documentarul lui Marc Bauder este \u00eenregistrarea unui profil uman reprezentat de bancherul Rainer Voss, imperturbabil bonom, dar intransigent \u015fi exact, a c\u0103rui imagine se derealizeaz\u0103 tocmai prin continuitate \u015fi prin \u00eenc\u0103rc\u0103tura sa autist\u0103 geam\u0103n\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103 intervin\u0103 sau s\u0103 orienteze prezentarea lui Voss, filmul surprinde contraefectul ob\u0163inut prin interpretarea indirect\u0103 a conotativului: sala pustiit\u0103 pe care Voss o str\u0103bate, \u00een\u0163esat\u0103 de cabluri eviscerate din subsoluri, este expresia lumii devastate, intrate \u00een reculegere dup\u0103 ce dezastrul, \u00een fluxuri ciclice \u015fi refluxuri ritmice, a fost \u00eent\u00e2i evacuat \u015fi numai par\u0163ial resorbit. Masa rotund\u0103 \u00een exteriorul c\u0103reia se sprijin\u0103 este un \u00eendoielnic pol de putere, desacralizat, concentrat \u00een vid, griurile-\u015fobolan prinse \u00een cocktailuri metalizate scr\u00e2\u015fnesc a via\u0163\u0103 depersonalizat\u0103, etalonat\u0103, iar filmarea \u00een interioare aseptice consoneaz\u0103 nu numai cu igiena unui discurs para-normat, ci \u015fi cu o con\u015ftiin\u0163\u0103 acut-analitic\u0103, dar searb\u0103d\u0103, care, exprim\u00e2ndu-se strict ra\u0163ional, ajunge s\u0103 sesizeze r\u0103ul numai \u00een ceilal\u0163i, f\u0103r\u0103 s\u0103-l reflecte vreodat\u0103 pe acela din sine. La \u00eentreb\u0103rile naive, dar fire\u015fti ale unui interlocutor absent din cadru, dar virtual permanent \u015fi asiduu, legate de familie \u015fi de rela\u0163iile cu odraslele men\u0163ionate pasager, se casc\u0103 o falie discursiv\u0103 \u00eentre siguran\u0163a dat\u0103 de monopolul opticii \u015ftiin\u0163ifice \u015fi emo\u0163ia uman\u0103, genetic salvatoare. Jena lui Voss este elaborat\u0103 \u00eentr-un cadru captat din \u00eenalt asupra unui parc de copii pustiu, \u00een care se risipesc copaci vesteji\u0163i \u015fi tomnatici, r\u0103spuns obturat pentru ceea ce \u00eenseamn\u0103 constatarea goal\u0103 de m\u0103rturisire a h\u0103ului intern. Dubletul v\u00e2rstelor este intensificat prin imagine, dar \u015fi prin revela\u0163ia admis\u0103 numai pe jum\u0103tate a lipsei generale de armonie dintre iluzia \u00eentre\u0163inut\u0103 din ambi\u0163ie reglementar\u0103 \u015fi realitatea cople\u015fitoare prin goliciune \u015fi prin am\u0103gire. Jargonul administr\u0103rii lumii bancare se r\u0103sfr\u00e2nge ca o pelicul\u0103 care opacizeaz\u0103 individul, anuleaz\u0103 personalul \u015fi sub-componentele ei afective, abandon\u00e2nd omul \u00een discursuri piezi\u015fe despre c\u0103p\u0103tuire \u015fi alte rosturi lume\u015fti care \u00eentre\u0163in dorin\u0163a abisal\u0103 de control \u015fi de alur\u0103 social\u0103. Exist\u0103 un fel de reflec\u0163ie \u00een discurs care exclude implicit emi\u0163\u0103torul \u015fi care denun\u0163\u0103 alienarea venit\u0103 din interpretarea brut\u0103 a lumii din care ne construim. Efectul se intensific\u0103 \u00een cadrele telescopate, \u00een care procesul legat de gestiunea intern\u0103 a Goldman Sachs, proiectat pe un ecran, r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 comentariu, ca o erat\u0103 revelatorie despre groz\u0103via pe care omul nu o poate cuprinde \u00eentr-o singur\u0103 dizerta\u0163ie, dar pe care o denun\u0163\u0103 indirect ca surs\u0103 ce prinde toate ramifica\u0163iile r\u0103ului. Excluz\u00e2nd momentul unei vagi m\u0103rturisiri a nefericirii, \u00eenregistrat ca un compromis necesar-formator, Voss, ins f\u0103r\u0103 ecou, pe c\u00e2t e lipsit de efuziuni, este filmat aproape mereu \u00een interioare, prinse \u00eentre obiecte gola\u015fe, artificiale, ca ultim\u0103 palpita\u0163ie a unui univers ros, cangrenat, stimul\u00e2nd eroziunea, pe m\u0103sur\u0103 ce o explic\u0103 \u00een termenii unei dimensiuni conexe, din care se vrea sustras. Procesul de autofagocitare este sugerat \u015fi \u00een cadrele cu oglinzi ce mascheaz\u0103 cl\u0103dirile \u00een care ma\u015finile se \u00eentretaie, devorate, apoi, \u00een marja de fier forjat care segmenteaz\u0103 soliditatea structurilor conglomerate. Primele minute ale documentarului lui Bauder exclud prezen\u0163a omului, dar expun densitatea cofrajelor \u015fi a carcaselor, a arm\u0103turilor din sticle, din metale \u015fi din alte construc\u0163ii voit incasabile, sparte numai de o voce din off, conjugate cu un intro despre desc\u0103rnare \u015fi despre des-fiin\u0163are, ca abandon fizionomic. Dominanta cromatic\u0103, fluctuant\u0103 \u00eentre cenu\u015fiu \u015fi opalin, ader\u0103 la imaginarul stingerii \u015fi al drojdiilor pigmentare, resturi de magm\u0103 dup\u0103 \u015fuvoi. Descinz\u00e2nd dintr-o lume sugrumat\u0103 de tip Kafka, \u00een care oamenii se coordoneaz\u0103 prin limbaje \u015fi \u00ee\u015fi identific\u0103 coresponden\u0163ele strict prin specializ\u0103ri, decupajul lui Marc Bauder este m\u0103rturisirea involuntar\u0103 a pierderii sufletului \u015fi a asist\u0103rii complezente la r\u0103ul celuilalt. \u00centrebarea final\u0103 legat\u0103 de consecin\u0163ele pe care le-a avut criza financiar\u0103 din 2008 denun\u0163\u0103 nu at\u00e2t lipsa de con\u015ftiin\u0163\u0103 etic\u0103 a celor instala\u0163i \u00een pivo\u0163i ai puterii, c\u00e2t bezna general\u0103 care obtureaz\u0103 \u00een\u0163elegerea tenta\u0163iilor ce excit\u0103 voracitatea oamenilor de peste tot \u015fi imposibilitatea recuper\u0103rii din reflexele care perpetueaz\u0103 riscul. Bauder exploateaz\u0103 subsidiar ideea de exponent, de ins relevant pentru specie, de component\u0103 a genomului \u00een muta\u0163ie, func\u0163ie care se relev\u0103 \u00een captarea intermitent\u0103 a unor detalii de postur\u0103: Voss \u00ee\u015fi balanseaz\u0103, la un moment dat corpul, \u00eemping\u00e2nd din v\u00e2rful piciorului un obiect care evoc\u0103 voluptatea atingerii fatale a unui detonator, ezit\u00e2nd \u00eentre fascina\u0163ia declan\u015f\u0103rii haosului \u015fi condescenden\u0163a cu care i-ar contempla efectele. Impulsul teoretic al explica\u0163iilor lui las\u0103 s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 \u00een sclipiri satisfac\u0163ia ce se autogenereaz\u0103 odat\u0103 cu captarea \u015fi cu capturarea realit\u0103\u0163ii \u00een formule controlate, linie grotesc\u0103 \u00eentr-o analiz\u0103 care, debord\u00e2nd de o juisan\u0163\u0103 savant\u0103, camufleaz\u0103 sl\u0103biciunea \u015fi ata\u015famentul fa\u0163\u0103 de valori tot at\u00e2t de umane pe c\u00e2t sunt cele pe care le condamn\u0103 \u015fi le consider\u0103 responsabile de impruden\u0163\u0103 \u015fi de eroare. Vorbirea decalat\u0103 fa\u0163\u0103 de imaginea care surprinde z\u0103pada ce acoper\u0103 tihnit ora\u015ful \u015fi brizura ferestrei care taie geamul pe jum\u0103tate sublineaz\u0103, prin tu\u015fe, decalajul omului fa\u0163\u0103 de fenomenul care l-a generat, atrofierea memoriei originii r\u0103ului camuflat \u00eentr-un mecanism care \u00eei include pe to\u0163i, \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 \u00ee\u015fi trage materia din to\u0163i. Cantata Tilge, H\u00f6chster, meine S\u00fcnden, Psalm 51, al lui Bach, reluat din Stabat Mater-ul lui Giovanni Battista Pergolesi devine, prin suprapunere la \u00eenceputul \u015fi la finalul documentarului, cutia de rezonan\u0163\u0103 care, prin amplificarea efectului narativ creat de omul comun, genereaz\u0103 sensul alegoric, d\u00e2nd, prin gref\u0103, supra-sensul documentarului ca parabola nu despre un sistem financiar deficitar, ci despre un organism lumesc viciat, injectat cu fric\u0103 \u015fi cu patim\u0103, acele dou\u0103 p\u0103cate de gestiune a fiin\u0163ei pe care Voss le define\u015fte ca war-like experience. M\u0103rturia lui Voss este impermeabil\u0103, totu\u015fi, la con\u015ftiin\u0163a acestui ca \u015fi cum, iar a\u015fezarea sa \u00een scen\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie o punere \u00een scen\u0103, este echidistant ambiguizat\u0103 de un filtru documentar care \u00eenregistreaz\u0103 f\u0103r\u0103 enun\u0163, \u00eentr-un lan\u0163 vizual ce-\u015fi include judec\u0103\u0163ile \u2013 ceea ce documentarul construie\u015fte ca mijloc, sensul reprezentat \u00een interior, de\u015fi lipsit de veleit\u0103\u0163ile semnific\u0103rii, \u00eei returneaz\u0103 ca scop. Master of the Universe descrie permutarea discursului de tip m\u0103rturie \u00een expresie a m\u0103rturisii involuntare \u2013 for\u0163a documentarului ca obiect de tranzi\u0163ie dinspre lumea \u00een care e\u015fti instalat \u00eenspre o instala\u0163ie egologic\u0103 din care individul reflect\u0103 lumea, denun\u0163\u0103, implicit, capacitatea imaginii de a-\u015fi tridimensionaliza simbolic suprafa\u0163a.<\/p>\n

\"film-1\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  M\u0103rturie a ultimului martor al Apocalipsei financiare anun\u0163ate \u00een 2008 de pr\u0103bu\u015firea Lehman Brothers, documentarul Master of the Universe (Premiul Academiei Europene de Film, 2014) este o alegorie despre autoam\u0103girea individului captiv \u00een mirajul propriei puteri. Fereastra prin care se vede lumea, redus\u0103 la epifenomene monetare trepidante, este m\u00e2zg\u0103lit\u0103 cu cifre \u015fi cu ecua\u0163ii… Cite\u0219te mai mult »Stabat Pater dolorosus<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[13618,13619],"class_list":["post-22563","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-film-master-of-the-universe","tag-premiul-academiei-europene-de-film"],"views":1885,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22563","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22563"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22563\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22563"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22563"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22563"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}