<\/p>\n
Cel mai mare monument construit de sovietici \u00een Europa central\u0103 pentru a comemora sacrificiile umane ale celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, dar \u015fi pentru a aminti de victoria Uniunii Sovietice contra Germaniei, se afl\u0103 \u00een parcul Treptower din sudul Berlinului. Tot acolo \u015fi-au g\u0103sit odihna \u015fi cca. 5.000 de solda\u0163i, veni\u0163i din toate col\u0163urile Uniunii Sovietice \u015fi c\u0103zu\u0163i \u00een b\u0103t\u0103lia pentru Berlin. Memorialul din Treptower Park reflect\u0103 mai bine ca orice altceva meandrele istoriei germane din a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea, precum \u015fi dilemele pe care le-a generat. Construit de sovietici \u015fi \u00eentre\u0163inut de germani, el este simbolul m\u00e2ndriei ruse\u015fti, pe de o parte, \u015fi al culpabilit\u0103\u0163ii germane asumate, pe de alt\u0103 parte.<\/p>\n
Un monument din ruinele Cancelariei Reich-ului<\/strong><\/p>\n Construc\u0163ia monumentului a fost ini\u0163iat\u0103 \u00een 1945 de Administra\u0163ia Militar\u0103 Sovietic\u0103, prin organizarea unui concurs de proiecte; acesta a fost c\u00e2\u015ftigat \u00een iunie 1947 de arhitectul Iakov Belopolski \u015fi sculptorul Evgheni Vucetici, lucr\u0103rile fiind demarate \u00een acela\u015fi an. Memorialul a fost inaugurat pe 8 mai 1949, de Ziua Victoriei, c\u00e2nd Berlinul era \u00eenc\u0103 sub blocada sovietic\u0103, iar alia\u0163ii depuneau eforturi majore pentru a aproviziona popula\u0163ia din Berlinul de Vest pe calea aerului. La inaugurare, comandantul sovietic al ora\u015fului Berlin, generalul Aleksandr Kotikov, a spus: \u201eacest monument din centrul Europei este un simbol al luptei popoarelor lumii pentru socialism \u015fi democra\u0163ie \u00eempotriva a\u0163\u00e2\u0163\u0103torilor la un nou r\u0103zboi\u201d. Mesajul s\u0103u era acela c\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea Germaniei naziste era \u00een primul r\u00e2nd meritul Armatei Ro\u015fii, ceea ce justifica \u015fi legitima prezen\u0163a sovietic\u0103 \u00een inima Europei; fo\u015ftii alia\u0163i din timpul r\u0103zboiului deveniser\u0103 atunci doar \u201ea\u0163\u00e2\u0163\u0103tori la r\u0103zboi\u201d. Memorialul se \u00eentinde pe 200.000 metri p\u0103tra\u0163i. Intr\u0103rile dinspre N \u015fi dinspre S sunt str\u0103juite de por\u0163i imense construite sub forma unor arcuri de triumf clasice, iar \u00een centrul ansamblului se afl\u0103 o statuie uria\u015f\u0103, \u00eenalt\u0103 de 12 metri, reprezent\u00e2nd un soldat sovietic ce \u0163ine \u00een bra\u0163e un copil \u015fi calc\u0103 cu piciorul pe o zvastic\u0103 zdrobit\u0103. L\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 statuie, \u00een lateral, se afl\u0103 o alta care reprezint\u0103 o femeie \u00eenl\u0103crimat\u0103 \u015fi simbolizeaz\u0103 Patria Mam\u0103. De-a lungul aleii centrale se afl\u0103 16 sarcofage din piatr\u0103, cu inscrip\u0163ii \u015fi basoreliefuri reprezent\u00e2nd scene de lupt\u0103 sau citate din Stalin, pe o parte \u00een limba rus\u0103 \u015fi pe cealalt\u0103 parte \u00een limba german\u0103. La construc\u0163ia memorialului se pare c\u0103 s-au folosit materiale din fosta Cancelarie a Reich-ului, mai ales marmur\u0103 \u015fi granit.<\/p>\n Legenda lui Nikolai Masalov<\/strong><\/p>\n Construc\u0163ia memorialului s-a desf\u0103\u015furat \u00een cumpli\u0163ii ani care au urmat r\u0103zboiului, domina\u0163i de frig \u015fi foame din cauza aprovizion\u0103rii deficitare \u015fi a distrugerilor provocate de bombardamente, ani de incertitudini \u00een care germanii nu \u015ftiau ce se va \u00eent\u00e2mpla cu \u0163ara lor. Investi\u0163iile masive \u015fi mobilizarea au st\u00e2rnit frustr\u0103ri fire\u015fti \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei locale, care se \u00eentreba de ce se investe\u015fte at\u00e2t de mult \u00een cinstirea celor mor\u0163i, c\u00e2nd cei vii n-au cu ce se hr\u0103ni. Informat despre aceste nemul\u0163umiri, generalul Kotikov ar fi spus: \u201eMor\u0163ii care se odihnesc \u00een p\u0103m\u00e2nt str\u0103in n-au vrut acest r\u0103zboi, ar fi preferat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu so\u0163iile \u015fi copiii\u201d. Berlinezii nu puteau r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t t\u0103cu\u0163i fa\u0163\u0103 de asemenea replici. Totu\u015fi, pentru a administra frustr\u0103rile \u015fi nemul\u0163umirile popula\u0163iei, autorit\u0103\u0163ile sovietice \u015fi cele est-germane au r\u0103sp\u00e2ndit povestea conform c\u0103reia statuia din centrul memorialului fusese ridicat\u0103 \u00een cinstea sergentului sovietic Nikolai Masalov, care, \u00een timpul b\u0103t\u0103liei Berlinului, \u015fi-ar fi riscat via\u0163a pentru a salva un copil german prins \u00eentre focuri. Povestea s-a r\u0103sp\u00e2ndit cu u\u015furin\u0163\u0103, de\u015fi sculptorul Evgheni Vucetici \u00eensu\u015fi a negat c\u0103 ar fi fost inspirat de o asemenea poveste. \u00cen 1964, ziarul est-german Junge Welt a declan\u015fat chiar o anchet\u0103 de pres\u0103 pentru identificarea soldatului \u015fi a copilului reprezenta\u0163i \u00een statuia din centrul memorialului, de\u015fi ancheta a r\u0103mas f\u0103r\u0103 rezultat. Legenda lui Nikola Masalov persist\u0103 \u00eenc\u0103 printre berlinezi, care o mai povestesc uneori turi\u015ftilor str\u0103ini, atunci c\u00e2nd au ocazia.<\/p>\n Poporul german \u015fi dilemele antifascismului<\/strong><\/p>\n Amplasarea monumentului fusese special aleas\u0103: \u00een locul respectiv, Rosa Luxemburg \u015fi Karl Liebknecht conduseser\u0103 o grev\u0103 muncitoreasc\u0103 \u00een 1919 \u015fi locul era de asemenea cunoscut ca punct de \u00eent\u00e2lnire al sociali\u015ftilor germani \u00een perioada respectiv\u0103. Simbolistica amplasamentului face trimitere la ceea ce s-a numit \u201emitul fondator al RDG\u201d, acela c\u0103 intrarea Armatei Ro\u015fii \u00een Germania a \u00eensemnat eliberarea muncitorilor \u015fi \u0163\u0103ranilor nevinova\u0163i de sub jugul fascist. Propaganda est-german\u0103 s-a str\u0103duit din r\u0103sputeri s\u0103 transmit\u0103 \u015fi s\u0103 cultive \u00een mentalul colectiv viziunea ideologic\u0103 marxist-leninist\u0103 conform c\u0103reia na\u0163ional-socialismul fusese doar produsul capitalurilor monopoliste \u015fi c\u0103 exploatase clasa muncitoare german\u0103, care s-a opus \u00eentotdeauna ascensiunii lui Hitler \u015fi r\u0103zboiului. Era vorba aici nu doar de asocierea implicit\u0103 a est-germanilor la victoria sovietic\u0103 \u015fi instalarea noului regim, ci \u015fi despre mo\u015ftenirea istoric\u0103 a Partidului Comunist German, care avusese de suferit at\u00e2t de mult dup\u0103 venirea lui Hitler la putere. Viziunea maniheist\u0103 a unui antifascism muncitoresc \u00eendreptat contra na\u0163ional-socialismului imperialist nu era doar reduc\u0163ionist\u0103, ci, dup\u0103 cum au sesizat mai mul\u0163i istorici, i-a \u00eempiedicat pe est-germani s\u0103 analizeze cu luciditate propria responsabilitate pentru r\u0103zboi \u015fi pentru crimele na\u0163ional-socialismului. Antifascismul devenea astfel o form\u0103 de refugiu moral, \u00eens\u0103 unul sterp \u015fi compromi\u0163\u0103tor. Dac\u0103 antifascismul \u00een general implic\u0103 o noble\u0163e a sacrificiului \u015fi a luptei pentru bine, antifascismul est-german n-a putut-o dob\u00e2ndi deoarece analizele sale, chiar \u015fi marxiste, n-au putut merge p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Istoricii est-germani n-au putut niciodat\u0103 s\u0103 analizeze \u00een mod independent natura totalitar\u0103 \u015fi poli\u0163ieneasc\u0103 a statului na\u0163ional-socialist pentru simplul fapt c\u0103 \u015fi statul est-german \u00een care tr\u0103iau avea aceea\u015fi natur\u0103. Acesta a fost, \u00een cuvintele lui Konrad H. Jarausch, \u201ee\u015fecul antifascismului est-german\u201d.<\/p>\n Memorialul sovietic \u015fi c\u0103derea zidurilor<\/strong><\/p>\n \u00cen toamna lui 1989 nu a c\u0103zut doar Zidul Berlinului, ci toate zidurile mentale construite de propaganda est-german\u0103, ceea ce a l\u0103sat memorialul din Treptow Park expus \u015fi vulnerabil \u00een fa\u0163a unei istorii care se \u00eentorcea \u00eempotriva sa. \u00cen v\u00e2ltoarea evenimentelor din noiembrie-decembrie 1989, tineri exalta\u0163i au profanat monumentele cu inscrip\u0163ii neonaziste \u015fi antisovietice, f\u0103r\u0103 ca autorit\u0103\u0163ile est-germane, debusolate, s\u0103 poat\u0103 interveni. Aparatul de stat est-german se afla \u00een stare de disolu\u0163ie. \u00cen acel context, un lucru uimitor s-a petrecut. La dou\u0103 zile dup\u0103 incidentele respective, pe 30 decembrie 1989, grupuri largi de manifestan\u0163i est-germani s-au str\u00e2ns \u00een Treptower Park pentru a protesta \u00eempotriva huliganismului. Manifesta\u0163ia, oganizat\u0103 de Partidul Unit\u0103\u0163ii Socialiste din Germania (fostul partid unic, de altfel) \u015fi sus\u0163inut\u0103 de Societatea de Prietenie Germano-Sovietic\u0103 \u015fi Liga Lupt\u0103torilor din Rezisten\u0163a Antifascist\u0103, a reunit nu mai pu\u0163in de 250.000 de oameni sub sloganul: \u201eDa pentru perestroika, Nu pentru nazism!\u201d. Germanii ap\u0103rau din proprie ini\u0163iativ\u0103 monumentul sovietic \u015fi, prin aceasta, mo\u015ftenirea antifascismului german, oric\u00e2t de real sau imaginar va fi fost acesta. Fie c\u0103 a existat sau nu un adev\u0103rat antifascism german, \u00eenainte sau dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, indiferent c\u00e2t de puternic va fi fost sau nu, era limpede c\u0103 cel pu\u0163in est-germanii aveau nevoie de o mo\u015ftenire antifascist\u0103, \u00een jurul c\u0103reia \u00ee\u015fi construiser\u0103 identitatea. Gregor Gysi, pre\u015fedinte pentru scurt timp al Partidului Unit\u0103\u0163ii Socialiste din Germania (dup\u0103 demisia lui Egon Krenz), declara la manifesta\u0163ia respectiv\u0103: \u201enu doar c\u0103 armatele \u015fi popoarele sovietice ne-au eliberat de sub fascism, dar tot aceast\u0103 \u0163ar\u0103 a introdus \u015fi perestroika\u201d.<\/p>\n Epilog<\/strong><\/p>\n Tratatul sovieto-german din 9 noiembrie 1990 includea obliga\u0163ia Germaniei de a \u00eentre\u0163ine \u015fi restaura monumentele sovietice de r\u0103zboi aflate pe teritoriul s\u0103u. Memorialul din Trepower Park a fost scena unei ultime ceremonii grandioase la 31 august 1994, c\u00e2nd s-a \u00eencheiat oficial retragerea trupelor sovietice (la momentul respectiv, ruse) din Germania. Cu acea ocazie, trupe ruse \u015fi germane au m\u0103r\u015f\u0103luit prin fa\u0163a cancelarului Helmut Kohl \u015fi a pre\u015fedintelui Boris El\u0163\u00een. \u00cen aprilie 1998, \u00een condi\u0163iile st\u0103rii avansate de degradare a ansamblului monumental, Duma de Stat din Federa\u0163ia Rus\u0103 a cerut oficial Bundestag-ului ca Germania s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 obliga\u0163iile din tratat cu privire la \u00eentre\u0163inerea monumentelor \u015fi lucr\u0103rile de renovare au debutat deja \u00een toamna anului 1998, fiind finalizate \u00een 2005. Ast\u0103zi, memorialul sovietic din Treptower Park nu mai reprezint\u0103 un simbol al eliber\u0103rii antifasciste, a\u015fa cum a fost pentru multe genera\u0163ii de est-germani, dar este totu\u015fi \u00een continuare un simbol al ora\u015fului. Problema este, dup\u0103 cum remarca un autor, c\u0103 berlinezii consider\u0103 spa\u0163iul respectiv mai degrab\u0103 un parc destinat plimb\u0103rilor dec\u00e2t un memorial destinat reculegerii. Genera\u0163ia Facebook nu \u015ftie poate c\u0103 sub peluzele verzi se afl\u0103 osemintele a 5.000 de solda\u0163i sovietici, c\u0103zu\u0163i \u00een b\u0103t\u0103lia Berlinului \u00een 1945.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Referin\u0163e:<\/strong><\/p>\n Martin Gegner, War Monuments in East and West Berlin: Cold War Symbols or Different Forms of Memorial?, \u00een Martin Gegner, Bart Ziino, The Heritage of War, Routledge, Londra, 2011<\/p>\n Konrad Jarausch, The Failure of East German Antifascism: Some Ironies of History as Politics, \u00een Historical Social Research Supplement, 24\/2012<\/p>\n Konrad Jarausch, Volker Gransow, Uniting Germany: Documents and Debates, 1944-1993, Berghahn Books, 1994<\/p>\n Nikolai Vukov, Secular rituals and political commemorations in the GDR, 1945-1956, \u00een Esther Peperkamp, Malgorzata Rajtar, Religion and the Secular in Eastern Germany, 1945 to the Present, Brill, 2010<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cel mai mare monument construit de sovietici \u00een Europa central\u0103 pentru a comemora sacrificiile umane ale celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, dar \u015fi pentru a aminti de victoria Uniunii Sovietice contra Germaniei, se afl\u0103 \u00een parcul Treptower din sudul Berlinului. Tot acolo \u015fi-au g\u0103sit odihna \u015fi cca. 5.000 de solda\u0163i, veni\u0163i din toate col\u0163urile… Cite\u0219te mai mult »Umbrele trecutului \u00een Treptower Park<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[13612,13613,13614],"class_list":["post-22554","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-monument-construit-de-sovietici","tag-parcul-treptower","tag-ruinele-cancelariei-reich-ului"],"views":1621,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22554","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22554"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22554\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22554"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22554"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22554"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}