<\/p>\n
Cursul de istorie universal\u0103 al lui N. Iorga, derulat pe parcursul a trei ani universitari, 1933-1936, reprezint\u0103 o lucrare cu totul aparte \u00een cuprinsul operei autorului.<\/p>\n
Pe de o parte, pentru c\u0103 el sintetizeaz\u0103 \u00eentinsa experien\u0163\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 a savantului de cercetare a fenomenului istoriei universale \u015fi rom\u00e2ne, constituind, \u00eentr-un fel \u2013 cum o \u015fi afirma la un moment dat \u2013 un testament pe care \u00eel l\u0103sa genera\u0163iilor urm\u0103toare, \u00een privin\u0163a viziunii \u015fi a metodei de abordare a domeniului.<\/p>\n
Pe de alt\u0103 parte, pentru c\u0103 sinteza pe care o propunea constituie o altfel de istorie universal\u0103, cum nu mai fusese realizat\u0103 \u015fi nici \u00eentrev\u0103zut\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, conform opiniei \u2013 exprimat\u0103 \u00een prelegerea inaugural\u0103 din 1 noiembrie 1934, Istorie universal\u0103 \u015fi istorii na\u0163ionale \u2013, c\u0103 \u201eistoria universal\u0103 este un organism care tr\u0103ie\u015fte prin el, care poate s\u0103 primeasc\u0103 foarte multe elemente din foarte multe p\u0103r\u0163i, care are dreptul de-a se informa de oriunde \u015fi poate prinde orice-i poate fi necesar pentru scopurile ei, dar ea r\u0103m\u00e2ne, bine\u00een\u0163eles, ceea ce este\u201c. \u201eO colec\u0163ie de istorii na\u0163ionale\u201d \u2013 accentua el mai departe \u2013 \u201enu reprezint\u0103 deloc (a\u015fa \u00eembuc\u0103t\u0103\u0163it\u0103, t\u0103iat\u0103 \u00een felii) o istorie universal\u0103\u201c.\u015ei conchidea categoric: \u201eTrebuie s\u0103 constat\u0103m, \u00eens\u0103, c\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, c\u00e2nd s-au f\u0103cut multe istorii universale, n-avem a face cu un fir al istoriei care s\u0103 nu \u00eensemne numai o ordine material\u0103, ci dezvoltarea acelui organism viu de care v\u0103 vorbeam \u00eenainte\u201c. Sau: \u201ecum vede\u0163i, este alt\u0103 istorie universal\u0103, dec\u00e2t aceea care se prezint\u0103 pe linii cronologice, f\u0103r\u0103 s\u0103 se dumireasc\u0103 cineva tocmai asupra locurilor celor mai esen\u0163iale \u00een acest domeniu istoric\u201c.<\/p>\n
Nu numai din declara\u0163ii, dar din \u00eens\u0103\u015fi substan\u0163a cursului rezult\u0103 c\u0103 N. Iorga intuise adev\u0103ratul sens \u2013 \u201ecaracter\u201c cum \u00eei spune el \u2013 al \u201efiin\u0163ei vii\u201c care era istoria lumii. \u015ei, \u00een 1940, c\u00e2nd era luat de legionari de la masa de scris spre a fi asasinat, tocmai la o asemenea istorie universal\u0103, de formul\u0103 absolut nou\u0103, lucra.<\/p>\n
\u00cen sf\u00e2r\u015fit, cursul din 1933-1936 era cu totul deosebit, pentru c\u0103 Profesorul punea, cu adev\u0103rat, pentru prima dat\u0103, sistematic, \u00een concordan\u0163\u0103 faptele istoriei universale cu cele ale istoriei na\u0163ionale, relev\u00e2nd intercondi\u0163ion\u0103rile \u015fi determin\u0103rile directe \u015fi mediate dintre ele \u015fi subliniind at\u00e2t \u00eenr\u00e2uririle venite din afar\u0103, c\u00e2t \u015fi influen\u0163ele \u2013 mai pu\u0163ine, dar destule, \u2013 pornite din interior.<\/p>\n
Necesitatea unei asemenea cercet\u0103ri i se p\u0103rea a\u015fa de \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103, \u00eenc\u00e2t o argumenta de nenum\u0103rate ori. Invoc\u00e2nd, de pild\u0103, afirma\u0163iile lui H. Focillon, el considera c\u0103 e nevoie, \u00een abordarea \u00eentregului, de \u201eo singur\u0103 concep\u0163ie\u201c, de \u201eo singur\u0103 interpretare personal\u0103\u201c, de \u201eo singur\u0103 form\u0103\u201c, de \u201eo leg\u0103tur\u0103 a\u015fa de str\u00e2ns\u0103\u201c \u00eentre diversele aspecte, \u00eenc\u00e2t, \u201elucrurile se cer legate ca ni\u015fte inele; \u015fs\u0103\u0163 nu po\u0163i s\u0103 rupi unul dintre ele f\u0103r\u0103 s\u0103 se distrug\u0103 toat\u0103 continuitatea\u201c.<\/p>\n
Fa\u0163\u0103 de mobilul c\u0103r\u0163ilor de succes, care puteau s\u0103 satisfac\u0103, la un moment dat, un anume public, N. Iorga viza profunzimile: \u201eNoi umbl\u0103m dup\u0103 altceva. Umbl\u0103m dup\u0103 o \u00een\u0163elegere general\u0103, cu istorii na\u0163ionale, dar nu \u00een istoriile na\u0163ionale \u015fi cu cercuri de cultur\u0103, dar nu \u00een cercurile de cultur\u0103 \u015fi cu am\u0103nunte care sunt caracteristice\u201c. Iar \u00een orice ocazie, raport\u00e2nd fenomenul rom\u00e2nesc la spa\u0163iile largi ale celui universal, descoperea nout\u0103\u0163i cu totul necunoscute, pe care nici \u00eentr-un caz nu avea cum s\u0103 le afle din documentele extrem de pu\u0163ine mai ales pentru epoca veche. D\u0103m c\u00e2teva exemple: \u201eVede\u0163i ce aspect nou c\u00e2\u015ftig\u0103 aceast\u0103 m\u0103runt\u0103 istorie a noastr\u0103\u201d \u2013 scria el referindu-se la faptul c\u0103, de la Apus de Vidin, Dun\u0103rea nu era ocupat\u0103 \u015fi popoarele balcanice puteau primi ajutor din partea \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u2013 \u201ec\u00e2nd \u0163ine cineva seam\u0103 de faptele acestea mari de istorie universal\u0103, \u00een care este \u00eencercuit\u0103, de care este influen\u0163at\u0103 \u015fi asupra c\u0103reia ajunge de la un timp s\u0103 aib\u0103 influen\u0163\u0103\u201c. Sau: \u201eLucrurile acestea sunt a\u015fa de importante, \u00eenc\u00e2t f\u0103r\u0103 aceast\u0103 baz\u0103 de istorie universal\u0103 \u00een ce prive\u015fte \u00eentemeierea principatului rom\u00e2nesc de la Arge\u015f \u015fi al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti de pe Valea Moldovei, care, mai t\u00e2rziu, s-a chemat \u00abMoldova!\u00bb, este redus cineva la simple \u015fi s\u0103race analize de documente, la tabula\u0163iuni cronologice, c\u00e2nd a venit cutare, c\u00e2\u0163i ani a domnit cutare, la prezentarea unor diplome interne pe care le po\u0163i num\u0103ra pe degete p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XV-lea, \u015fi la acel rezultat \u2013 c\u0103 noi suntem al\u0103turi de istoria universal\u0103\u201c. \u00cen sf\u00e2r\u015fit: \u201ePe de alt\u0103 parte, noi, \u00een ce ne prive\u015fte, am considerat foarte mult\u0103 vreme istoria noastr\u0103 \u00een afar\u0103 de istoria universal\u0103, am comis aceast\u0103 gre\u015feal\u0103 de a o smulge, de\u015fi r\u0103d\u0103cinile ei se \u00eentind \u00een toate direc\u0163iile istoriei omenirii, \u015fi mai apropiate \u015fi mai dep\u0103rtate, din complexul european, \u015fi ne-am m\u0103rginit la o istorie a rom\u00e2nilor \u00een limite foarte \u00eenguste, f\u0103r\u0103 explica\u0163ii \u00eenainte \u015fi f\u0103r\u0103 consecin\u0163e \u00een urm\u0103. Din cauza aceasta, problema rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Evul Mediu s-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat \u00eentr-un chip a\u015fa de s\u0103r\u0103c\u0103cios \u015fi d\u00e2nd rezultate a\u015fa de neclare \u015fi de contestabile, pe c\u00e2nd, \u00eendat\u0103 ce ajunge cineva la leg\u0103turi de istorie universal\u0103, de la sine apar o mul\u0163ime de lucruri, care, de\u015fi nesprijinite uneori pe un text, care s\u0103 se poat\u0103 cita \u00een josul paginii, nu sunt mai pu\u0163in lucruri pe care cineva le poate spune \u015fi din care poate alc\u0103tui o istorie a poporului rom\u00e2nesc\u201c.<\/p>\n
Neluarea \u00een considerare a vie\u0163ii istorice de dincolo de grani\u0163ele \u0163\u0103rii, o punea N. Iorga pe seama \u201epu\u0163inei cuno\u015ftin\u0163i a istoriei universale\u201c. \u201eC\u0103ci foarte mult\u0103 vreme\u201d \u2013 observa el \u2013 \u201eaceasta a figurat numai de form\u0103 \u015fi la Universitatea din Bucure\u015fti \u015fi la cea din Ia\u015fi\u201c. De o relativ diminuat\u0103 cunoa\u015ftere a istoriei str\u0103ine \u00eei \u00eenvinuia nu numai pe colegii de breasl\u0103 \u015fi chiar pe A.D. Xenopol, ci pe to\u0163i istoricii str\u0103ini anteriori \u015fi contemporani. \u201eO s\u0103 examin\u0103m\u201d \u2013 afirma el \u00een aceea\u015fi prelegere inaugural\u0103 din 1 noiembrie 1934 \u2013 \u201emai multe din istoriile universale sub acest raport \u015fi o s\u0103 m\u0103 opresc, \u00een acela\u015fi timp, \u015fi la lipsa de orizont universal a istoriilor na\u0163ionale. C\u0103ci istoria na\u0163ional\u0103 f\u0103r\u0103 orizont universal nu poate fi dec\u00e2t ininteligibil\u0103, fals\u0103 \u015fi cu lipsuri importante\u201c.<\/p>\n
Str\u0103b\u0103t\u00e2nd, \u00eenc\u0103 din anii studen\u0163iei, istoria universal\u0103 \u00een toate direc\u0163iile, nu numai din volumele ap\u0103rute, ci merg\u00e2nd direct la sursele fundamentale, \u00een marile arhive \u015fi biblioteci, public\u00e2nd apoi nenum\u0103rate documente str\u0103ine legate sau nelegate direct de via\u0163a noastr\u0103 istoric\u0103,<\/p>\n
Dac\u0103 n-au r\u0103mas, ar trebui s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 memorabile cuvintele sale: \u201eCeea ce este, \u00eens\u0103, datoria oric\u0103rui, care este adev\u0103rat istoric, este, s\u0103 caute a-\u015fi \u00eensu\u015fi at\u00e2tea cuno\u015ftin\u0163e c\u00e2te s\u0103-i permit\u0103 a vedea acela\u015fi lucru din toate laturile \u015fi potrivit cu toate psihologiile de mas\u0103 sau individuale care au contribuit la alc\u0103tuirea acestui fapt\u201c. Judec\u00e2nd istoria na\u0163ional\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 corela\u0163ie cu istoria universal\u0103 de pe asemenea baze, e clar c\u0103 prelegerile celor trei ani de curs universitar aduc, nu numai fiecare \u00een sine, dar chiar \u015fi \u00een p\u0103r\u0163ile lor componente, nenum\u0103rate puncte de vedere cu totul noi, originale, nu numai \u00een plan rom\u00e2nesc. \u00cenc\u00e2t, fie \u015fi numai eviden\u0163ierea lor ar presupune un lung travaliu, f\u0103r\u0103 a i se putea da, totu\u015fi, rotunjirea care s\u0103-l scuteasc\u0103 pe cititor de a merge la surs\u0103. De aceea, ne oprim deocamdat\u0103 demersurile doar la problema pe care o consider\u0103m esen\u0163ial\u0103 de-a lungul \u00eentregului curs, \u015fi anume la eviden\u0163ierea de c\u0103tre autor a acelei sinteze originale de via\u0163\u0103 cultural\u0103 \u015fi istoric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, pe care o contrapune cu m\u00e2ndrie celorlalte sinteze europene.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cursul de istorie universal\u0103 al lui N. Iorga, derulat pe parcursul a trei ani universitari, 1933-1936, reprezint\u0103 o lucrare cu totul aparte \u00een cuprinsul operei autorului. Pe de o parte, pentru c\u0103 el sintetizeaz\u0103 \u00eentinsa experien\u0163\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 a savantului de cercetare a fenomenului istoriei universale \u015fi rom\u00e2ne, constituind, \u00eentr-un fel \u2013 cum o \u015fi… Cite\u0219te mai mult »Iorga. O alt fel de istorie universal\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[13611],"class_list":["post-22550","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-cursul-de-istorie-universala-al-lui-n-iorga"],"views":974,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22550","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22550"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22550\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22550"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22550"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22550"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}