<\/p>\n
Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f, Voca\u0163ia libert\u0103\u0163ii: forme de disiden\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia anilor 1970-1980<\/em>, Bucure\u015fti, Institutul Na\u0163ional pentru Studiul Totalitarismului, 2014, 300 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
Doi covrigi. At\u00e2ta cost\u0103 cercetarea fundamental\u0103 \u00eentreprins\u0103 de Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f, gra\u0163ie finan\u0163\u0103rii acordate de AFCN. E un fapt economic. C\u00e2t valoreaz\u0103 \u00een pia\u0163a ideilor ne vom da seama abia dup\u0103 ce sinteza va circula corespunz\u0103tor m\u0103car \u00een sfera socio-umanist\u0103. Travers\u0103m un moment fast pentru studiile referitoare la perioada comunist\u0103. Tematicile s-au diversificat, iar abord\u0103rile pluridisciplinare au c\u00e2\u015figat \u00een acurate\u0163e. Totu\u015fi, animozit\u0103\u0163ile partinice \u015fi institu\u0163ionale perpetueaz\u0103 dou\u0103 tendin\u0163e ne\u015ftiin\u0163ifice: a omite nejustificat \u015fi a l\u0103uda f\u0103r\u0103 margini. De asemenea, mi se pare inadecvat \u015fi chiar alarmant ca un literat s\u0103 comenteze, cu o frecven\u0163\u0103 ridicat\u0103, lucr\u0103ri de factur\u0103 istoric\u0103 pronun\u0163at\u0103.<\/strong><\/p>\n
O periferie centralizat\u0103<\/strong><\/p>\n
Din pricini care \u00eemi scap\u0103, discursul ultimilor ani a devenit tot mai interesat de raporturile intelectualit\u0103\u0163ii cu puterea \u00een intervalul 1944-1989. Or, dac\u0103 \u00een percep\u0163ia comun\u0103, intelighen\u0163ia a r\u0103mas, deocamdat\u0103, asociat\u0103 cu forma\u0163ia umanist\u0103, putem \u00een\u0163elege at\u00e2t \u00eembinarea metodologiilor, c\u00e2t \u015fi preocuparea pentru integrarea scriitorimii \u00een acest tablou amplu. Desigur, privite \u00een rama timpului, atitudinile condeierilor pot decep\u0163iona sau pot fi suspectate de ambiguit\u0103\u0163i confortabile. Numai c\u0103, \u00een Voca\u0163ia libert\u0103\u0163ii: forme de disiden\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia anilor 1970-1980, Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f pledeaz\u0103 \u00een spe\u0163a accept\u0103rii conota\u0163iilor incompatibile \u015fi a detaliului c\u0103, spre deosebire de alte categorii profesionale, scriitorul era o persoan\u0103 public\u0103.<\/p>\n
Aceast\u0103 situare oferea dou\u0103 posibilit\u0103\u0163i de ac\u0163iune, care, uneori, s-au conjugat. Atitudinea social\u0103 era marcat\u0103, \u00eent\u00e2i, prin expunere civil\u0103 \u015fi mediatic\u0103, \u00een dorin\u0163a de a ini\u0163ia sau de a se solidariza cu diferite mi\u015fc\u0103ri. Modalit\u0103\u0163ile curente de manifestare cuprindeau: greva foamei, scrisoarea-deschis\u0103 sau literatura de sertar citit\u0103 \u00een cercuri restr\u00e2nse. Dar, consider\u0103 cu mare aten\u0163ie cercet\u0103toarea, scriitorii s-au prevalat de cealalt\u0103 coordonat\u0103 a imaginii lor, respectiv calitatea de negociatori ai propriet\u0103\u0163ii intelectuale. \u00centre 1948 \u015fi 1949, cartea a constituit, \u00een func\u0163ie de nevoile regimului, o tribun\u0103 oficial\u0103 sau un salon al conversa\u0163iilor \u00een dodii: \u201eExtrem de complexe, manifest\u0103rile mediului literar \u00een ultimii ani de comunism pot fi greu subsumate unei singure atitudini. Conformismul majorit\u0103\u0163ii scriitorilor, de\u015fi real, este insuficient pentru a descrie gama variat\u0103 de manifest\u0103ri din istoria breslei. Dincolo \u00eens\u0103 de realiz\u0103rile culturale incontestabile, nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m num\u0103rul destul de mic al celor care s-au \u00eendreptat spre demersuri cu o relevan\u0163\u0103 social\u0103 sporit\u0103\u201d (p. 213.)<\/p>\n
Din permanentul clivaj \u00eentre cet\u0103\u0163ean \u015fi scriitor, care fusese cet\u0103\u0163ean-scriitor doar \u00een etapa stalinist\u0103 (pentru c\u0103 sintagma denota afilierea necondi\u0163ionat\u0103 la \u201edemocra\u0163ia popular\u0103\u201d), a rezultat o no\u0163iune impur\u0103 de curaj\/ de opozi\u0163ie\/ de disiden\u0163\u0103, asupra c\u0103reia nu avem dreptul s\u0103 aplic\u0103m eticheta de oportunism. B\u0103nuielile de subversiune prin limbaj deveniser\u0103 tehnici diversioniste \u00eentre\u0163inute de Securitate, de cenzori \u015fi de redactorii de carte. Efectul complementar \u00eel \u00eent\u00e2lnim ast\u0103zi, uneori, \u00een dorin\u0163a de a supralicita invazia \u201e\u015fop\u00e2rlelor\u201d.<\/p>\n
Complicit\u0103\u0163ile filologice \u015fi concesiile politice au darul de a complica explica\u0163iile, deoarece, pe atunci, literatura se desprindea, f\u0103r\u0103 a se rupe totdeauna de ideologie \u015fi, evident, f\u0103r\u0103 a combate (f\u0103\u0163i\u015f) abuzurile \u015fi represiunea: \u201eAv\u00e2nd la \u00eendem\u00e2n\u0103 mijloace de exprimare speciale, cei mai mul\u0163i dintre scriitori au preferat fie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentr-o crea\u0163ie abstract\u0103, ale c\u0103rei leg\u0103turi directe cu problemele societ\u0103\u0163ii erau de descifrat, fie s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u00abreziste\u00bb, cre\u00e2nd opere cu sensuri ascunse, care s\u0103 treac\u0103 de cenzur\u0103 \u015fi care, eventual, s\u0103 fie descoperite de cititori. Subterfugii absolut necesare \u00eentr-o societate totalitar\u0103, acestea nu au fost completate dec\u00e2t \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 extrem de mic\u0103 de gesturi de disiden\u0163\u0103\u201d (p. 213).<\/p>\n
Rezult\u0103, din considera\u0163iile f\u0103cute de Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f, c\u0103 scriitorii apar\u0163ineau, deopotriv\u0103, sistemului \u015fi oric\u0103rei variante de contracarare a acestuia. Ar fi cazul s\u0103 accept\u0103m c\u0103 tocmai respectiva rela\u0163ie bivalent\u0103 a f\u0103cut ca regimul, oric\u00e2t s-ar fi str\u0103duit s\u0103 confi\u015fte discursul despre societate, s\u0103 le delege o serie de atribu\u0163ii profesioni\u015ftilor limbajului. Or, ace\u015fti intermediari au recurs la dubla m\u0103sur\u0103, particip\u00e2nd la treburile impuse ale cet\u0103\u0163ii, cu mesajul dictatorial \u00een minte \u015fi cu propriile idei \u00een cuget: \u201e\u00cen plus, prin strategii specifice \u015fi diferite de la stat la stat, disiden\u0163ii au \u00eencercat s\u0103 smulg\u0103 o parte din spa\u0163iul public de sub controlul partidului-stat\u201d (p. 29). De\u015fi spiritul de competi\u0163ie era \u00eencurajat, \u00een genere, \u00een agricultur\u0103 sau \u00een industrie, fiind a\u015fezat tot \u00een slujba guvern\u0103rii, necesitatea de a g\u0103si un teritoriu ferit de supraveghere a dat na\u015ftere totu\u015fi unei concuren\u0163e eficiente. Tip\u0103rit\u0103, cartea era, concomitent, un agent al (contra)propagandei.<\/p>\n
Disiden\u0163\u0103 \u015fi deten\u0163ie politic\u0103<\/strong><\/p>\n
A\u015fadar, lupta cu sistemul editorial nu \u00eensemna neap\u0103rat a sta sub scut, ci \u015fi a eluda regulile, a rezista tenta\u0163iei conformiste. \u00cen acest amalgam de reac\u0163ii, este reconfortant s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 figura disidentului prin excelen\u0163\u0103 se afl\u0103 \u00eentruchipat\u0103, pe bun\u0103 dreptate, \u00een Paul Goma, al c\u0103rui portret ocup\u0103 prima copert\u0103 a sintezei de fa\u0163\u0103. Nu trebuie totu\u015fi s\u0103 omitem c\u0103, \u00een afar\u0103 de I. Negoi\u0163escu \u015fi Ion Vianu, niciun alt scriitor nu a semnat scrisoarea adresat\u0103 de Goma programului Carta \u201977 lansat \u00een Cehoslovacia. \u00cen niciun caz nu se confirm\u0103 specula\u0163ia unei fic\u0163iuni compensatorii, a ivirii eroului civilizator din s\u00e2nul unei comunit\u0103\u0163i susceptibile de noncombat sau de pactizare. Mai degrab\u0103, la nivel subliminal, Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f recompenseaz\u0103 rolul lui Paul Goma de a fi repus plenar \u00een drepturi sintagma de scriitor-cet\u0103\u0163ean, dup\u0103 dou\u0103 decenii de \u00eentrebuin\u0163are partinic\u0103 \u015fi indigest\u0103.<\/p>\n
\u00cen plus, consult\u00e2nd sumarul volumului, remarc\u0103m preeminen\u0163a factorului umanist \u00een dezvoltarea opiniilor despre \u201edisiden\u0163\u0103\u201d: Vlad Georgescu, Doina Cornea \u015fi Dorin Tudoran. Lor li s-ar ad\u0103uga \u015fi p\u0103rintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 \u015fi acesta din urm\u0103 se folosea de retoric\u0103 pentru a mobiliza. Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f propune c\u00e2teva analize menite s\u0103 transforme \u00een avantaj incertitudinile terminologice \u015fi situa\u0163ionale, ceea ce aduce o degajare binevenit\u0103 \u00een scrutarea fenomenului. A\u015fa cum \u00een calendarul religios, pe l\u00e2ng\u0103 sfin\u0163i, exist\u0103 \u015fi ferici\u0163i, a\u015fa \u015fi \u00een dezbaterea noastr\u0103 se identific\u0103 trepte negre, albe \u015fi \u00een special gri: \u201eExcept\u00e2nd cazurile \u00een care a fost folosit\u0103 ca un vehicul care s\u0103 faciliteze emigrarea, intrarea \u00een disiden\u0163\u0103, asumarea statutului contestatar deschis al realit\u0103\u0163ilor specifice statului comunist \u00een care tr\u0103iau cu acceptarea costurilor \u015fi beneficiilor aferente unei asemenea atitudini, a fost pentru majoritatea disiden\u0163ilor un proces gradual, progresiv\u201d (pp. 155-156). Exemplul lui Vlad Georgescu, recrutat de patru ori de Securitate (1963, 1970, 1974 \u015fi 1977), ultima oar\u0103 dup\u0103 o \u00eencarcerare la penitenciarul Rahova, devine elocvent sub toate aspectele. Prezentarea acestui caz are \u015fanse mari s\u0103 devin\u0103 un punct de reper \u00een privin\u0163a raport\u0103rii la portretul-robot al disidentului colabora\u0163ionist. De asemenea, p\u0103rintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa a trecut prin diversele stagii ale \u201ereeduc\u0103rii\u201d de la Pite\u015fti (1949-1951), iar numele s\u0103u a ajuns, \u00een cele din urm\u0103, sinonim cu luarea de pozi\u0163ie, aproape singular\u0103 \u00eentre clericii ortodoc\u015fi, \u00eempotriva controlului Bisericii de c\u0103tre Stat.<\/p>\n
Observa\u0163iile Anei-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f asupra disiden\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, \u00een contextul anilor 1970-1980, semnaleaz\u0103 incompatibilitatea \u00eentre nevoile exprimate de actan\u0163i (ap\u0103rarea drepturilor omului, reformele sociale \u015fi apelul la trezirea con\u015ftiin\u0163ei etice) \u015fi interpretarea acordat\u0103 de regim acestor gesturi. Fiecare analiz\u0103 indic\u0103 \u00eencadrarea faptelor \u00een zona opozi\u0163iei politice. Lu\u00e2nd parte la \u00eenfiin\u0163area Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din Rom\u00e2nia, medicul Ionel Can\u0103, economistul Gheorghe Bra\u015foveanu \u015fi Gheorghe Calciu-Dumitreasa au fost aresta\u0163i \u015fi condamna\u0163i la \u00eenchisoare \u00een 1979 sub acuza\u0163ia de organizare a unei grup\u0103ri de tip \u201efascist\u201d (p. 116). Practic, \u00een afar\u0103 de Dorin Tudoran, cei men\u0163iona\u0163i aici depun m\u0103rturie asupra detaliului c\u0103 eliberarea de\u0163inu\u0163ilor politici prin Decretul 411 din 1964 nu a eliminat aceast\u0103 \u00eencadrare juridic\u0103. Poate c\u0103 a sosit momentul s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 nostalgia pentru Nicolae Ceau\u015fescu se \u00eentemeieaz\u0103 pe idilizarea modelului stalinist.<\/p>\n
Voca\u0163ia libert\u0103\u0163ii: forme de disiden\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia anilor 1970-1980 este o sintez\u0103 excelent\u0103, care, cu r\u0103bdare \u015fi tact, rezolv\u0103 o serie de controverse \u015fi, cu astu\u0163ie, deschide o mul\u0163ime de problematici.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f, Voca\u0163ia libert\u0103\u0163ii: forme de disiden\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia anilor 1970-1980, Bucure\u015fti, Institutul Na\u0163ional pentru Studiul Totalitarismului, 2014, 300 p. Doi covrigi. At\u00e2ta cost\u0103 cercetarea fundamental\u0103 \u00eentreprins\u0103 de Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f, gra\u0163ie finan\u0163\u0103rii acordate de AFCN. E un fapt economic. C\u00e2t valoreaz\u0103 \u00een pia\u0163a ideilor ne vom da seama abia dup\u0103 ce sinteza… Cite\u0219te mai mult »Adaptarea la realitate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[13590,13587,13588,13589,13591],"class_list":["post-22530","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-ana-maria-catanus","tag-disidenta-in-romania","tag-idilizarea-modelului-stalinist","tag-portretul-robot-al-disidentului","tag-vocatia-libertatii"],"views":997,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22530","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22530"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22530\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22530"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22530"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22530"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}