{"id":22526,"date":"2015-02-27T12:03:47","date_gmt":"2015-02-27T10:03:47","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=22526"},"modified":"2015-02-27T12:03:47","modified_gmt":"2015-02-27T10:03:47","slug":"capitalismul-vechi-si-nou-convulsiile-modernizarii-in-romania-postcomunista","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/capitalismul-vechi-si-nou-convulsiile-modernizarii-in-romania-postcomunista\/","title":{"rendered":"Capitalismul vechi \u015fi nou. Convulsiile moderniz\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia postcomunist\u0103"},"content":{"rendered":"

Vladimir Pasti, Noul capitalism rom\u00e2nesc<\/em>, Ia\u015fi, Polirom, 2006<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

\u00cen r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103 voi discuta despre o carte care cu siguran\u0163\u0103 ar merit\u0103 o a doua edi\u0163ie, revizuit\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103. Din p\u0103cate pentru cititor, lucrarea lui Vladimir Pasti a fost publicat\u0103 cu un an \u00eenaintea integr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103. Or, dup\u0103 integrare, raporturile dintre capitalismul autohton \u015fi cel str\u0103in, pentru a utiliza terminologia autorului, s-au schimbat profund. Putem afla c\u00e2t de profund citind lucrarea lui Cornel Ban, recent ap\u0103rut\u0103 la Editura Tact (Dependen\u0163\u0103 \u015fi dezvoltare. Economia politic\u0103 a capitalismului rom\u00e2nesc).<\/strong><\/em><\/p>\n

Excelentul volum de sociologie economic\u0103 \u015fi politic\u0103 scris de Pasti trateaz\u0103 ascensiunea capitalismului rom\u00e2nesc de dup\u0103 1989 \u015fi confrunt\u0103rile sale at\u00e2t interne, \u00eentre capitalul industrial \u015fi cel bancar, specifice anilor 1990, c\u00e2t \u015fi externe, orientate \u00eempotriva capitalului str\u0103in, la r\u00e2ndul s\u0103u preponderent bancar, cel pu\u0163in \u00een cea mai stabil\u0103 form\u0103 a sa. Pasti \u00eencepe prin a distinge \u00eentre \u201eciviliza\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103\u201c, respectiv \u201eciviliza\u0163ia occidental\u0103\u201c \u00een care prima, euforic\u0103, ar dori s\u0103 fie inclus\u0103. Numai c\u0103 \u00eentre ele exist\u0103 incompatibilit\u0103\u0163i majore: ultima este o civiliza\u0163ie a pie\u0163ei (nu neap\u0103rat a capitalismului), bazat\u0103 pe munca salariat\u0103, \u00een timp ce prima este o civiliza\u0163ie cu un important sector rural care nu func\u0163ioneaz\u0103 (nici azi, la aproape un deceniu de la semnarea tratatului de aderare al Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103) dup\u0103 principiile liberului schimb, ci preponderent prin intermediul subzisten\u0163ei, adic\u0103 al consumului propriilor resurse, civiliza\u0163ie \u00een care administra\u0163ia, ca aparat de gestionare social\u0103 \u015fi economic\u0103 a societ\u0103\u0163ii de c\u0103tre stat, este puternic\u0103, fiind alc\u0103tuit\u0103 din re\u0163ele structurale at\u00e2t verticale, c\u00e2t \u015fi orizontale, civiliza\u0163ie \u00een care munca salariat\u0103 este inferioar\u0103 procentual \u00een raport cu munca salariat\u0103 existent\u0103 \u00een Occident, tendin\u0163a fiind \u00een curs de accentuare (chiar dac\u0103 a cunoscut o u\u015foar\u0103 redresare \u00een 2014 \u2013 63% din popula\u0163ia activ\u0103, fa\u0163\u0103 de 56% \u00een 2000 sau 74% \u00een 1979). Apoi, felul \u00een care este distribuit\u0103 corup\u0163ia la nivel social, prin intermediul birocra\u0163iei statale, nu prin cel al pie\u0163ei, ca \u00een Occident, reprezint\u0103 un alt factor care separ\u0103 cele dou\u0103 civiliza\u0163ii. Pasti nu cade deloc \u00een capcana idolatriz\u0103rii Occidentului, nici pe departe; analiza sa eviden\u0163iaz\u0103 diferen\u0163ele structurale (ast\u0103zi mai mult sau mai pu\u0163in \u00een curs de atenuare, dar asta este o alt\u0103 discu\u0163ie) dintre Rom\u00e2nia \u015fi Occident; pe de alt\u0103 parte, modelul de societate la care se raporteaz\u0103 autorul este dat, dac\u0103 am \u00een\u0163eles eu bine, de ceea ce s-a numit, p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1970, statul bun\u0103st\u0103rii \u2013 \u015fi maniera \u00een care acesta a reu\u015fit s\u0103 circumscrie social tendin\u0163ele permanente ale pie\u0163ei de a se transforma \u00een capitalism.<\/p>\n

Utilizez termenul de capitalism \u00een accep\u0163iunea pe care i-a oferit-o istoricul francez Fernand Braudel care distingea, la modul general, \u00eentre trei paliere economice: primul este acela al economiilor rurale, slab sau deloc monetarizate, \u00een care trocul predomin\u0103; al doilea, pia\u0163a liber\u0103, poate fi considerat palierul reprezentativ pentru economiile dezvoltate, fiind alc\u0103tuit \u00een principal din \u00eentreprinderi mici \u015fi mijlocii \u015fi func\u0163ion\u00e2nd \u00een baza liberei concuren\u0163e \u015fi a pluralismului politic, adic\u0103 a democra\u0163iei, \u00een sensul tehnic, institu\u0163ional, al termenului; \u00een sf\u00e2r\u015fit, al treilea \u015fi ultimul palier este acela al capitalismului, care se camufleaz\u0103 discursiv utiliz\u00e2nd retorica pie\u0163ei libere, dar pe care o paraziteaz\u0103 \u015fi, eventual, distruge din interior. Capitalismul discut\u0103 despre liber\u0103 concuren\u0163\u0103, dar \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u00e3 activitatea pe baz\u0103 de monopoluri; competi\u0163ia economic\u0103 de la care se revendic\u0103 emfatic \u00eel deranjeaz\u0103, \u00een sensul \u00een care \u00eei reduce posiblit\u0103\u0163ile de maximizare a profitului. Capitalismul mai discut\u0103 \u015fi despre democra\u0163ie \u015fi drepturi ale omului, concepte pe care nu face dec\u00e2t s\u0103 le instrumentalizeze \u015fi s\u0103 le utilizeze amoral, fie potrivit sensurilor lor autentice, fie, atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi vede interesele amenin\u0163ate, \u00eempotriva acestor sensuri. Atmosfera rarefiat\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 de obicei la v\u00e2rful economiilor dezvoltate, acolo unde marile corpora\u0163ii conlucreaz\u0103 cu statele, atunci c\u00e2nd sunt puternice, sau le for\u0163eaz\u0103 m\u00e2na, atunci c\u00e2nd sunt slabe \u2013 pentru a \u00ee\u015fi impune autoritar priorit\u0103\u0163ile economice, nu competitiv, prin intermediul testului pie\u0163ei, a\u015fa cum pretind \u2013 reprezint\u0103 mediul propice de dezvoltare al capitalismului. Sigur, capitalismul \u00eencearc\u0103 s\u0103 infiltreze \u015fi primul palier, economiile rurale, locale \u015fi regionale, mai degrab\u0103 dec\u00e2t na\u0163ionale \u2013 dar succesul s\u0103u este fie limitat, fie par\u0163ial, fie nesatisf\u0103c\u0103tor, fie, pe ansamblu, neconcludent. \u00cen general, este de p\u0103rere Braudel, toate economiile lumii includ, \u00een diferite m\u0103suri, cele trei paliere mai sus discutate. Ast\u0103zi am putea adapta tipologia braudelian\u0103 dup\u0103 cum urmeaz\u0103: Lumea a Treia combin\u0103 primul \u015fi ultimul palier, Lumea a Doua (economiile \u00een ascensiune \u015fi, \u00een general, fostele regimuri comuniste) la fel, cu men\u0163iunea c\u0103 ultimul palier are ca principali agen\u0163i capitali\u015fti statele, nu actorii priva\u0163i, iar primul palier conteaz\u0103 mai pu\u0163in \u00een ecua\u0163ia economic\u0103 general\u0103 dec\u00e2t \u00een cazul Lumii a Treia, nu actorii priva\u0163i, \u00een timp ce Occidentul este alc\u0103tuit \u00een primul r\u00e2nd din al doilea \u015fi al treilea palier, primul fiind destul de bine impregnat de c\u0103tre celelalte dou\u0103. Din p\u0103cate, \u015fi \u00een Occident ultimul palier tinde s\u0103 devin\u0103 mai important dec\u00e2t al doilea, un proces ale c\u0103rui consecin\u0163e sociale (\u015fomaj, sc\u0103derea nivelului de trai) \u015fi politice (diferite forme de autoritarism) devin din ce \u00een ce mai vizibile.<\/p>\n

Revenind la cartea lui Pasti, pentru care capitalismul \u00eenseamn\u0103 oarecum \u00eensumarea palierelor doi \u015fi trei, cu un subtil accent asupra ultimului \u2013 afl\u0103m c\u0103 ast\u0103zi, pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, civiliza\u0163ia occidental\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 includ\u0103 civiliza\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, nu s\u0103 o p\u0103streze \u00een calitate de periferie exportatoare de materii prime. Civiliza\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 se las\u0103 \u00eens\u0103 greu integrat\u0103, capitalismul rom\u00e2nesc urm\u0103rind doar s\u0103 mimeze tr\u0103s\u0103turile principale ale civiliza\u0163iei occidentale \u015fi s\u0103 dezvolte \u00een acela\u015fi timp un tip de civiliza\u0163ie pe care autorul \u00eel nume\u015fte, peiorativ, sui generis.<\/p>\n

Motivele e\u015fecurilor sistematice ale tranzi\u0163iilor rom\u00e2ne\u015fti sunt numeroase \u015fi complexe. Acesteau au fost reproduse nu numai de c\u0103tre capitalul autohton, ci \u015fi de c\u0103tre intelectualii publici. De la \u201et\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie\u201c din interbelic, av\u00e2ndu-i ca membri marcan\u0163i pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, respectiv pe mentorul lor declarat, antisemitul mistic Nae Ionescu, trec\u00e2nd prin intelighen\u0163ia comunist\u0103 \u015fi ajung\u00e2nd la \u201eboierii min\u0163ii\u201c cu care avem nesperatul privilegiu de a fi contemporani \u2013 majoritatea intelectualilor s-au luptat acerb, dac\u0103 ar fi s\u0103 le d\u0103m \u00eentotdeauna crezare, cu mentalit\u0103\u0163ile retrograde \u015fi regretabil de persistente ale societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti: spiritul de \u201eturm\u0103\u201c \u015fi incapacitatea de sacrificiu \u00een favoarea idealurilor \u00eenalte (\u201et\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie\u201c), \u201edevia\u0163ionismul mic-burghez\u201c (intelighen\u0163ia comunist\u0103), respectiv insuficientul anticomunism \u015fi lipsa de aderen\u0163\u0103 ardent\u0103 \u015fi total\u0103 la valorile Ocidentului (\u201eboierii min\u0163ii\u201c), valori \u00een care, \u00een treac\u0103t fie spus, am mari dubii c\u0103 Occidentul actual s-ar reg\u0103si.<\/p>\n

Privatizarea, fie c\u0103 a fost f\u0103cut\u0103 de capitalul autohton, fie de cel str\u0103in, nu s-a tradus prin cre\u015fterea nivelului de trai al popula\u0163iei, a\u015fa cum se anticipa. Mai r\u0103u, nivelul de trai a sc\u0103zut considerabil, fapt care a alimentat nostalgia comunist\u0103 criticat\u0103 condescendent, superficial \u015fi uneori foarte agresiv de c\u0103tre intelectualitatea de dreapta. Fapt care \u00eel conduce pe autor la concluzia c\u0103 dezvoltarea viitoare a Rom\u00e2niei fie va urma aceea\u015fi logic\u0103 a tranzi\u0163iei, \u00een care elitele economice \u015fi politice \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 pozi\u0163ia privilegiat\u0103 pe seama restului popula\u0163iei, fie va evolua a\u015fa cum s-a \u00eent\u00eemplat \u00een Occident, unde dezvoltarea elitelor a fost cuplat\u0103 cumva, de\u015fi t\u00e2rziu, cu dezvoltarea social\u0103 general\u0103, de aici rezult\u00e2nd un proces de modernizare \u00een sensul autentic al termenului. La aproape un deceniu de la scrierea c\u0103r\u0163ii, o astfel de dezvoltare \u00eenc\u0103 se las\u0103 a\u015fteptat\u0103.<\/p>\n

Pasti este de p\u0103rere c\u0103, \u00een ciuda reglement\u0103rii conflictului dintre capitalul autohton \u015fi cel str\u0103in \u00een favoarea celui din urm\u0103, acesta nu \u00ee\u015fi propune, \u015fi nici nu are cum \u2013 s\u0103 domine economia rom\u00e2neasc\u0103. Capitalul str\u0103in nu este interesat dec\u00e2t de \u201etransformarea resurselor rom\u00e2ne\u015fti \u00een profit \u00een economiile de origine\u201c. Pe cale de consecin\u0163\u0103, disputa sa cu capitalismul autohton este una superficial\u0103 \u00een cele din urm\u0103: atunci c\u00e2nd capitalul str\u0103in critic\u0103 fenomenul corup\u0163iei existent \u00een economia politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, nu urm\u0103re\u015fte dec\u00e2t s\u0103 capoteze alian\u0163a dintre capitalul autohton \u015fi clasa politic\u0103 \u00een propriul beneficiu. Este vorba despre scoaterea din joc a celor mai mari firme corupte \u015fi afaceri oneroase aflate \u00een proprietatea celor mai importan\u0163i capitali\u015fti autohtoni, nu \u201ede corup\u0163ia \u00abla nivel mic\u00bb, singura care afecteaz\u0103 prosperitatea popula\u0163iei, pentru c\u0103 este cea care asigur\u0103 domina\u0163ia administra\u0163iei \u015fi a elitelor profesionale \u2013 de la medici \u015fi profesori p\u00e2n\u0103 la judec\u0103tori, poli\u0163i\u015fti \u015fi politicieni locali \u2013 asupra popula\u0163iei\u201c (pp. 509-510). Popula\u0163ie permanent prins\u0103 \u00eentre Scylla capitalismului autohton \u015fi Caribda capitalismului str\u0103in, asupra c\u0103reia modernizarea se exercit\u0103 \u00eentotdeauna din exterior, nu \u015fi din interior. Turcii din afar\u0103 sau \u201eturcii din interior\u201c, a\u015fa cum erau numi\u0163i \u00een general boierii \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XIX \u2013 tot turci (exploatatori) r\u0103m\u00e2n. Problema este c\u0103 primii pot avea, sub forma Uniunii Europene, un efect disciplinar, civilizator asupra ultimilor, efect care ar putea rezona odat\u0103 \u015fi la nivelul \u00eentregii societ\u0103\u0163i. Deocamdat\u0103 ultimii au mai degrab\u0103 influen\u0163\u0103 asupra primilor, o influen\u0163\u0103 desigur negativ\u0103. Este posibil ca, odat\u0103 cu valul de arest\u0103ri generat de c\u0103tre procesele de corup\u0163ie din ultimii ani, aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 s\u0103 se fi estompat, dar tare am impresia c\u0103 nu este vorba dec\u00e2t de \u201epe\u015ftii mari\u201c, a\u015fa cum \u00eei nume\u015fte Pasti. Pe\u015ftii mai mici, mult mai mul\u0163i \u015fi mult mai periculo\u015fi, fie \u015fi pe criterii cantitative, \u00ee\u015fi v\u0103d \u00een continuare \u015fi nestingheri\u0163i de treab\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vladimir Pasti, Noul capitalism rom\u00e2nesc, Ia\u015fi, Polirom, 2006   \u00cen r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103 voi discuta despre o carte care cu siguran\u0163\u0103 ar merit\u0103 o a doua edi\u0163ie, revizuit\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103. Din p\u0103cate pentru cititor, lucrarea lui Vladimir Pasti a fost publicat\u0103 cu un an \u00eenaintea integr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103. Or, dup\u0103 integrare, raporturile dintre… Cite\u0219te mai mult »Capitalismul vechi \u015fi nou. Convulsiile moderniz\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia postcomunist\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13578,13579,13580,13582,13581],"class_list":["post-22526","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-capitalismul-autohton","tag-cornel-ban","tag-economia-politica","tag-noul-capitalism-romanesc","tag-vladimir-pasti"],"views":1968,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22526","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22526"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22526\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22526"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22526"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22526"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}