<\/p>\n
S\u00e9bastien Maillard, Qu\u2019avons-nous fait de l\u2019Europe? Lettres \u00e0 Robert Schuman<\/em>, \u00c9ditions Salvator, Paris, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n
\u00a0Calit\u0103\u0163ile \u015fi recompensele primite de aceast\u0103 carte sunt la \u00een\u0103l\u0163imea carierei universitare \u015fi jurnalistice ale autorului ei. Corespondent de pres\u0103 la Bruxelles \u015fi, ulterior, la Roma pentru cotidianul La Croix, S\u00e9bastien Maillard a fost lecturer la University of the Western Cape, \u00een Africa de Sud, ma\u00eetre de conf\u00e9rences la Facult\u00e9 Sciences Po de la Paris \u015fi guest lecturer la Boston College. <\/strong>Lucrarea sa a primit Premiul special al juriului Europe-Promotion, Premiul Europe-Populaire \u015fi a fost finalist\u0103 la selec\u0163ia pentru Premiul c\u0103r\u0163ii europene 2014.<\/strong><\/em><\/p>\n
Prefa\u0163at\u0103 de Jacques Delors, ea este conceput\u0103 sub forma unei suite de scrisori imaginare adresate lui Robert Schuman, a unui schimb de idei legate de \u201esensul profund\u201c al Declara\u0163iei sale din 9 mai 1950, document \u00een care \u201eel a dat dovad\u0103 de creativitate \u015fi de o mare libertate politic\u0103\u201c \u015fi care a r\u0103mas \u00een istorie ca actul fondator al Comunit\u0103\u0163ii europene. Autorul dore\u015fte, de asemenea, s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 cu destinatarul s\u0103u \u201e\u00eengrijorarea \u00een fa\u0163a deturn\u0103rii, inclusiv semantice\u201c a proiectului european, pentru a \u00eencerca s\u0103 reg\u0103seasc\u0103 ceea ce am putea numi \u00een zilele noastre sentimentul unei \u201edorin\u0163e de uniune\u201c. El recunoa\u015fte a fi \u00eempins de dorin\u0163a de \u201ea-\u015fi interpela \u00een mod direct\u201c interlocutorul, adres\u00e2ndu-i \u00een mod nemijlocit \u2013 \u201ede acolo de unde sunte\u0163i\u201c \u2013 mai multe \u00eentreb\u0103ri legate de analiza pe care o face asupra imaginii actuale ale Europei.<\/p>\n
Robert Schuman este, prin urmare, investit cu calit\u0103\u0163ile unei autorit\u0103\u0163i incontestabile, a unui ghid autorizat, a unui \u201efir cu plumb\u201c capabil s\u0103 ne ajute ast\u0103zi \u201es\u0103 g\u0103sim solu\u0163ia nobil\u0103 de a ie\u015fi din criz\u0103\u201c, cum scrie Jacques Delors \u00een prefa\u0163a sa.<\/p>\n
Forma literar\u0103 a genului epistolar aleas\u0103 de S\u00e9bastien Maillard dovede\u015fte c\u0103 autorul \u00eei st\u0103p\u00e2ne\u015fte secretele, profit\u00e2nd de libert\u0103\u0163ile acestui tip de discurs \u015fi transform\u00e2ndu-i, \u00een acela\u015fi timp, limitele pentru a reu\u015fi s\u0103-i evite capcanele unei rebarbative analize de expert, cre\u00e2nd un schimb de idei \u00een care firul reflec\u0163iei conduce spre o c\u0103utare de sens proprie filosofiei istoriei. Cele cinci scrisori \u015fi r\u0103spunsul care urmeaz\u0103 construiesc astfel o succesiune argumentativ\u0103 ale c\u0103rei subtitluri le rezum\u0103 con\u0163inutul \u015fi le scoate la lumin\u0103 inten\u0163iile.<\/p>\n
Astfel, cea dint\u00e2i scrisoare, al c\u0103rei subtitlu vorbe\u015fte despre \u201emisterul unui gest\u201c, propune o suit\u0103 de motiva\u0163ii, evoc\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, scepticismul provocat \u00een zilele noastre de problemele europene, \u00een aceste vremuri de criz\u0103, ca un \u201euragan vertiginos\u201c, cum \u00eel nume\u015fte S\u00e9bastien Maillard. Invit\u00e2ndu-ne, a\u015fadar, la o \u201e\u00eentoarcere la izvoare\u201c necesar\u0103 \u015fi benefic\u0103, autorul refuz\u0103 s\u0103 se lase antrenat de agita\u0163ia contemporan\u0103, prefer\u00e2nd s\u0103 evoce mai degrab\u0103 \u00eemprejur\u0103rile \u00een care Robert Schuman, \u201ecel mai adesea singur, \u00een lini\u015fte\u201c, a preg\u0103tit \u00een casa lui de la Scy-Chaselle, nu departe de Metz, Declara\u0163ia de la 9 mai 1950, moment precedat de studierea dosarului confiden\u0163ial \u00eencredin\u0163at de Jean Monet, comisarul responsabil cu Planul \u00een guvernul francez de atunci. Folosind procedeele stilistice ale repeti\u0163iei \u015fi ale acumul\u0103rii (\u201eA\u015fadar?…\u201c; \u201ea\u0163i ac\u0163ionat din?…\u201c), autorul \u00eentocme\u015fte o adev\u0103rat\u0103 suit\u0103 de \u00eentreb\u0103ri retorice care con\u0163in, dup\u0103 el, motiva\u0163iile intime care l-au \u00eempins la acest gest pe Robert Schuman: \u201efler politic\u201c, \u201einteresul \u0163\u0103rii\u201c, \u201esensul Istoriei\u201c, \u201ecalcul geostrategic\u201c, \u201eideologie\u201c, \u201eambi\u0163ie\u201c, \u201egenerozitate\u201c, \u201era\u0163iune imperioas\u0103\u201c.<\/p>\n
Problematica confrunt\u0103rii ideilor \u00een lumina diferitelor mentalit\u0103\u0163i \u015fi ale diverselor aspecte ale epocilor este dezvoltat\u0103 \u00een cea de-a doua scrisoare rezumat\u0103 \u00een subtitlu prin \u201eidei, circumstan\u0163e \u015fi convingeri\u201c. Aceste trei concepte definesc marile linii pe care aceast\u0103 carte le pune la dispozi\u0163ia cititorilor pentru a-i ajuta s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 motiva\u0163iile profunde ce au condus la realizarea acestui proiect. Pe de alt\u0103 parte, sunt enumerate alte decizii \u015fi realit\u0103\u0163i politice care au bulversat mentalit\u0103\u0163ile \u015fi au condus la \u00eendoieli \u015fi rezerve, cum ar fi cele de \u201etransfer de competen\u0163e\u201c, \u201epartaj de suveranitate\u201c, \u201eputere suprana\u0163ional\u0103\u201c.<\/p>\n
\u015ei aici autorul supune autorit\u0103\u0163ii simbolice a mentorului s\u0103u o serie de \u201eidei-for\u0163\u0103, de proiecte europene solide\u201c, postul\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp c\u0103 \u201eevolu\u0163ia istoriei construc\u0163iei europene\u201c, \u201eetapele majore\u201c care au condus la constituirea ei au fost nevoite s\u0103 conjuge trei factori, a\u015fa cum \u00eei define\u015fte academicianul Michel Albert, vorbind de succesul \u201ePlanului Schuman\u201c: \u201eun curent de idei, inspira\u0163ia personal\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor fondatori \u015fi hazardul circumstan\u0163elor\u201c.<\/p>\n
Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u00een zilele noastre doar o problem\u0103 uman\u0103 sau una determinat\u0103 de circumstan\u0163e defavorabile, o problem\u0103 de sens, de \u201enon-dit\u201c despre realitatea pe care o reprezint\u0103 construc\u0163ia european\u0103 pentru contemporanii no\u015ftri? se \u00eentreab\u0103 autorul \u00een cea de-a treia scrisoare. Departe de a fi vorba despre o pierdere de sens cauzat\u0103 cu anii de un uzaj care s\u0103 o fi f\u0103cut inaudibil\u0103, realitatea european\u0103 s-a confruntat \u015fi se confrunt\u0103 cu o adev\u0103rat\u0103 problem\u0103 de limbaj bazat\u0103 pe o infirmitate, pe o incapacitate de a numi lucrurile. Oric\u00e2t de curios ar p\u0103rea, aceast\u0103 insuficien\u0163\u0103 lingvistic\u0103 nu provine, ca s\u0103 folosim termenii lui Saussure, din incapacitatea semantic\u0103 a semnificantului, ci din cea a semnificatului, devenit incapabil s\u0103 poarte \u00eenc\u0103rc\u0103tura semantic\u0103 pe care cuv\u00e2ntul i-o propune. Ce sens putem da, de exemplu, ast\u0103zi unor cuvinte devenite inaudibile, cum ar fi \u201ePre\u015fedinte al Europei\u201c, \u201eeurodeputat\u201c, \u201e\u00cenalt Reprezentant\u201c \u015fi chiar cel de \u201ePre\u015fedinte al Comisiei Europene\u201c? \u201eAtunci c\u00e2nd acesta \u2013 scrie S\u00e9bastien Maillard \u2013 se adreseaz\u0103 \u00een scris \u015fefilor de stat \u015fi de guvern\u0103m\u00e2nt din Uniune, numindu-i Stima\u0163i colegi, mul\u0163i g\u0103sesc aceast\u0103 formul\u0103 deplasat\u0103 \u015fi preten\u0163ioas\u0103\u201c.<\/p>\n
Aceste insuficien\u0163e lingvistice nu se opresc doar la confuziile de protocol evocate mai sus, alte cuvinte citate \u00een continuare, cum ar fi \u201etehnocrat\u201c, \u201etehnocra\u0163ie\u201c, \u201edirectiv\u0103\u201c, \u201eregulament\u201c sau \u201eBruxelles\u201c \u2013 devenit simbolul tuturor relelor care se abat asupra cet\u0103\u0163enilor europeni, \u00eenc\u0103rcat cu o conota\u0163ie peiorativ\u0103, au sf\u00e2r\u015fit prin a face din Europa \u201eun obiect politic neidentificat\u201c, ca s\u0103 folosim formula lui Jacques Delors.<\/p>\n
Este \u00eens\u0103 suficient s\u0103 depl\u00e2ngem doar acest handicap lingvistic pentru a \u015fterge toate efectele catastrofice pe care acesta le are asupra opiniei publice fa\u0162\u00e3 de Europa, conduc\u00e2nd la numeroase fenomene de blocaj, de refuz, de team\u0103 \u015fi de scepticism \u015fi oferindu-i \u201eun nume lipsit de limpezime, un stil nedefinit, o fa\u0163ad\u0103 tern\u0103\u201c, a\u015fa cum le reflect\u0103 via\u0163a de zi cu zi a multora dintre locuitorii ei?<\/p>\n
Lucrurile nu sunt chiar at\u00e2t de simple, ne avertizeaz\u0103 autorul. Ele \u0163in de modul \u00een care Europa va ajunge s\u0103 g\u0103seasc\u0103 echilibrul subtil \u00eentre vizibilitatea \u015fi autoritatea pe care le reprezint\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 le umbreasc\u0103 \u00eens\u0103 pe cele ale statelor membre \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 le dea sentimentul c\u0103 le domin\u0103. Solu\u0163ia pe care el o d\u0103 consist\u0103 \u00een nevoia unui \u201efericit compromis pornind de la o idee puternic\u0103, savant elaborat\u0103\u201c.<\/p>\n
C\u0103ci, \u00eentr-adev\u0103r, Europa este fructul acestei voin\u0163e de compromis afirmat\u0103 de p\u0103rin\u0163ii ei fondatori despre al c\u0103ror geniu vorbe\u015fte cea de-a patra scrisoare a c\u0103r\u0163ii, care vorbe\u015fte despre \u201edorin\u0163a de Europa\u201c. Robert Schuman, Konrad Adenauer \u015fi Alcide de Gasperi erau oameni a c\u0103ror apartenen\u0163\u0103 transgresa frontierele geografice \u015fi statale, culturale \u015fi lingvistice, av\u00e2nd acces la valorile \u015fi mentalit\u0103\u0163ile vecinilor respectivi. S\u00e9bastien Maillard se \u00eentreab\u0103, pe bun\u0103 dreptate, dac\u0103 ast\u0103zi, \u00een UE 28, \u201eun german \u015fi un francez, dar \u015fi un portughez \u015fi un leton, un britanic \u015fi un bulgar nu se simt cumva \u00een exil, unul \u00een \u0163ara celuilalt\u201c.<\/p>\n
De unde \u00eentrebarea justificat\u0103 a autorului despre ra\u0163iunile pentru care am putea continua s\u0103 credem ast\u0103zi \u00een Europa, \u00eentrebare la care acesta propune o serie de r\u0103spunsuri, de la cel mai pragmatic \u015fi mai prozaic, care \u0163ine de aspectul \u201eutilitar\u201c, la cel legat de \u201egeostrategie\u201c sau la cel mai important, de ordin cultural, capabil s\u0103 ne permit\u0103 s\u0103 construim un destin comun.<\/p>\n
\u00cent\u00e2lnirea dintre europenii de ieri \u015fi de azi, dintre entuziasmul ini\u0163ial al \u00eentemeietorilor \u015fi scepticismul reflectat prin votul exprimat la ultimele referendumuri sau la ab\u0163inerea de la vot a urma\u015filor este pentru noi un infailibil barometru al evolu\u0163iei viitoare a societ\u0103\u0163ii europene care are de ales \u00eentre o refondare a valorilor \u015fi o alunecare, prin absten\u0163ionism, slogane \u015fi zgomot mediatic, spre capcanele preg\u0103tite de euroscepticism \u015fi de populismele de tot felul.<\/p>\n
Acesta este \u015fi mesajul r\u0103spunsului imaginar al lui Robert Schuman de la sf\u00e2r\u015fitul c\u0103r\u0163ii la pledoaria epistolar\u0103 a discipolului \u015fi admiratorului s\u0103u. F\u0103r\u0103 s\u0103 con\u0163in\u0103 r\u0103spunsuri miraculoase sau programe de rigoare contestate \u015fi contestabile, textul este structurat pe coordonatele constat\u0103rilor \u015fi ale imperativelor reu\u015find s\u0103 construiasc\u0103 o pledoarie \u00een favoarea responsabilit\u0103\u0163ii \u015fi a nobilului sim\u0163 al istoriei, dou\u0103 imagini sugestive a\u015fezate \u00een fa\u0163a oglinzii memoriei lui Robert Schuman.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
S\u00e9bastien Maillard, Qu\u2019avons-nous fait de l\u2019Europe? Lettres \u00e0 Robert Schuman, \u00c9ditions Salvator, Paris, 2013 \u00a0Calit\u0103\u0163ile \u015fi recompensele primite de aceast\u0103 carte sunt la \u00een\u0103l\u0163imea carierei universitare \u015fi jurnalistice ale autorului ei. Corespondent de pres\u0103 la Bruxelles \u015fi, ulterior, la Roma pentru cotidianul La Croix, S\u00e9bastien Maillard a fost lecturer la University of the Western… Cite\u0219te mai mult »Pledoarie pentru Europa: scrisori imaginare c\u0103tre Robert Schuman<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[13576,13577,13575],"class_list":["post-22524","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-lettres-a-robert-schuman","tag-scrisori-imaginare-catre-robert-schuman","tag-sebastien-maillard"],"views":1934,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22524","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22524"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22524\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22524"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22524"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22524"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}