<\/p>\n
Claude Karnoouh, Raport asupra postcomunismului \u015fi alte eseuri incorecte politic<\/em>, traducere de Teodora Dumitru, Alexandria Publishing House, Suceava, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n
<\/p>\n
Pu\u015fi \u00een fa\u0163a victoriei electorale f\u0103r\u0103 egal pe care a ob\u0163inut-o mi\u015fcarea Syriza la \u00eenceputul anului de gra\u0163ie 2015, unii dintre comentatorii din Rom\u00e2nia au fost surprin\u015fi s\u0103 constate c\u00e2t de puternic\u0103 a fost rezisten\u0163a fa\u0163\u0103 de politicile de austeritate \u00een Grecia, c\u00e2t de nesigure pot fi re\u0163etele de succes stabilite \u00een cercurile decizionale inaccesibile ale Uniunii Europene, c\u00e2t de pu\u0163in capabil\u0103 este elita politic\u0103 tradi\u0163ional\u0103 s\u0103 gestioneze crizele economice ale modernit\u0103\u0163ii t\u00e2rzii. Nu ar fi fost lua\u0163i pe nepreg\u0103tite dac\u0103 ar fi citit m\u0103car c\u00e2teva dintre eseurile politice ale lui Claude Karnoouh. Dincolo de faptul c\u0103 trateaz\u0103, \u00eentre multe alte subiecte, problema naufragiului financiar elen, ele sunt un excelent remediu \u00eempotriva naivit\u0103\u0163ii, alung\u0103 iluziile \u015fi combat idealismul sentimental. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t consemneaz\u0103 observa\u0163iile \u015fi reflec\u0163iile unui autor care a fost martorul celor mai importante fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri politice postbelice, care au la dispozi\u0163ie instrumentarul analitic al antropologiei culturale \u015fi nu ezit\u0103 s\u0103 pun\u0103 evenimentele curente \u00een contextul greu de cuprins al istoriei universale.<\/strong><\/em><\/p>\n
Din acest punct de vedere nu se putea g\u0103si un moment mai potrivit pentru publicarea volumului Raport asupra postcomunismului \u015fi alte eseuri incorecte politic. Ap\u0103rut\u0103 la Editura Alexandria Publishing House la sf\u00e2r\u015fitul anului trecut \u015fi beneficiind de traducerea Teodorei Dumitru, lucrarea reune\u015fte texte scrise \u00eentre 2008 \u015fi 2013, a\u015fadar \u00een perioada scurs\u0103 de la momentul primului \u015foc al crizei p\u00e2n\u0103 la stingerea protestelor de strad\u0103 masive ce i-au succedat, \u00eentr-o reac\u0163ie spontan\u0103 fa\u0163\u0103 de politicile de austeritate din ce \u00een ce mai agresive. De aceea cartea este simultan o cronic\u0103 a crizei \u2013 cu toate dimensiunile ei, latura economic\u0103 fiind probabil numai cea mai vizibil\u0103, nu cea mai profund\u0103 \u2013 \u015fi un \u201eraport final\u201c asupra postcomunismului. \u00cens\u0103\u015fi succesiunea primelor dou\u0103 sec\u0163iuni, \u201eCapitalism \u015fi modernitate tardiv\u0103\u201c \u015fi \u201ePostcomunismul rom\u00e2nesc\u201c, face s\u0103 transpar\u0103 \u00een mod natural acest continuum, care une\u015fte interpretarea transform\u0103rii Rom\u00e2niei postcomuniste cu examinarea atent\u0103 a strategiilor de consolidare ale globalismului capitalist. \u00cen cursul lecturii, eseul de la sf\u00e2r\u015fitul celei de-a doua sec\u0163iuni, examin\u00e2nd natura \u015fi posibilele efecte ale protestelor \u00eempotriva proiectului Ro\u015fia Montan\u0103 din septembrie 2013, nu mi-a p\u0103rut a fi nimic altceva dec\u00e2t o just\u0103 \u00eencheiere pentru cel cu care \u00eencepusem, despre \u201ecandidatul providen\u0163ial\u201c Barack Obama \u2013 omul politic nou, admirat de tinerimea cu speran\u0163e liberale, simbolul schimb\u0103rii, vedeta mediatic\u0103. Nimic mai firesc. Este imposibil s\u0103 nu remarci c\u00e2t de bine stau al\u0103turi marile c\u00e2\u015ftiguri speculative de pe Wall Street \u015fi e\u015fecul bugetar al \u201eStatului Rom\u00e2n\u201c, politica autoritar\u0103 a administra\u0163iei Sarkozy fa\u0163\u0103 de \u0163igani \u015fi fluxurile migratorii dinspre Estul dezindustrializat, mar\u015fandizarea privativ\u0103 a culturii universitare europene (a se vedea capitolul \u201eCriza universit\u0103\u0163ii \u2013 criza societ\u0103\u0163ii\u201c) \u015fi autodeprecierea universit\u0103\u0163ilor publice din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Op\u0163iunile ideologice ale lui Claude Karnoouh sunt cunoscute. A avut parte de prea mul\u0163i detractori printre intelectualii la mod\u0103 din Rom\u00e2nia ca s\u0103 nu se \u015ftie pretutindeni c\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte convingeri de st\u00e2nga, c\u0103 folose\u015fte \u00een mod consecvent conceptele sociologice \u015fi politico-economice marxiste \u015fi c\u0103 nu este \u00eenc\u00e2ntat de condamnarea ritualic\u0103, tardiv\u0103, a comunismului. Temele majore ale criticii anticapitaliste sunt u\u015for de recunoscut \u00een textele lui. Totu\u015fi, lucru destul de rar \u00eent\u00e2lnit la autori cu opinii ferme din spa\u0163iul cultural rom\u00e2nesc, ideile nu cer adeziune. Nu trebuie s\u0103-i dai dreptate autorului, nu trebuie s\u0103 te afli pe aceea\u015fi lungime de und\u0103 cu el ca s\u0103 le accep\u0163i eviden\u0163a. Sunt, de fapt, prezentate \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t cititorul este obligat s\u0103-\u015fi asume o pozi\u0163ie, s\u0103 se situeze critic. Fie fa\u0163\u0103 de realitatea politic\u0103, fie fa\u0163\u0103 de text.<\/p>\n
Pentru cititorii obi\u015fnui\u0163i cu tu\u015fele groase, simpliste p\u00e2n\u0103 la caricatural, \u00een care este schi\u0163at\u0103 frecvent g\u00e2ndirea social\u0103 de st\u00e2nga la noi, lectura postmodernit\u0103\u0163ii politice pe care o propune autorul nu va fi u\u015for de digerat. Pune multe nuan\u0163e \u00een imaginea capitalismului de azi \u015fi adaug\u0103 nenum\u0103rate elemente de context. Ele prezint\u0103 o stare de lucruri prea complicat\u0103 pentru a \u00eenc\u0103pea \u00een nara\u0163iunea maniheist\u0103 a luptei dintre bine \u015fi r\u0103u. Cu at\u00e2t mai pu\u0163in \u00een cea a optimismului revolu\u0163ionar. A\u015fa se explic\u0103, probabil, nota de realism pesimist a reflec\u0163iilor despre posibilitatea emancip\u0103rii. Chiar \u015fi cititorii aviza\u0163i, cei care nu s-au rezumat la o lectur\u0103 superficial\u0103 a textelor radicale, cei care cunosc cuvintele profetice ale lui Guy Debord, vor fi pe alocuri pu\u015fi \u00een dificultate sau cel pu\u0163in vor fi nevoi\u0163i s\u0103 ias\u0103 din propria zon\u0103 de confort. Vor descoperi sentin\u0163e aspre, f\u0103r\u0103 ocoli\u015furi, ce se \u00eendreapt\u0103 spre diversele mode intelectuale st\u00e2ngiste, spre grupurile cu vederi de extrem\u0103 st\u00e2ng\u0103 care repet\u0103 \u00een gol sloganurile trecutului, spre pasiunile ecologiste lipsite de busol\u0103 politic\u0103 ori c\u0103tre pseudo-radicalismul unora dintre cercurile artistice avangardiste. Nu sunt menajate nici numele r\u0103sun\u0103toare ale intelectualit\u0103\u0163ii radicale, precum Antonio Negri, Michael Hardt, Alain Badiou, Slavoj Zizek, Giorgio Agamben (pp. 60-66).<\/p>\n
\u00cens\u0103 \u0163inta efortului critic ce define\u015fte aceast\u0103 lucrare este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, ansamblul structurilor de putere ce determin\u0103 societ\u0103\u0163i \u00eentregi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere, p\u00e2n\u0103 la ultimul cent, costurile din ce \u00een ce mai ridicate ale corup\u0163iei politice transna\u0163ionale \u015fi ale e\u015fecurilor pie\u0163ei dereglementate. Diferitele \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri obscene pe care le ia imoralismul mercantil \u2013 de la c\u00e2\u015ftigurile financiare exorbitante ob\u0163inute de marii speculatori bursieri dup\u0103 subven\u0163ionarea b\u0103ncilor \u201eprea mari ca s\u0103 fie l\u0103sate s\u0103 cad\u0103\u201c p\u00e2n\u0103 la degradarea inexorabil\u0103 a mediului (\u201eCopenhaga sau congresul p\u0103c\u0103lelilor\u201c) \u015fi geopolitica cinic\u0103 a statelor militarizate \u2013 compun \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea sumbr\u0103 a vremurilor \u00een care tr\u0103im. Iar postcomunismul, cu experimentele lui sociale la scar\u0103 continental\u0103, cu incertitudinile \u015fi a\u015ftept\u0103rile lui irealizabile, apare, \u00een orizontul unei filosofii a istoriei de inspira\u0163ie heideggerian\u0103, ca \u201eelement cheie al des\u0103v\u00e2r\u015firii capitalismului de tipul al treilea \u2013 stadiu ultim al mondializ\u0103rii tehno-financiare\u201c (p. 259). Ideile eseului ce d\u0103 titlul acestui volum graviteaz\u0103 \u00een jurul aser\u0163iunii redate mai sus. Postcomunismul este mai mult dec\u00e2t ansamblul tranzi\u0163iilor petrecute \u00een Europa de Est. Ar putea fi considerat, mai cur\u00e2nd, unul dintre acele laboratoare ale istoriei ale c\u0103ror produse de sintez\u0103 prelungesc, prin miracolul Tehnicii, via\u0163a sistemului economic global: \u201eA\u015fadar, timpul, logica \u00een care se dezvolt\u0103 esen\u0163a formei-substan\u0163\u0103 Capital (\u2026), \u00eenscris\u0103 \u00een Tehnic\u0103, \u00een calitatea ei de ultim\u0103 metafizic\u0103 a modernit\u0103\u0163ii (\u2026), comand\u0103 discursul Dasein-ului \u00een era post \u2013, \u015fi nu invers. Ceea ce ne conduce firesc la interpretarea imploziei comunismului \u015fi a muta\u0163iei chineze drept o reactualizare-radicalizare a unicului subiect real al istoriei modernit\u0103\u0163ii t\u00e2rzii: nu proletarul, ci Capitalul \u015fi capitali\u015ftii\u201c (p. 258).<\/p>\n
Mai ales atunci c\u00e2nd p\u0103r\u0103sesc registrul discursiv al filosofiei politice diagnosticele au o luciditate t\u0103ioas\u0103. Ele chestioneaz\u0103 insistent prejudec\u0103\u0163ile intelectuale \u015fi locurile comune cele mai populare, vicleniile ra\u0163iunii \u015fi ale istoriei deopotriv\u0103. Cuvintele sunt adesea necru\u0163\u0103toare, pentru c\u0103 autorul e un polemist \u00eenfl\u0103c\u0103rat, \u00eentotdeauna preg\u0103tit s\u0103 pun\u0103 degetul pe ran\u0103 sau s\u0103 pedepseasc\u0103 patimile meschine ale adversarilor. Dar oric\u00e2t de ascu\u0163it ar fi verbul, dincolo de numeroasele referin\u0163e la cultura pop \u015fi ironiile savuroase, stilul exemplific\u0103, inconfundabil, calmul erudit al g\u00e2ndirii savante de cultur\u0103 francez\u0103. Iar al\u0103turi de erudi\u0163ie st\u0103 receptivitatea cultural\u0103 subtil\u0103, evident\u0103 \u00een seria de scrieri despre art\u0103 \u015fi societate care preced\u0103 ultima parte a c\u0103r\u0163ii.<\/p>\n
Claude Karnoouh este un \u201ec\u0103l\u0103tor str\u0103in\u201c care ne observ\u0103 de mult timp. Lucrul acesta se vede \u00een felul \u00een care explic\u0103 ceea ce el nume\u015fte \u201ee\u015fecul rom\u00e2nesc \u00een postcomunism\u201c, adaptarea e\u015fuat\u0103, tragedia tranzi\u0163iei, trecerea de la developmentalismul dictatorial, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u201esistematizeze satele\u201c, la capitalismul monopolist f\u0103r\u0103 opreli\u015fti, apt s\u0103 aneantizeze resursa uman\u0103 \u015fi material\u0103 a \u0163\u0103rii \u00een cel mai scurt timp. Observa\u0163iile despre felul \u00een care noua elit\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi-a refuzat originile rurale \u015fi responsabilitatea social\u0103 (pp. 289-292) pot fi al\u0103turate, pentru contrast, caracteriz\u0103rii pe care ne-a furnizat-o una dintre telegramele diplomatice americane dezv\u0103luite de Wikileaks, \u00een care Rom\u00e2nia postcomunist\u0103 era descris\u0103 ca o \u201ena\u0163iune s\u0103lb\u0103ticit\u0103\u201c (expresia \u00eei apar\u0163ine comisarului european Chris Patten). Cum altfel poate fi o na\u0163iune ai c\u0103rei \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i elogiaz\u0103 capitalismul s\u0103lbatic?<\/p>\n
Nu a\u015f putea s\u0103 \u00eenchei f\u0103r\u0103 s\u0103 men\u0163ionez schi\u0163ele memorialistice de la finalul c\u0103r\u0163ii. \u00cen primul r\u00e2nd pentru c\u0103 ele includ un portret intelectual inedit al lui Claude L\u00e9vi-Strauss, figur\u0103 magistral\u0103 c\u0103reia antropologia european\u0103 \u00eei datoreaz\u0103 mult, autor prin intermediul scrierilor c\u0103ruia am descoperit teoria social\u0103 structuralist\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd pentru fragmentul care descrie confruntarea cu propriul dosar de Securitate, \u00een care profesorul francez se vede caracterizat fie ca spion \u00een solda ungurilor, fie ca \u201eom dificil\u201c, cu \u201econcep\u0163ii semite puternice\u201c, chiar \u201eadept al extremismului semit\u201c (\u201eStr\u0103in pentru mine \u00eensumi\u201c). Nu se poate scrie nimic mai gr\u0103itor despre febra paranoid\u0103 care \u00eei cuprinsese pe lucr\u0103torii Securit\u0103\u0163ii la \u00eenceputul anilor \u201980, c\u00e2nd ceau\u015fismul devenise ideologie de partid \u015fi de stat. Nic\u0103ieri nu se poate vedea mai clar dec\u00e2t \u00een aceast\u0103 istorisire genealogia dela\u0163iunii \u015fi a parvenitismului, pilonii pe care s-a ridicat edificiul opulent al oligarhiei de tip postcomunist.<\/p>\n
Aici, \u00een Est, ne-am obi\u015fnuit s\u0103 g\u00e2ndim existen\u0163a politic\u0103 \u00een termenii unei tranzi\u0163ii f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u015fit. \u00cen felul acesta, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama, contribuim perseverent la construc\u0163ia mental\u0103 a propriei marginalit\u0103\u0163i europene, postcomunismul continuu. Sf\u00e2r\u015fitul istoriei, \u00een sensul hegelian al expresiei, este departe. \u00cen sens apocaliptic, ca distrugere cataclismic\u0103, s-ar putea s\u0103 fie la doi pa\u015fi. Dar oare c\u00e2nd se va sf\u00e2r\u015fi postcomunismul? C\u00e2nd se va sf\u00e2r\u015fi postcomunismul pentru noi?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Claude Karnoouh, Raport asupra postcomunismului \u015fi alte eseuri incorecte politic, traducere de Teodora Dumitru, Alexandria Publishing House, Suceava, 2014 Pu\u015fi \u00een fa\u0163a victoriei electorale f\u0103r\u0103 egal pe care a ob\u0163inut-o mi\u015fcarea Syriza la \u00eenceputul anului de gra\u0163ie 2015, unii dintre comentatorii din Rom\u00e2nia au fost surprin\u015fi s\u0103 constate c\u00e2t de puternic\u0103 a fost… Cite\u0219te mai mult »Postcomunism pentru eternitate?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[4990,1632,13572,13574,13573],"class_list":["post-22522","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-antropologie-culturala","tag-claude-karnoouh","tag-comentatori-din-romania","tag-politicile-de-austeritate","tag-raport-asupra-postcomunismului-si-alte-eseuri-incorecte-politic"],"views":2344,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22522","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22522"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22522\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22522"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22522"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22522"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}